Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Obiectivul major al României, mult mai important decît fuziunea

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Cum apreciati faptul cã inflatia a rupt latul Bãncii Nationale a României? Serban Strãtilã: Nu sînt tocmai un specialist în domeniul financiar-bancar, dar pot sã apreciez cã înregistrarea unei inflatii de peste 1% în ianuarie 2006 este un fapt îngrijorãtor. Una dintre explicatii ar fi si aceea cã în 2005 s-a înregistrat cea mai mare crestere a veniturilor salariale în domeniul bugetar din ultimii 15 ani. Poate cã medicii si profesorii se vor supãra citind aceste afirmatii, pentru cã ei au încã salarii destul de mici, dar la nivelul altor ministere si pentru anumite functii si pozitii, în special în administratia centralã, existã functionari publici plãtiti mult prea bine în raport cu posibilitãtile bugetului. Din pacate, încã mai existã conceptia cã unii conducatori de ministere sînt judecati în raport cu avantajele pe care le acordã subordonatilor, uitîndu-se faptul cã toatã actiunea guvernului trebuie sã se îndrepte spre obiectivele majore ale programului de guvernare. Nu cred cã BNR, desi pozeazã în singurul luptãtor împotriva inflatiei prin sustinerea – artificialã în opinia mea – unui leu puternic, va reusi sã diminueze consumul populatiei. Sã nu uitãm cã în 2005 am avut un deficit record, dat în special de nivelul ridicat al importului bunurilor de larg consum, iar în 2006 ne asteaptã si cresteri ale pretului la utilitãti care vor genera inflatie. Dacã dorim sã avem o inflatie controlatã, va trebui sã ducem o politicã realã de austeritate bugetarã concomitent cu o implicare mai accentuatã a autoritãtilor de reglementare a preturilor pentru utilitãti.

Functionarea serviciilor secrete Reporter: Unii lideri liberali sînt de pãrere cã serviciile secrete ar trebui controlate de Parlament. Dumneavoastrã ce pãrere aveti? Serban Strãtilã: Serviciile secrete sînt controlate si acum de Parlament prin comisiile speciale. Dacã vã referiti la functionarea comunitãti de informatii, cred cã ar fi de dorit sã existe un parteneriat între Guvern, Presedintie si Parlament. Solutia restrîngerii numãrului de oameni care pot controla serviciile secrete poate fi aplicatã într-o tarã în care democratia este bine consolidatã si numai dacã existã o situatie extremã de amenintare a securitãtii statului. Mi se pare deosebit de grav faptul cã proiecte de lege care vizeazã functionarea SRI si statutul ofiterilor de informatii nu sînt puse la dispozitia opiniei publice pentru dezbatere. Mai mult, ele au statut de „secret de serviciu“ si nici noi, parlamentarii care va trebui sã le votãm, nu le putem cunoaste încã. Este clar cã, desi personalul este mult întinerit, unii dintre cei care coordoneaza serviciile secrete au încã mentalitãti securiste sau, mai rãu, de scoalã politicã PCR.

Impozit mai mic pentru averea ilicitã decît pentru cîstigurile cinstite Reporter: Bodu a aruncat pe piatã o propunere interesantã. Toate averile care nu pot fi justificate sã fie impozitate cu 16%. Cum comentati? Serban Strãtilã: Ideea nu este nouã, ci este cuprinsã în faimoasa „Lege 18“ din 1968, care prevedea însã, o impozitare cu 80% a averii dobîndite în mod nejustificat. Sînt de acord cu principiul impozitãrii tuturor veniturilor – declarate sau nu -, dar cred cã aceastã initiativã ar trebui promovatã printr-un proiect de lege care sã fie într-adevãr dezbãtut si nu impus de dragul imaginii publice a unui partid sau a unui om politic. O astfel de lege are implicatii deosebite asupra întregii vieti sociale si dacã va fi bine elaboratã si aplicatã corect ar putea contribui mult mai mult la lupta anti-coruptie decît înfiintarea a tot felul de departamente. Personal mi-as dori ca, dupã demnitari, sã fie supusi rigorii acestei legi tocmai cei pusi sã o aplice.

Fuziunea, temã mult mai putin importantã Reporter: Sînt voci care afirmã cã, de fapt, nici PNL nici PD n-ar dori o fuziune. Este aceasta o opinie pornitã din interiorul partidelor sau rezultatul unor analize si comentarii din exterior mai mult sau mai putin „rãutãcioase“? Serban Strãtilã: Ambele partide au organisme statutare care decid în acest sens si, pînã acum, ele nu au fost consultate. Deocamdatã s-au exprimat opinii în conducerile organizatiilor si de aceea cred pînã cînd se va face un sondaj sau o consultare largã a membrilor de partid este bine sã formulãm doar pãreri personale. Mi se pare putin ciudat faptul cã tocmai acum, într-un an decisiv pentru integrare europeanã, se lanseazã aceastã temã, a fuziunii, mult mai putin importantã decît obiectivul major al României. Consider cã momentul cel mai bun pentru fuziune ar fi fost imediat dupã alegerile generale din 2004 dar, dacã majoritatea membrilor celor douã partide vor dori astfel, tema ar putea fi reluatã în preajma anului 2008 cînd expira protocolul Aliantei.

Privilegiile parlamentare Reporter: Legat de statutul parlamentarilor, pensii etc. Serban Strãtilã: Pot sã anunt public un lucru pe care l-am mai spus unor ziaristi: eu refuz aceste avantaje. Voi opta pentru a primi pensie din sistemul public si deja am întocmit o adresã în acest sens pe care o voi depune luni la secretarul-general al Senatului. Vãd cã sînt destui parlamentari, în special de la PSD, care-si fac probleme pentru ce vor face dupã ce nu vor mai avea aceastã calitate. Dacã esti un bun profesionist, indiferent de domeniu, îti gãsesti oricînd o slujbã. Eu am votat împotriva privilegiilor din statutul parlamentarilor nu din dorinta de a-mi face imagine si nici din politicianism, ci pentru cã este imoral sã cream o nouã categorie privilegiatã, pe lîngã magistrati, politisti, personal juridic si parlamentar, diplomati etc. Nu pot sã accept faptul cã un fost sef de post iese la pensie cu peste 10 milioane dupã 25 de ani de muncã, în timp ce un profesor are doar ceva peste 5 milioane pensie dupa 35 de ani de muncã. Nu vreau sã jignesc nici o categorie socialã, dar cred cã, dacã în timpul activitãtii se pot face anumite diferentieri date de anumite conditii de muncã, pensia trebuie calculatã într-un singur fel pentru toti cetãtenii. Am auzit tot felul de lamentãri cum cã vom avea parlamentari cersetori, cã vor muri de foame si nu înteleg cum nu se jeneazã cei care le fac. Chiar dacã si în alte tãri existã asfel de prevederi, conditiile sociale din România nu fac oportunã adoptarea lor. Dacã vrem cã parlamentul sã devinã o institutie respectã si sã ne putem uita în ochii oamenilor care ne-au votat, trebuie sã ne asumãm si anumite responsabilitãti sau chiar renuntãri personale. Din acest punct de vedere, sînt foarte curios cîti din cei care doar pe ultima sutã de metri au clamat sus si tare cã se opun privilegiilor vor avea decenta sã renunte la ele.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending