Obezitatea a crescut îngrijorător la copii. „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”

■ DSP Neamț s-a alăturat campaniei privind promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase ■ luna noiembrie a fost aleasă pentru conștientizarea pericolului pe care-l reprezintă obezitatea la copii și adolescenți ■ alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori de risc importanți pentru apariția unor boli grave ■

Direcția de Sănătate Publică Neamț a dedicat luna noiembrie campaniei naționale privind promovarea obiceiurilor alimentare și a principiilor unei alimentații sănătoase. Desfășurată sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!” inițiativa urmărește să răspundă preocupărilor întregii societăți referitoare la impactul pe care îl are alimentația supra sănătății și bunăstării individuale, ținând cont de faptul că nutriția este o parte esențială a sănătății și dezvoltării.

Alimentația sănătoasă asigură creșterea, dezvoltarea individului și contribuie la prevenirea unor boli cronice netransmisibile. Această inițiativă urmărește să răspundă preocupărilor întregii societăți referitoare la impactul pe care îl are alimentația supra sănătății și bunăstării individuale. Scopul campaniei îl reprezintă informărea șolarilor și a părinților despre beneficiile unui stil de viață sănătos, care să prevină apariția obezității în rândul copiilor și, ulterior, al adulților.

Bolile netransmisibile sunt afecțiuni cronice, rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu, dar și comportamentali. Alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică sunt factori de risc în apariția hipertensiunii, hiperglicemiei, dislipidemiilor, obezității, care sunt, la rândul lor, factori de risc în apariția unor afecțiuni netransmisibile precum cele  cardiovasculare, fiind menționat infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, cancerele și diabetul zaharat.

În România, numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată, înregistrate în anul 2020 la copii cu vârste cuprinse între 0‐19 ani, este de 6731 cu rata incidenței de 165,4%, la mia de locuitori, ceea ce reprezintă 18,9% din totalul cazurilor pe țară.

Conform comunicatului de presă al DSP Neamț situația referitoare la cazurile  noi de obezitate la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, înregistrată de medicii de familie în, anul 2023, a fost mai mult decât îngrijorătoare.

Cazuri îngrijorătoare de obezitate la copii și adolescenți

Astfel, numărarul cazurilor de obezitate la copii este în creștere și se înregistrează la grupa de vârstă 10-14 ani și în mediul rural. În anul 2022 era raportat ca fiind obez și un copil cu vârstă între 1 și 4 ani. Între 1-4 ani erau diagnosticați cu obezitate 14 micuți, din care 3 în urban și 11 în mediul rural. Aceeași sursă arată faptul că la vârstele cuprinse  între 5 și 9 ani erau declarați ca fiind obezi un număr de 49 copii, dintre care 19 micuți în mediul urban și 30 în mediul rural.

La vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani erau raportați ca fiind obezi 78 de copii, din care 30 în mediul urban și 48 în mediul rural. Referitor la situația obezității celor mici în anul 2023, raportată de medicii de familie la DSP, aceasta arată faptul că la categoria 1-4 ani erau obezi 14 micuți, din care 4 în mediul urban și 33 în mediul rural. La grupa de vârstă între 5 și 9 ani, erau declarați cu greutate peste cea normală 47 de micuți, din care 14 la oraș și 33 la țară.

În același an, 84 de copii cu vârste între 10 și 14 ani depășiseră greutatea normală vârstei lor. Dintre aceștia 30 locuiau la oraș și 54 la țară. Medicii nutriționiști spun că adolescenții au nevoie de toți nutrienții pentru o creștere și dezvoltare normală, cât și pentru desfășurarea activităților zilnice: învățat, activitate fizică, joacă. Ei recomandă ca ceea ce se cheamă „farfuria sănătoasă” să conțină: jumătate de farfurie: fructe și legume.

Un sfert de farfurie: carne, pește, ouă, brânză, leguminoase (mazăre, fasole, linte etc.), un sfert cereale și paste integrale, cartofi. Consumul alimentelor sărate, grase și zaharoase, al alimentelor cu un conținut scăzut de fibre sau conținut ridicat de zahăr ar trebui limitat la această vârstă. Pentru menținerea unei alimentații echilibrate, un copil are nevoie de: grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul fiind necesar a fi înlocuit cu grăsimi polinesaturate;

Grăsimile trebuie să fie cât mai reduse, preferabil fiind ca alimentația celor mici să nu conțină deloc alimente procesate și mai puțin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale; alimentația să conțină maximum 5 g de sare/zi; 30 – 45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe și legume; 200 g fructe/zi (2 – 3 porții-standard); 200 g legume/zi (2 – 3 porții-standard); pește cel puțin de 2 ori/săptămână, din care o dată pește gras.

Ghid de prevenție

Părinții au un rol important în stabilirea, menținerea și încurajarea unor obiceiuri alimentare ale copiilor, care să prevină apariția unor boli cronice mai târziu, la vârsta adultă, precum: adoptarea unui program regulat al meselor, controlul conștient al porțiilor alimentare consumate, reducerea consumului de alimente procesate, concentrarea pe alimentele consumate și luarea mesei în familie, prepararea alimentelor în casă utilizând metode de gătit mai sănătoase precum și încurajarea practicării de activități fizice împreună.

Pentru menținerea unei nutriții corespunzătoare a copiilor, comunitatea are un rol deosebit de important, mai ales în ceea ce privește creșterea accesului la alimente sănătoase: puncte de vânzare legume și fructe proaspete de la producătorii locali. Este importantă sprijinirea producătorilor locali să își vândă produsele în comunitate, cum la fel de importantă este inițiativa de sprijin social cu alimente proaspete pentru familiile nevoiașe.

Este recomandată și implicarea tinerilor în organizarea de activități care încurajează alimentația sănătoasă și activitatea fizică, precum și limitarea marketingului produselor alimentare nesănătoase, în special cel adresat copiilor, toate acestea având, în final, un impact pozitiv asupra alegerilor alimentare ale copiilor, tinerilor  și adulților, mai târziu.

Și Organizația Mondială a Sănătății a făcut progrese substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea de ghiduri de promovare a alimentației sănătoase pentru copii și adulți, pe baza celor mai noi dovezi științifice. Astfel, au fost elaborate ghiduri privind consumul de grăsimi totale, saturate și trans-fat și carbohidrați în vederea reducerii riscului de supraponderalitate și obezitate, precum și de apariție a unor boli netransmisibile cronice.

Institutul Național de Sănătate Publică a actualizat Ghidul de prevenție pentru medicul de familie – Intervenții preventive integrate adresate stilului de viață. Alimentația. Activitatea fizică, material adresat tuturor profesioniștilor din asistența medicală primară: medicilor de familie, asistentelor medicale și comunitare; specialiștilor de alte specialități, cât și decidenților în sănătate, în scopul definirii unui cadru comun de intervenții preventive sistematice pentru modificarea comportamentelor riscante prioritare și schimbarea ponderii alarmante a morbidității și mortalității prin boli evitabile.

Ghidul abordează modul în care alimentația influențează starea de sănătate a organismului, modalitățile de evaluare a comportamentului alimentar în cadrul consultației preventive structurate, integrate în medicina familiei și intervențiile de modificare a comportamentelor nedezirabile, respectiv conținutul recomandărilor referitoare la ce înseamnă alimentația sănătoasă pentru copiii peste 2 ani, tineri și adulți. Materialul poate fi consultat la adresa: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ghidul-Alimentatia-Activitatea-fizica.pdf