Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

OBIECTIVELE STRATEGICE, PAZÃ SPORITÃ

Știre publicată în urmă cu

în data de

• importante forte de ordine si-au fãcut simtite prezenta, la Bicaz • oamenii au comentat în fel si chip, mergîndu-se si pe ideea cã paza barajului este cauzatã de o posibilã amenintare teroristã • autoritãtile nu confirma existenta unor ordine de intensificare a pazei •

Opinia publicã bicãjeanã încearcã de cîteva zile, mai precis din week-end-ul sãptãmînii trecute, sã dezlege enigma prezentei în zonã a unor importante forte de ordine. Începînd de vineri, 25 noiembrie, lucrãtori ai Politiei Bicaz, însotiti se pare de luptãtori de la Detasamentul Politiei pentru Interventie Rapidã Neamt, desfãsoarã, constituiti în echipaje mixte, o actiune continuã de pazã si ordine atît în centrul orasului, cît si-n zona barajului si a lacului de acumulare Izvoru Muntelui. Atentia lor se îndreaptã cu precãdere asupra autoturismelor înmatriculate în strãinãtate, iar vigilenta ia amploare o datã cu prezenta în zonã a unor persoane mai putin cunoscute. Nesustinutã de vreo declaratie mai mult sau mai putin oficialã din partea organelor de ordine, aparitia prin surprindere si prezenta în zonã a echipajelor cu pricina au dat nastere la diverse supozitii în rîndul martorilor ocazionali si nu numai. Unii dintre bicãjeni cred cã ar fi vorba despre vreun detinut scãpat de sub escortã si care acum este cãutat cu ajutorul echipajelor filtru si-n gaurã de sarpe, altii cã întãrirea pazei s-ar datora securitãtii impuse cu ocazia apropiatei aniversãri, ocazionate de sãrbãtorirea Zilei Nationale a României. Cea mai radicalã dintre opinii se referea la unele mãsuri antitero, justificate de ideea cã în tarã si-ar fi fãcut simtitã prezenta o asa-zisã grupare teroristã pakistanezã, cu ramificatii spre familia regalã din Arabia Sauditã, apatinînd Al-Qaeda. „Si cum colosul de beton de la Bicaz împreunã cu întreaga salbã de baraje din aval constituie obiective strategice pentru România, musai acestea trebuiau sã intre în atentia organelor de ordine“, a declarat unul dintre bicãjeni care încerca sã domine ieri discutiile încinse între trecãtori în centrul Bicazului. Cert este faptul cã supozitiile aveau un oarece sîmbure de adevãr, de vreme ce, ieri, un post central de televiziune a transmis stirea cã 14 cetãteni pakistanezi au fost expulzati zilele trecute din România, dupã o actiune a SRI. Strãinii intraserã în tarã anul acesta, dupã atentatele de la metroul londonez, au închiriat locuinte si asupra lor au fost gãsite sume de bani care aveau serii foarte apropiate. Adicã aveau banii dintr-o singurã sursã. Revenind la Bicaz, chiar si-n conditiile unei discretii totale din partea organelor de ordine implicate în paza obiectivelor, cîte ceva tot s-a aflat, pãrerile oamenilor avînd pînã la urmã se pare un suport real. Mãsurile luate au fost impuse de apropiata Sãrbãtoare Nationalã a României, conform traditiei, dar de astãdatã pe fondul unei securitãti sporite motivate de unul dintre cele mai sensibile dosare de antiterorism ce indicã faptul cã reteaua lui Osama ben Laden încearcã de mai multã vreme vigilenta serviciilor secrete românesti. Despre ordine actuale sau pentru perioada imediat urmãtoare referitoare la sporirea pazei la obiectivele stategice nu se stia nici la Prefectura Neamt, dupã cum a afirmat prefectul Toader Mocanu, si nici la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã. „Pînã acum nu am primit nici o adresã de la Bucuresti referitor la misiunile pentru ziua de 1 decembrie, dar trebuie sã soseascã, azi-mîine. Nu am fost informati dacã vor fi misiuni deosebite fatã de ceilalti ani, dar pînã cînd nu primim instructiuni clare în acest sens nu putem sti ce va fi pe 1 decembrie“, a declarat colonelul Gheorghe Alexandrescu, adjunct al sefului Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã Neamt. Directorul general al Hidroelectrica Bistrita, inginer Emil Neagoe, ne-a declarat cã nu e vorba de altceva decît de un ordin de ministru privind paza acestor obiective strategice, ordin care dateazã de la atacurile teroriste din SUA si din Spania. Paza acestor obiective a fost întãritã, pe moment, pentru cã urmeazã 1 decembrie, ziua nationalã a României si, în contextul actual, e bine sã fim atenti.

„Aderarea la UE ar putea fi periclitatã în cazul în care se va dovedi cã pe teritoriul României existã centre de detentie ale CIA“ Explicatia este linistitoare, dar, în contextul actual, lucrurile capãtã o conotatie aparte. Declaratiile reprezentantilor Human Rights Watch, cã în tara noastrã ar fi existat centre de detentie secrete ale CIA si cã ar fi existat zboruri neindentificate între Kabul, Guantanamo si România, ne-ar putea transforma în tinte directe ale atacurilor teroriste. Asta, dincolo de eventualele sanctiuni internationale, devenite superflue într-un astfel de context. Seful organizatiei Human Rights Watch, Steve Crashaw, si-a reluat sîmbãtã afirmatia potrivit cãreia în România si Polonia existã indicii clare privind existenta unor centre secrete de detentie ale CIA, în care ar fi detinuti presupusi teroristi Al-Qaeda, relateazã postul de radio german Deutsche Welle, preluat de Rompres. Pînã acum, autoritãtile de la Washington nu au dezmintit aceste informatii, a mai spus Crashaw, care cere celor în drept sã rãspunda unor întrebãri de maximã importantã. Aceastã declaratie vine dupã ce vineri, ministrul român al Afacerilor Externe a reamintit cã existenta pe teritoriul României a unor centre de detentie ilegalã ale CIA este o afirmatie nefondatã si cã „sîntem pregãtiti sã gãzduim orice investigatii în România în acest domeniu“. „Aderarea României la Uniunea Europeanã ar putea fi periclitatã în cazul în care se va dovedi cã pe teritoriul României existã centre de detentie ale CIA“, a declarat europarlamentarul Elmar Brok, presedintele Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul European, informeazã Rompres. Sub titlul „America sub presiune“, „Märkische Allgemeine Zeitung“ scrie cã o listã a miscãrilor aeriene neelucidate apãruta vinerea trecutã confirmã cã în ultimul timp au existat mai multe zboruri între Kabul, Guantanamo si România Publicatia noteazã cã a aflat cã aeronavele au avut ca destinatie aeroportul militar „Mihail Kogãlniceanu“. În legãturã cu presupusele centre secrete de detentie ale CIA, „Märkische Allgemeine Zeitung“ a stat de vorbã cu europarlamentarul german Elmar Brok, care a declarat cã nu credea cã asa ceva este posibil. Cotidianul din Potsdam îl citeaza pe Brok spunînd cã, „dacã se va confirma cã România a colaborat cu CIA în acest fel ilegal si inuman, aderarea la Uniunea Europeanã la începutul anului 2007 va fi pusã din nou în discutie, în ciuda tuturor acordurilor. Într-o Europã a statului de drept, nu trebuie sã existe un Guantanamo“ (închisoare unde sînt detinuti presupusi membri ai grupãrii teroriste Al-Qaeda – n.r.), a spus europarlamentarul german.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending