Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Obiectivul major al României, mult mai important decît fuziunea

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Cum apreciati faptul cã inflatia a rupt latul Bãncii Nationale a României? Serban Strãtilã: Nu sînt tocmai un specialist în domeniul financiar-bancar, dar pot sã apreciez cã înregistrarea unei inflatii de peste 1% în ianuarie 2006 este un fapt îngrijorãtor. Una dintre explicatii ar fi si aceea cã în 2005 s-a înregistrat cea mai mare crestere a veniturilor salariale în domeniul bugetar din ultimii 15 ani. Poate cã medicii si profesorii se vor supãra citind aceste afirmatii, pentru cã ei au încã salarii destul de mici, dar la nivelul altor ministere si pentru anumite functii si pozitii, în special în administratia centralã, existã functionari publici plãtiti mult prea bine în raport cu posibilitãtile bugetului. Din pacate, încã mai existã conceptia cã unii conducatori de ministere sînt judecati în raport cu avantajele pe care le acordã subordonatilor, uitîndu-se faptul cã toatã actiunea guvernului trebuie sã se îndrepte spre obiectivele majore ale programului de guvernare. Nu cred cã BNR, desi pozeazã în singurul luptãtor împotriva inflatiei prin sustinerea – artificialã în opinia mea – unui leu puternic, va reusi sã diminueze consumul populatiei. Sã nu uitãm cã în 2005 am avut un deficit record, dat în special de nivelul ridicat al importului bunurilor de larg consum, iar în 2006 ne asteaptã si cresteri ale pretului la utilitãti care vor genera inflatie. Dacã dorim sã avem o inflatie controlatã, va trebui sã ducem o politicã realã de austeritate bugetarã concomitent cu o implicare mai accentuatã a autoritãtilor de reglementare a preturilor pentru utilitãti.

Functionarea serviciilor secrete Reporter: Unii lideri liberali sînt de pãrere cã serviciile secrete ar trebui controlate de Parlament. Dumneavoastrã ce pãrere aveti? Serban Strãtilã: Serviciile secrete sînt controlate si acum de Parlament prin comisiile speciale. Dacã vã referiti la functionarea comunitãti de informatii, cred cã ar fi de dorit sã existe un parteneriat între Guvern, Presedintie si Parlament. Solutia restrîngerii numãrului de oameni care pot controla serviciile secrete poate fi aplicatã într-o tarã în care democratia este bine consolidatã si numai dacã existã o situatie extremã de amenintare a securitãtii statului. Mi se pare deosebit de grav faptul cã proiecte de lege care vizeazã functionarea SRI si statutul ofiterilor de informatii nu sînt puse la dispozitia opiniei publice pentru dezbatere. Mai mult, ele au statut de „secret de serviciu“ si nici noi, parlamentarii care va trebui sã le votãm, nu le putem cunoaste încã. Este clar cã, desi personalul este mult întinerit, unii dintre cei care coordoneaza serviciile secrete au încã mentalitãti securiste sau, mai rãu, de scoalã politicã PCR.

Impozit mai mic pentru averea ilicitã decît pentru cîstigurile cinstite Reporter: Bodu a aruncat pe piatã o propunere interesantã. Toate averile care nu pot fi justificate sã fie impozitate cu 16%. Cum comentati? Serban Strãtilã: Ideea nu este nouã, ci este cuprinsã în faimoasa „Lege 18“ din 1968, care prevedea însã, o impozitare cu 80% a averii dobîndite în mod nejustificat. Sînt de acord cu principiul impozitãrii tuturor veniturilor – declarate sau nu -, dar cred cã aceastã initiativã ar trebui promovatã printr-un proiect de lege care sã fie într-adevãr dezbãtut si nu impus de dragul imaginii publice a unui partid sau a unui om politic. O astfel de lege are implicatii deosebite asupra întregii vieti sociale si dacã va fi bine elaboratã si aplicatã corect ar putea contribui mult mai mult la lupta anti-coruptie decît înfiintarea a tot felul de departamente. Personal mi-as dori ca, dupã demnitari, sã fie supusi rigorii acestei legi tocmai cei pusi sã o aplice.

Fuziunea, temã mult mai putin importantã Reporter: Sînt voci care afirmã cã, de fapt, nici PNL nici PD n-ar dori o fuziune. Este aceasta o opinie pornitã din interiorul partidelor sau rezultatul unor analize si comentarii din exterior mai mult sau mai putin „rãutãcioase“? Serban Strãtilã: Ambele partide au organisme statutare care decid în acest sens si, pînã acum, ele nu au fost consultate. Deocamdatã s-au exprimat opinii în conducerile organizatiilor si de aceea cred pînã cînd se va face un sondaj sau o consultare largã a membrilor de partid este bine sã formulãm doar pãreri personale. Mi se pare putin ciudat faptul cã tocmai acum, într-un an decisiv pentru integrare europeanã, se lanseazã aceastã temã, a fuziunii, mult mai putin importantã decît obiectivul major al României. Consider cã momentul cel mai bun pentru fuziune ar fi fost imediat dupã alegerile generale din 2004 dar, dacã majoritatea membrilor celor douã partide vor dori astfel, tema ar putea fi reluatã în preajma anului 2008 cînd expira protocolul Aliantei.

Privilegiile parlamentare Reporter: Legat de statutul parlamentarilor, pensii etc. Serban Strãtilã: Pot sã anunt public un lucru pe care l-am mai spus unor ziaristi: eu refuz aceste avantaje. Voi opta pentru a primi pensie din sistemul public si deja am întocmit o adresã în acest sens pe care o voi depune luni la secretarul-general al Senatului. Vãd cã sînt destui parlamentari, în special de la PSD, care-si fac probleme pentru ce vor face dupã ce nu vor mai avea aceastã calitate. Dacã esti un bun profesionist, indiferent de domeniu, îti gãsesti oricînd o slujbã. Eu am votat împotriva privilegiilor din statutul parlamentarilor nu din dorinta de a-mi face imagine si nici din politicianism, ci pentru cã este imoral sã cream o nouã categorie privilegiatã, pe lîngã magistrati, politisti, personal juridic si parlamentar, diplomati etc. Nu pot sã accept faptul cã un fost sef de post iese la pensie cu peste 10 milioane dupã 25 de ani de muncã, în timp ce un profesor are doar ceva peste 5 milioane pensie dupa 35 de ani de muncã. Nu vreau sã jignesc nici o categorie socialã, dar cred cã, dacã în timpul activitãtii se pot face anumite diferentieri date de anumite conditii de muncã, pensia trebuie calculatã într-un singur fel pentru toti cetãtenii. Am auzit tot felul de lamentãri cum cã vom avea parlamentari cersetori, cã vor muri de foame si nu înteleg cum nu se jeneazã cei care le fac. Chiar dacã si în alte tãri existã asfel de prevederi, conditiile sociale din România nu fac oportunã adoptarea lor. Dacã vrem cã parlamentul sã devinã o institutie respectã si sã ne putem uita în ochii oamenilor care ne-au votat, trebuie sã ne asumãm si anumite responsabilitãti sau chiar renuntãri personale. Din acest punct de vedere, sînt foarte curios cîti din cei care doar pe ultima sutã de metri au clamat sus si tare cã se opun privilegiilor vor avea decenta sã renunte la ele.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri reînviate, la Tasca

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au organizat a doua editie a manifestãrii • „Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural“, a declarat primarul Daniela Ursache •

Tasca a fost si-n acest an încãrcatã de evenimente deosebite tinînd de datinile si obiceiurile Sãrbãtorilor de iarnã. Fãrã a trece cu vederea concertul extraordinar Colinde de vis, ce a avut loc în duminica de dinaintea Crãciunului, la care invitati de onoare au fost cantautorul Raoul si Corul Mãicutelor de la Mãnãstirea Paltin, Petru Vodã, trebuie sã aducem în discutie cele petrecute în cea de-a doua zi de Crãciun a lui 2017, cînd în Parcul Sfînta Maria, denumit si Între brazi, a avut loc a doua editie a Festivalului de datini si obiceiuri, la care au fost invitati toti locuitorii satelor comunei si chiar ai satelor învecinate. O initiativã pusã la cale de primarul Daniela Ursache si alesii locali si reluatã, împreunã procurînd si sacrificînd niscai porci pentru o masã pe cinste. Si mare le-a fost bucuria vãzînd cã au rãspuns invitatiei oficiali ai Neamtului, prefectul Vasile Panaite, Oana Bulai si Florentina Moise, deputatii Dan Andruscã si Ciprian Serban, presedintele ANRSC Bucuresti, Bogdan Alexa, ministrul secretar de stat, primari ai comunelor Negresti, Timisesti, Rãucesti, Petricani si reprezentantul auditoriului de la Asociatia Comunelor din România, organism al cãrui vicepresedinte este si primãrita de Tasca. La acestia s-a adãugat potopul de lume, oameni de toatã isprava, multi în vîrstã, care s-au încumetat sã plece la drum din satele si cãtunele pitulite între munti, pentru a fi împreunã, îndiferent de rang, la ceas de sãrbãtoare crestinã. Pentru început s-au prezentat colindãtorii, preoti ai locului, urãtorii mici si mari, precum Raze de sperantã de la Scoala Tasca si Corul Primãriei, la care s-au adãugat David Avarvarei, interpret de colinde si muzicã popularã, preotul Caia si fiica, folkistii Eu Cred, dupã care aveau sã evolueze ursi, capre, dar si dramatizarea Jianului, alaiuri conduse de Daniel Grasu, ori Bujorul hamzoienilor si Irozii, publicul discutînd îndelung despre arta interpretativã pe cînd cinstea o tuicã sau degusta o tochiturã cu mãmãligã si multe alte preparate traditionale fãcute din carne de porc. Printre oameni s-au aflat lidera comunitãtii, primarul Dana Ursache, purtînd frumosul strai popular, viceprimarul Chiciu si ceilalti alesi locali, care au pus la cale împreunã cu electoratul proiectele viitorului. „Locuitorii comunei Tasca stiu foarte bine cã sufletul meu le apartine. Am început cu investitiile în oameni, în sufletele lor, neabandonînd grija pentru infrastructura localitãtii noastre. Din dorul traditiilor locale, cu un an în urmã am reînviat o parte dintre acestea si-am început cu vechile colinde, dorind ca cei mici sã ducã mai departe acest tezaur cultural. As vrea sã cred cã oamenii locului agreazã aceastã initiativã si aprecierea fãcutã se bazeazã pe numãrul mare de spectatori prezenti la manifestare. Apreciez totodatã prezenta oficialitãtilor locale, dar si judetene, care se aflã alãturi de noi la ceas de sãrbãtoare, reprezentantii media, asta motivîndu-mã ca la anul sã ne pregãtim si mai mult. În acelasi timp, am mai cãutat un motiv de a cere iertare locuitorilor si colegilor de primãrie si consiliu local pe care i-am chinuit întregul an, rãspunzînd pozitiv solicitãrilor mele. Sînt fericitã cã la sãrbãtoarea noastrã au venit un numãr mare de tãscani, printre ei si cei care lucreazã în strãinãtate si care-si iubesc comuna. Tuturor la multi ani 2018!“ a spus primãrita Dana Ursache, multumitã de reusita actiunii. De retinut cã la activitatea cultural -artisticã si de promovare a datinilor si obiceiurilor Sãrbãtorilor de iarnã, de la Tasca, a fost prezent, urcînd pe scenã pentru a saluta publicul si Daniel Buzdugan, prezentator la Radio ZU, care a promis cã va face cunoscut tãrii prin emisiunile sale activitatea de la Tasca.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Trending