Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Ochiul public: O scrisoare gãsitã

Știre publicată în urmă cu

în data de

Ca un sinistru arc peste timp, ai nostri au ajuns sã preia din ultimele spuse grave ale Presedintelui Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, citînd din cotidianul britanic „The Independent“. Este aceeasi publicatie în care, la începutul lui 1990, Silviu Brucan ne-a trîntit-o în fatã cu „stupid people“, „yesmen“ si „cei 20 de ani“. Povestea care circulã pe piata noastrã, în legãturã cu impasul, dacã nu criza din Uniunea Europeanã, prin raportare la Consiliul European ce se tine joi si vineri, poate fi rezumatã relativ simplu. Povestea, nu realitatea. Din 1984, Marea Britanie beneficiazã de un rabat semnificativ de la bugetul comunitar. Premierul Tony Blair s-a arãtat dispus sã renunte la o parte de circa 8 miliarde euro, în perioada 2007-2013, însã în nici un caz la 14 miliarde, cît solicitã în principal Franta, cei din Hexagon fiind speriati de perspectiva reducerii subventiilor pentru agriculturã. Apoi, în poveste, se sare direct la partea de final dureroasã pentru noi: cu nivelul bugetar prevãzut în varianta britanicã nu se acoperã necesitãtile Bulgariei si României. Printre picãturi, unii amintesc cã proiectul britanic a fost respins de toate tãrile membre, mai putin Malta. Din nefericire, problemele sînt mult mai complexe. Perspectiva financiarã construitã de britanici afecteazã de fapt functionarea Uniunii de „15^10“, asa cum e acum, si pune sever la îndoialã nu doar soarta noastrã si a vecinilor de la Sud, ci conceptul de extindere, care nu se va încheia cu noi. În privinta elementului cheie al Agendei Lisabona, anume transformarea economiei UE în cea mai competitivã din lume pînã în 2010, abia dacã se sopteste pe la colturi. În schimb, se vorbeste în nestire despre solutii miraculoase de compromis, asteptate pînã în ultima clipã, omitîndu-se cã una rezonabilã existã deja. A fost propusã de Jose Manuel Barroso si are forma unei clauze de rectificare bugetarã cuprinzãtoare, care sã conducã la încheierea unui acord acum, iar pe termen mediu sã permitã o revizuire generalã a bugetului Uniunii. Altfel spus, pe întelesul analistilor de serviciu, acordul final dorit nu reprezintã si o etapã finalã. Un rezumat al argumentelor Comisiei Europene se regãseste, de altfel, în structura de rezistentã a scrisorii trimise luni de Barroso premierului Blair. O scrisoare cam disperatã, un avertisment, un document pe care astept sã vãd cîti îl vor lua în seamã. Barroso era de fapt dezamãgit de nivelul propus al cheltuielilor comunitare încã din iunie. Cu noile reduceri, sustinute de britanici, este lovitã însãsi credibilitatea unei Uniuni moderne, dinamice, deschise si corecte. Acordul final trebuie sã mãreascã semnificativ cheltuielile, cu accent pe elementele care sprijinã cresterea economicã si crearea de locuri de muncã. Pentru a face fatã provocãrilor ridicate de globalizare trebuie si mijloace. Iar tocmai clauza de rectificare deschide posibilitatea pentru realizarea de noi ambitii în viitor. Propunerile actuale trebuie schimbate si în termeni de corectitudine fatã de noii membri. Solutia este sã le oferi bani si apoi sã-i lasi pe ei sã dovedeascã dacã îi pot cheltui, nu sã nu le dai, considerã acelasi Barroso. Dacã în trecut Marea Britanie a acceptat sã cedeze pe plan financiar, atunci trebuie sã o facã si în viitor, din moment ce extinderea Uniunii are caracter permanent. Competitivitatea, securitatea si rolul Europei în lume trebuie sustinute, si asta înseamnã asigurarea mijloacelor necesare. Solutia înseamnã cheltuieli mai mari si mai bine directionate, dupã cum se aratã în scrisoare. Cu un proiect bugetar prost, praful se alege inclusiv de dezvoltarea ruralã, convenitã încã din 2003, si de piata agricolã comunã. Pe de altã parte, trebuie evitate politicile diferite pentru cele douã mari zone ale Uniunii. Nu se poate merge, de pildã, pe politici diferite de coeziune între „cei 15“ si „cei 10“. Pentru a atinge încã un subiect drag românilor, ar fi de retinut cã Barroso este împotriva oricãror reduceri de cheltuieli în administratie, spunînd foarte clar: „Este o falsã economie pe care nu o pot accepta“. Sînt probleme nerezolvate de dupã ultima extindere si n-ar mai rãmîne nimic… pentru Bulgaria si România. Este singura referire la tãrile noastre! Sigur, spatiul nu permite tratarea exhaustivã a întregii problematici, iar globalizarea chiar meritã o abordare separatã. Însã, din cele cîteva sublinieri de pînã aici se poate creiona un cu totul alt tablou al problemelor actuale din Uniune, prin comparatie cu ce se vehiculeazã în România. Cît priveste acordul final la care – într-un fel sau altul – se va ajunge, el are nevoie si de acordul Parlamentului European.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending