Odată cu decesul Guvernului Bolojan s-a înregistrat şi decesul „Coaliţiei pro-europene”

Este incriminată retragerea PSD-ului din Guvernul Bolojan, în ziua de 20 aprilie, decizie luată în urma unui referendum intern al partidului. Se spune că retragerea PSD  a pus în mare primejdie aplicarea unor „reforme” marca Bolojan, menite să asigure UE că România este angajată ireversibil pe „drumul european”, condiţie de obţinere a unor fonduri din PNRR, ca soluţie de premiere a obedienței.

După retragerea PSD-ului, Ilie Bolojan a rămas să conducă un guvern minoritar, pradă uşoară pentru o moţiune de cenzură.

Peste două zile, în data de 22 aprilie, preşedintele Nicușor Dan a convocat la Cotroceni liderii Coaliţiei „pro-europene”, pentru aşa-zisele „consultări informale”.

Convocarea nu a avut ca obiect nemulţumirea milioanelor de români cu privire la  reformele lui Bolojan, pe care acesta le încropise pe genunchi, în stil contabil.

Obiectivul central al convocării a fost grija lui Nicușor ca România să nu renunţe la poziţia de drepţi în fața condiționalităților UE privind  programele PNRR şi SAFE. În caz contrar, Nicușor Dan risca o urecheală severă din partea UE, ceea ce era sub demnitatea unui fost olimpic din 1987.

Prin impunerea programelor respective, UE este extrem de interesată ca România să nu se abată de la „drumul european”, despre care 80% dintre români o spun răspicat că este un drum greşit.

Un drum despre care majoritatea  românilor nu au fost întrebaţi, nici măcar „informal”, dacă vor să se aventureze, călăuziţi de reformele lui Ilie Bolojan.

După „consultarea” informală din 22 aprilie, dar şi după replicile acesteia din 5-6 mai, cu partidele botezate „pro-europene” şi răsbotezate ca „pro-occidentale” de Nicușor Dan, acesta o tot ține langa „să fim calmi”, pentru că el are situația sub control. Partidele „pro-europene”, „pro-occidentale”, „pro-euro-atlantice” sau cum naiba s-or mai numi, l-au asigurat pe  Nicușor  la consultări că nu se vor abate de la „drumul european”, indiferent  ce vor gândi majoritatea românilor.

Un amănunt ni-l ascunde eficientul nostru președinte, că aceste partide nu vor să mai parcurgă acest drum împreună după moțiune, confirmându-se astfel decesul „Coaliţiei pro-europene”.

Preşedintele Nicușor Dan, „făcător” de majorităţi

          Prea a avut parte România la Cotroceni de „preşedinţi jucători”, din 2004 până în prezent. Actualul președinte, Nicușor Dan, ca orice aşchie, nu sare departe de trunchiul Cotroceniului.

Deşi fizic nu-l ajută constituţia, acesta vrea să rămână consemnat în istorie ca mare jucător.

Nu ştim de ce le-a intrat în cap „preşedinţilor jucători” că au rolul de a realiza majorităţi  parlamentare cu orice preţ, chiar şi atunci când voinţa populară a decis la urne cu totul altceva.

Nicușor Dan şi-a început mandatul de preşedinte, călcând cazon cu bocancii prin  Constituţie chiar din prima zi, cu toate riscurile de a fi  suspendat.

Constituţia României statuează că în procesul de formare şi aprobare a  unui guvern, rolul definitoriu revine unei majorităţi parlamentare, existente la un moment dat, ca urmare a configurației politice stabilită la urne, nu ca soluţii artificiale gândite de preşedinte.

Rolul de a descoperi existenţa unei majorităţi, aşa cum a rezultat din alegeri, revine exclusiv persoanei desemnate de preşedinte, în urma consultării partidelor, realizată de acesta şi comunicată preşedintelui.

Constituţia nu permite preşedintelui dublul rol, acela de a desemna o persoană pentru funcţia de premier, şi totodată de a-i găsi o majoritate care să-l susţină.

Istoria a dovedit că de câte ori un preşedinte s-a vrut a fi  „jucator”, şi-a asumat acest dublu rol, iar rezultatul s-a finalizat cu o criză, pentru care nu a prea fost tras la răspundere.

La început de mandat, Nicușor Dan a ţinut România în şah o lună de zile, pentru a-i asigura lui Ilie Bolojan o majoritate „confortabilă”, care să-i susţină acestuia un program de guvernare intitulat pompos „Reformă”, când în realitate nu era decât o compilare de măsuri contabile.

„Programul de  guvernare” a fost  însăilat de Bolojan, în drumul său de la Oradea la Bucureşti, după sloganurile useriste de pe panourile înşirate pe marginea drumului.

Că majoritatea parlamentară nășită de Nicușor Dan a fost artificială şi că acesta l-a desemnat pe Ilie  Bolojan să fie premier abia după o lună de zile de gândire cu premeditare, au fost dovada că avem de a face cu un președinte care se vrea jucător. Totul a fost realizat să reziste mai puţin de un an, după care o moţiune de cenzură, ca un tsunami,  a  măturat totul din cale, lăsându-l pe Nicușor Dan cu fundul gol în fața Bruxelles-ului.

După ravagiile provocate de moţiune, pe scena politică internă şi externă, Nicușor Dan a ieşit pe post şi a solicitat „să fim calmi”, sugerând tuturor că situaţia este sub control.

După moțiune, Nicușor Dan şi-a reluat rundele de „consultări infomale”, paralele cu  Constituţia, pentru a constitui o nouă majoritate parlamentară, căreia să-i găsească  persoana potrivită pentru funcţia de premier. Dacă va reuşi, fie şi pentru moment, se va urca în  Spartan, cu destinaţia  Bruxelles, unde va reînnoi jurămintele, lăsând celei mai mari părţi a românilor, rămaşi acasă, libertatea de a visa la alegeri anticipate.

În fond, „consultările informale” ale lui Nicușor Dan nu au nicio valoare juridică, sunt doar simple taclale, care se consumă la orice berărie între doi vecini, care se întreţin la o bere şi trei mici. Consultările formale, care sunt singurele constituționale, Nicușor Dan le tot amână, cum a făcut-o și la începutul mandatului său.

În realitate, prin aceste „consultări informale” Nicușor Dan caută să fezandeze partidele convocate, în vederea acceptării necondiționate, de către acestea, a soluţiilor sale finale din ciclul „curat constituțional”, marca Pristanda.

Moţiunea de cenzură nu a provocat  o criză, aceasta exista deja

Luni 4 mai a fost prezentată în Parlament cea de a 52-a „Moţiune de cenzură” din istoria postdecembristă a României.

Moţiunea a fost lansată cu susţinerea a 254 de parlamentari din PSD, AUR şi alte formaţiuni, cu 21 mai mulţi decât minimul necesar admiterii acesteia.

Contrar multor  pronosticuri, că moţiunea nu are nici o şansă să treacă, moţiunea a trecut cu scorul istoric de  281 de voturi pentru, patru  voturi contra  şi trei voturi anulate.

Un scor similar, de 281 de voturi pentru, mai fusese obţinut în anul 2021  de moţiunea de cenzură care a demis Guvernul Cîțu.

Unul dintre cei mai vocali contestatari ai  PSD, a  fost USR, care a acuzat acest partid că a colaborat cu AUR, un partid etichetat ca „extremist-fascist”, pentru a dărâma „guvernul reformist” condus de Ilie Bolojan.

Ipocrizia USR, în frunte cu Dominic Fritz, este debordantă. Dacă facem recurs la istorie, aflăm că moţiunea de cenzură din anul 2021, împotriva Guvernului Cîțu (PNL), nu a fost iniţiată decât de USR împreună cu AUR, acelaşi partid „extremist-fascist”.

Un scurt istoric al recentei moţiuni de cenzură evidenţiază o realitate destul de  ciudată. Din cei 464 de parlamentari existenţi, au fost prezenţi în sală 431, dintre care au votat doar 288. Restul de 143 parlamentari au fost blocaţi în scaune de către liderii lor,  care le-au interzis să voteze pentru a sprijini Guvernul Bolojan prin voturi contra moţiunii. Blocarea celor 143 de parlamentari în scaune are o singură explicaţie, liderii lor nu au avut încredere în ei. Exista riscul ca scorul de 281 voturi pentru moţiune să fie mai mare.

Atât liberalii, cât şi useriștii, consideră că moţiunea PSD+AUR a creat în România o puternică criză politică, pentru care principalul vinovat este PSD-ul.

Realitatea este cu totul alta, scorul istoric obţinut de moţiune este în totală  concordanţă  cu scorul evidenţiat de  sondajele de opinie,  care arată că  80% dintre români consideră că  România se află pe un drum greşit. În concluzie, recenta moţiune de cenzură nu a fost decât una din consecinţele unei crize politice existente deja.

PNL şi USR au pus cruce „Coaliţiei pro-europene”

          După  oficializarea moţiunii, atât  PNL-ul condus de Ilie Bolojan, cât şi USR-ul condus de  Dominic Fritz, au decis că este exclusă orice colaborare viitoare cu PSD.

La rândul său, PSD-ul a declarat că susţine existenţa „Coaliţiei pro-europene”, dar fără prezenţa lui Ilie Bolojan.

În concluzie, prin deciziile lor, PNL şi USR cu pus cruce acestei Coaliţii, cântându-i prohodul, lăsând PSD-ul cu ochii în soare.

În acest context, Nicușor Dan încearcă să reînvie Coaliţia, iniţiind runde de „consultări informale” la Cotroceni, operaţiune sortită evident eşecului, după cât de mare este ambiţia PNL, combinată cu cea a USR.

Pe de altă parte, PSD a decis că nu va participa la formarea unui guvern minoritar sau la susţinerea unui astfel de guvern.

Nu mai există altă variantă de a se forma o majoritate, care să susţină un guvern, decât cu participarea directă a AUR.

Pentru a bloca o astfel de variantă, pe care UE o respinge vehement, Nicușor Dan a  decretat că AUR are interdicţie de a participa sau de a susţine formarea unui guvern, chiar dacă Constituţia spune altceva.

Nicușor Dan se vede astfel blocat în încercarea sa de a asigura guvernarea ţării pe mai departe, profilându-se doar soluţia alegerilor anticipate, dacă PSD sau PNL nu renunţă la deciziile lor. USR nu contează în această ecuaţie.

Laboratoarele lucrează la greu pentru găsirea unei soluţii. Deja a apărut scenariul renominalizării lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, dar la mâna a doua, profitându-se de spaima unor partide de alegeri anticipate, cu excepţia AUR.

La prima nominalizare, Nicușor Dan va propune o persoană, care sigur va fi respinsă de Parlament. La a doua nominalizare va putea apare Ilie Bolojan, caz în care mulţi parlamentari, dintre cei care au votat moţiunea, îşi vor reconsidera votul, pentru a nu fi trimişi acasă, în caz de alegeri anticipate.

Pe cât de viteji au fost majoritatea parlamentarilor, în cazul votării moţiunii, pe atât de  lași se vor dovedi unii în cazul riscului unor alegeri anticipate.

România, care se află pe un „drum greşit”, se găseşte în situația de a fi împinsă într-o fundătură, unde nu va mai avea loc de întors.

România trebuie  guvernată de o „Coaliţie pro-românească”, singura soluţie fiind reconcilierea

          Conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, alegătorii au considerat că România trebuie să rămână pe drumul suveranismului, alegând în parlament, pe primele două locuri, PSD şi AUR.

După cum voinţa românilor a fost fracturată prin anularea alegerilor prezidenţiale, fracturarea a fost continuată prin deturnarea voinţei populare de la „suveranism”, prin crearea artificială a „Coaliţiei pro-europene”, care evoluează spre „pro-occidental”.

Conform declaraţiei  post-moțiune a  liberalului Cătălin Predoiu, presupus înlocuitor al lui Ilie Bolojan, el susținea că „această Coaliţie avea mandatul de a aşeza România pe drumul euro-atlantic” (!)

Dar sondajele de opinie îl contrazic şi pe Predoiu, românii considerând în proporţie de 80% că România este așezată pe „un drum greşit”.

Sunt mult prea mulţi cei 80%, care îi contrazic pe puținii rămaşi ce mai susţin că drumul este bun.

Ilie Bolojan pregăteşte rezerva de cadre a USR Neamţ prin şcolarizare la locul de muncă

          Odată cu retragerea miniştrilor din Guvern, PSD şi-a retras prefecții şi subprefecții din teritoriu.

În Neamţ, prefect era pesedistul Adrian Bourceanu, un jurist de carieră, compatibil profesional cu funcţia de prefect. Acesta a demisionat din funcţie, preferând disciplina de partid, în loc să se lege cu lanţul de scaun sau să dezerteze.

După cum era legal, premierul Ilie Bolojan a procedat la înlocuirea acestuia. Era de aşteptat ca funcţia de prefect în judeţul Neamţ să fie atribuită unui liberal, dar trocul cu USR a stabilit altfel.

Surpriza nemţenilor a fost când Ilie Bolojan a plasat în funcţia de prefect un userist, adică o useristă, în persoana doamnei Maria Apostol din comuna Răuceşti. Nimic din CV-ul domniei sale nu trădează vreo compatibilitate cu funcţia de prefect, consemnând doar nişte rateuri electorale, o funcţie de consilier judeţean şi două camioane cu care îşi câştigă onorabil existența în comună. Cu un astfel de CV, orice membru USR, fie el şi clopotar, putea fi plasat în funcţia de prefect de către Ilie Bolojan.

Se vede treaba că Ilie Bolojan nu are încredere în liberalii lui din Neamţ şi dacă userista Maria Apostol nu l-a putut surclasa pe pesedistul Daniel Harpa în alegerile din 2024, o va putea face acum sub firmanul lui Ilie Bolojan.

Sesizând deficitul rezervei de cadre în USR Neamţ, Ilie Bolojan a declanşat rezolvarea problemei prin şcolarizare la locul de muncă, începând cu Prefectura judeţului Neamţ, pentru a scoate USR-ul de sub pragul de  8%, pentru ca viitoarea alianţă cu PNL să poată detrona  PSD-ul în județ.