Obiectivul major al României, mult mai important decît fuziunea

• interviu cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Cum apreciati faptul cã inflatia a rupt latul Bãncii Nationale a României? Serban Strãtilã: Nu sînt tocmai un specialist în domeniul financiar-bancar, dar pot sã apreciez cã înregistrarea unei inflatii de peste 1% în ianuarie 2006 este un fapt îngrijorãtor. Una dintre explicatii ar fi si aceea cã în 2005 s-a înregistrat cea mai mare crestere a veniturilor salariale în domeniul bugetar din ultimii 15 ani. Poate cã medicii si profesorii se vor supãra citind aceste afirmatii, pentru cã ei au încã salarii destul de mici, dar la nivelul altor ministere si pentru anumite functii si pozitii, în special în administratia centralã, existã functionari publici plãtiti mult prea bine în raport cu posibilitãtile bugetului. Din pacate, încã mai existã conceptia cã unii conducatori de ministere sînt judecati în raport cu avantajele pe care le acordã subordonatilor, uitîndu-se faptul cã toatã actiunea guvernului trebuie sã se îndrepte spre obiectivele majore ale programului de guvernare. Nu cred cã BNR, desi pozeazã în singurul luptãtor împotriva inflatiei prin sustinerea – artificialã în opinia mea – unui leu puternic, va reusi sã diminueze consumul populatiei. Sã nu uitãm cã în 2005 am avut un deficit record, dat în special de nivelul ridicat al importului bunurilor de larg consum, iar în 2006 ne asteaptã si cresteri ale pretului la utilitãti care vor genera inflatie. Dacã dorim sã avem o inflatie controlatã, va trebui sã ducem o politicã realã de austeritate bugetarã concomitent cu o implicare mai accentuatã a autoritãtilor de reglementare a preturilor pentru utilitãti.

Functionarea serviciilor secrete Reporter: Unii lideri liberali sînt de pãrere cã serviciile secrete ar trebui controlate de Parlament. Dumneavoastrã ce pãrere aveti? Serban Strãtilã: Serviciile secrete sînt controlate si acum de Parlament prin comisiile speciale. Dacã vã referiti la functionarea comunitãti de informatii, cred cã ar fi de dorit sã existe un parteneriat între Guvern, Presedintie si Parlament. Solutia restrîngerii numãrului de oameni care pot controla serviciile secrete poate fi aplicatã într-o tarã în care democratia este bine consolidatã si numai dacã existã o situatie extremã de amenintare a securitãtii statului. Mi se pare deosebit de grav faptul cã proiecte de lege care vizeazã functionarea SRI si statutul ofiterilor de informatii nu sînt puse la dispozitia opiniei publice pentru dezbatere. Mai mult, ele au statut de „secret de serviciu“ si nici noi, parlamentarii care va trebui sã le votãm, nu le putem cunoaste încã. Este clar cã, desi personalul este mult întinerit, unii dintre cei care coordoneaza serviciile secrete au încã mentalitãti securiste sau, mai rãu, de scoalã politicã PCR.

Impozit mai mic pentru averea ilicitã decît pentru cîstigurile cinstite Reporter: Bodu a aruncat pe piatã o propunere interesantã. Toate averile care nu pot fi justificate sã fie impozitate cu 16%. Cum comentati? Serban Strãtilã: Ideea nu este nouã, ci este cuprinsã în faimoasa „Lege 18“ din 1968, care prevedea însã, o impozitare cu 80% a averii dobîndite în mod nejustificat. Sînt de acord cu principiul impozitãrii tuturor veniturilor – declarate sau nu -, dar cred cã aceastã initiativã ar trebui promovatã printr-un proiect de lege care sã fie într-adevãr dezbãtut si nu impus de dragul imaginii publice a unui partid sau a unui om politic. O astfel de lege are implicatii deosebite asupra întregii vieti sociale si dacã va fi bine elaboratã si aplicatã corect ar putea contribui mult mai mult la lupta anti-coruptie decît înfiintarea a tot felul de departamente. Personal mi-as dori ca, dupã demnitari, sã fie supusi rigorii acestei legi tocmai cei pusi sã o aplice.

Fuziunea, temã mult mai putin importantã Reporter: Sînt voci care afirmã cã, de fapt, nici PNL nici PD n-ar dori o fuziune. Este aceasta o opinie pornitã din interiorul partidelor sau rezultatul unor analize si comentarii din exterior mai mult sau mai putin „rãutãcioase“? Serban Strãtilã: Ambele partide au organisme statutare care decid în acest sens si, pînã acum, ele nu au fost consultate. Deocamdatã s-au exprimat opinii în conducerile organizatiilor si de aceea cred pînã cînd se va face un sondaj sau o consultare largã a membrilor de partid este bine sã formulãm doar pãreri personale. Mi se pare putin ciudat faptul cã tocmai acum, într-un an decisiv pentru integrare europeanã, se lanseazã aceastã temã, a fuziunii, mult mai putin importantã decît obiectivul major al României. Consider cã momentul cel mai bun pentru fuziune ar fi fost imediat dupã alegerile generale din 2004 dar, dacã majoritatea membrilor celor douã partide vor dori astfel, tema ar putea fi reluatã în preajma anului 2008 cînd expira protocolul Aliantei.

Privilegiile parlamentare Reporter: Legat de statutul parlamentarilor, pensii etc. Serban Strãtilã: Pot sã anunt public un lucru pe care l-am mai spus unor ziaristi: eu refuz aceste avantaje. Voi opta pentru a primi pensie din sistemul public si deja am întocmit o adresã în acest sens pe care o voi depune luni la secretarul-general al Senatului. Vãd cã sînt destui parlamentari, în special de la PSD, care-si fac probleme pentru ce vor face dupã ce nu vor mai avea aceastã calitate. Dacã esti un bun profesionist, indiferent de domeniu, îti gãsesti oricînd o slujbã. Eu am votat împotriva privilegiilor din statutul parlamentarilor nu din dorinta de a-mi face imagine si nici din politicianism, ci pentru cã este imoral sã cream o nouã categorie privilegiatã, pe lîngã magistrati, politisti, personal juridic si parlamentar, diplomati etc. Nu pot sã accept faptul cã un fost sef de post iese la pensie cu peste 10 milioane dupã 25 de ani de muncã, în timp ce un profesor are doar ceva peste 5 milioane pensie dupa 35 de ani de muncã. Nu vreau sã jignesc nici o categorie socialã, dar cred cã, dacã în timpul activitãtii se pot face anumite diferentieri date de anumite conditii de muncã, pensia trebuie calculatã într-un singur fel pentru toti cetãtenii. Am auzit tot felul de lamentãri cum cã vom avea parlamentari cersetori, cã vor muri de foame si nu înteleg cum nu se jeneazã cei care le fac. Chiar dacã si în alte tãri existã asfel de prevederi, conditiile sociale din România nu fac oportunã adoptarea lor. Dacã vrem cã parlamentul sã devinã o institutie respectã si sã ne putem uita în ochii oamenilor care ne-au votat, trebuie sã ne asumãm si anumite responsabilitãti sau chiar renuntãri personale. Din acest punct de vedere, sînt foarte curios cîti din cei care doar pe ultima sutã de metri au clamat sus si tare cã se opun privilegiilor vor avea decenta sã renunte la ele.