Contactează-ne

Actualitate

O viaţă în slujba valorilor morale – „Interviu“ cu… Tata (2)

Știre publicată în urmă cu

în data de

26 martie este ziua în care Constantin Bârjoveanu, „Pisălogul“ drag romaşcanilor, s-a născut. Şi ar fi putut încă trăi şi ar fi putut picta, scrie, zbura cu deltaplanul şi ar fi putut să mai înveţe mulţi tineri să vorbească esperanto şi ar fi putut picta încă biserici şi grădiniţe. Şi cîte multe alte lucruri ar fi putut face acest om minunat!? Şi astăzi, Irina Bârjoveanu Vladu, fiica acestuia, profesoară la un colegiu din Reşiţa, stă, din nou la „taifas“, peste timp cu „omul nepereche“.

„Dragul meu tată, acordă-mi o clipă din infinitul tău ancestral, să stăm la «taifas», timpul să se oprească în loc şi, dacă s-ar putea, să rămînă aşa, nemişcat, cum rămîneam eu cînd tu îmi povesteai, pe băncuţa dintre trandafiri, în serile calde şi senine de iunie…“ îşi doreşte, cu ardoare, Irina Bîrjoveanu-Vladu.

(Flora ORDEAN)

EU: Ai fost şi profesor de limba esperanto la Cercul de Esperanto de la Biblioteca Municipală din Roman. Cum ai ajuns practicant de esperanto şi de unde ideea acestui cerc la care ştiu că ai avut extrem de mulţi cursanţi, de toate vîrstele? Cum ţi s-a părut să fii dascăl?

C.B.: (După o mică pauză, în care zîmbeste cald, cu ochii căutînd prin amintiri îndepartate, scrutînd depărtări temporale). Prin ’58 era o revistă săptămânală, tare interesantă, Rebus se chema şi eram abonat la ea. A apărut un articol despre Zamenhof, creatorul acestei limbi, un polonez de origine evreiească. Esperanto s-ar traduce prin „cel care speră“.

Dorinţa de a învăţa limba asta mi s-a aprins după prima lecţie şi în cîteva luni de zile deja o ştiam bine. Am mai găsit şi alte reviste, pur de esperanto-bulgăreşti, poloneze – am găsit adrese ale unor persoane din toată lumea, dornice să corespondeze – „deziras korespondi“, vezi ce bine seamănă cu româna? Şi, uite-aşa, tot corespondînd, mi-am perfectat vorbirea. (Vorbeste tot mai exaltat).

Iar ideea de a face un cerc, un club, mi-a venit de la prietenii de la Cenaclul literar, cărora, povestindu-le, le- am „deschis apetitul“ pentru nou. Eram singurul esperantist din Roman; corespondam şi cu profesorul Florian Bociort, de la Facultatea de Filologie din Timişoara. El m-a iniţiat ca dascăl, prin scrisori, că pe atunci erau puţini cei care aveau telefon. Mulţi tineri de la curs erau colegi de-ai tăi, de la liceu. (Mă priveşte cu reproş, o privire usturătoare care îmi pătrunde pînă în cele mai îndepărtate unghere ale sufletului).

Păcat că nu ai învăţat-o şi tu! Mi-ai fi dus munca mai departe! Ai avut profesorul oricînd la dispoziţie şi nu ai ştiut să te foloseşti de privilegiul ăsta… (Încerc să schimb subiectul, care devenea deranjant pentru mine şi pun următoarea întrebare).

EU: Dacă tot vorbim de esperanto, care a fost cea mai importantă realizare?

C.B.: (Ochii mari,albastri, răsfoiesc un munte de planuri duse la bun sfîrşit; oftează şi, după o scurtă pauză, răspunde). E greu de spus. Am multe lucruri pe care le-am făcut cu plăcere: şi expoziţiile, şi lucrările de la Conferinţele de esperanto, şi cursurile de la Cerc, şi publicaţiile, şi scrisorile. Dar, cel mai important lucru a fost traducerea Luceafarului lui Eminescu pentru revista „El Popola Cinio“. Ştii, e tare greu să traduci un titan într-o altă limbă, să-i păstrezi intactă ideea, mesajul şi să-i respecţi şi rima şi ritmul.

EU: Ai studiat tehnica zborurilor cu deltaplanul, ai construit chiar unul şi ai înfiinţat Clubul Aerodeltaplan Komet. Spune-mi, cum s-a înfiripat idila cu zborul?

C.B.: (Rîde, se înveseleşte, semn că-i place întrebarea; i-am ridicat mingea la fileu). Ehei, e multă vreme de atunci… Era revista „Ştiinţă şi Tehnică“ şi pe ultima pagină dădeau mereu tot felul de chestii interesante de construit, cu toate detaliile de care era nevoie. Aşa am găsit şi despre deltaplan. Stăteam, pe atunci, la casă, în cartierul Bălcescu. Anul următor am primit apartament, că se dădeau prin repartiţie, aici, în blocul turn, la etajul 7.

Ţii minte cînd am urcat pe bloc? (Cu gesturi ample, îmi descrie zarea). Cum se vedea, roată, tot oraşul, şi dealurile de la Gîdinţi, şi Siretul, şi Moldova, şi vîntul călduţ de septembrie abia mîngâia faţa şi m-am gîndit: ce grozav ar fi să zbor! Am făcut, la Bacău, cursuri de aerodeltaplanism, am obţinut brevetul de instructor. De aici, drumul a fost uşor: directorul de la UMARO a sponsorizat înfiinţarea, pe lîngă uzină, a Clubului Komet, am construit propriile noastre aparate de zbor, le-am omologat, am avut cursanţi, am fost la multe concursuri. Deci, pot spune că am fost şi profesor de zbor!

EU: Să ne întoarcem la pictură – prima ta iubire, pasiunea cea dintâi. Cum ai ajuns de la pictura laică la pictura religioasă? Care a fost momentul abordarii celei din urmă?

C.B.:(Se luminează la faţă, chipul îi capătă parcă o aură; împreuneză degetele, parcă spre a-i mulţumi lui Dumnezeu). Nu a fost un moment, ci, mai bine zis, o perioada de trecere. Toată viaţa am pictat natura, statică, moartă sau în tot dinamismul ei; am pictat clădiri istorice, am pictat construcţii vechi care, acum, nu mai sînt; pe locurile lor s-au ridicat birouri şi buticuri… (Priveşte în jos, cu tristeţe, căutînd, parcă, printre ruine…); am pictat în Deltă, prin Ceahlău, pe la Govora, da’ nu-ţi mai înşirui…

Am pictat şi lucruri banale care, într-o anume lumină, a apusului ori a dimineţii, căpătau ceva magic… Şi schiţe, multe schiţe… Îţi aminteşti, la Slănic, în albia rîului, pe bolovanii aceea ciudaţi? (Cum să nu-mi amintesc? După ce am pozat pentru schiţă tatei, cînd să cobor, am căzut în apă… şi nu aveam haine de schimb). Sutele de expoziţii mi-au întărit convingerea că pot şi mai mult. Mai pictasem la viaţa mea portrete, autoportrete, dar, după ce m-am pensionat şi am avut mai mult timp pentru mine, mi-am dat seama că L-am cam neglijat tocmai pe Cel ce mi-a dat acest har, pe Dumnezeu.

Întîmplarea a făcut să se renoveze biserica Sfînta Paraschieva, din Băceşti – Vaslui. Şi cum preotul de acolo era un vechi prieten, m-a rugat să fac eu renovările picturilor. Atunci a fost prima lucrare: studii de portrete de sfinţi, să nu semene între ei, studii de drapaje la veşminte, fresce ornamentate diferit. A fost o muncă grea, dar plină de satisfacţie sufletească. Nu am lucrat pe bani, că era o parohie mică şi săracă, dar cu oameni gospodari şi harnici.

Preotul paroh mă lua de la Roman lunea şi mă aducea acasă sâmbăta, dar veneam cu portbagajul plin cu de-ale gurii. Au urmat încă vreo opt biserici, capele şi paraclise: biserica Sfântul Dimitrie din Poeniţa – Neamt, Paraclisul Izvorul Tămăduirii de la Spitalul Nou din Roman, Paraclisul Adormirea Maicii Domnului de la Azilul de Bătrâni din Roman, Paraclisul Sfînta Filofteea de la Căminul de copii al Fabricii de Zahăr din Roman, Stema Sfintei Episcopii a Romanului, Paraclisul Sfîntul Nicolae de la Căminul de Copii din Roman, Biserica Sfîntul Nicolae din comuna Boteşti, Neamţ şi Paraclisul Sfîntul Andrei din Cartierul Muncitoresc din Roman.

(Oftează din adâncul sufletului său mare, ridică ochii spre cer, a mulţumire către Creator, apoi coboară privirea în gol,cu pleoape grele sub sprîncenele stufoase şi şopteşte). Am fost pensionar pentru o perioadă de timp scurtă, dar plină de bucurie…

EU: O ultimă întrebare: de ce ai plecat?

C.B.: (M-a privit cu ochi umezi, blajini, încărcaţi de dragoste părintească). Dumnezeu a considerat că misiunea mea pe acest pămînt s-a încheiat. M-a chemat la El, să pictez pe aripi de îngeri şi să scriu poezii pe strune de harpe cereşti.

A consemnat Irina BARJOVEANU – VLADU

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Costul standard pe elev s-a modificat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în mediul rural, cheltuielile s-au majorat cu aproximativ 36% ■ la grădiniţă, costul standard este de 526 de lei ■ el ajunge la 575 de lei la învăţămîntul liceal urban ■

De ani de zile sindicatele din învăţămînt sînt nemulţumite de costurile standard per elev, care nu totdeauna erau acoperitoare ale cheltuielilor reale din sistem. Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a confirmat faptul că într-o recentă şedinţă de Guvern a fost aprobată modificarea acestor costuri standard pe anumite cheltuieli.

„În Monitorul Oficial al României a fost publicat şi Ordinul de Ministru privind modificarea costurilor standard. Este vorba de modificarea Hotărîrii de Guvern 352 din martie, privind modificarea Hotărîrii 136 din 2016 cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev. Este bine de reţinut faptul că s-au majorat sumele costului standard privind cheltuielile cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, dar şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.

Prin noul act normativ sînt prevăzute sume mai mari cu aproximativ 36% în mediul rural. Dacă este vorba de judeţul Neamţ, acesta se află în zona 5. Astfel la grădiniţă costul standard este de 526 lei, în cazul în care grădiniţa are între 1 şi 300 de preşcolari. La şcolile cu învăţămînt liceal cu 300 şi 800 elevi costul ajunge la 575 lei, în cazul în care şcoala se află în mediul urban.

În mediul rural, costul standard la grădiniţă este de 618 lei, dacă sînt şcolarizaţi 300 de copii. La gimnaziu costul standard ajunge la 593 lei, la liceu, colegiu şcoală profesională 673 dacă aceasta funcţionează în mediul rural. Iată că sînt sume mult mai mari şi mai generoase care permit şcolilor să-şi rezolve mai uşor problemele legate de cheltuielile materiale, bunuri şi servicii“, a precizat profesorul Mihai Obreja. Conform unui comunicat de presă al ministerului, costurile standard au rămas la acelaşi nivel în privinţa cheltuielilor salariale, care rămîn la 6.111 lei.

Finanţarea cheltuielilor din învăţămînt se face potrivit costurilort standard din 2012. Creşterea bugetului Ministerului Educaţiei pentru aceste cheltuieli materiale şi pentru pregătire profesională în şcoli, de la 1,260 miliarde lei, la 1,586 miliarde lei, creştere de 326 de milioane, înseamnă exact 26%. Diferenţierea între costurile standard s-a făcut doar în funcţie de zona geografică şi în funcţie de climă şi prin noua hotărîre se crează premizele micşorării diferenţelor dintre şcolile din mediul urban şi cele din rural.

De la preluarea mandatului, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat de mai multe ori despre această intenţie de a creşte componenta de cheltuieli materiale din costul standard per elev. În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice şi organizarea examenelor naţionale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei în anul 2016, la 387 de lei la începutul anului 2020. Din 2016 pînă în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat. În 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creştere, de 23%. În anul 2020 aceasta creştere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcţie de zona de temperatură în care este şcoala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscrişi şi de tipul de şcoală/grădiniţă. Finanţarea unităţilor de învăţămînt preuniversitar are trei componente:finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Citește știrea

Actualitate

Cu suspendare, pentru că şi-a incendiat amicul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul de 60 de ani şi-a stropit amicul cu spirt şi a aprins o brichetă ■ victima a ajuns în spital cu arsuri pe o treime din corp ■

Tribunalul Neamţ s-a pronunţat în dosarul sexagenarului care i-a turnat alcool sanitar pe hainele unui amic şi i-a dat foc, provocîndu-i arsuri pe o treime din corp.

Alexandru Olaru, a fost găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, faptă pe care a recunoscut-o şi a beneficit de clemenţă, fiind condamnat la 2,8 ani de detenţie, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Pe parte civilă este bun de plată cu aproape 95.000 de lei, din care 41.000 lei sînt daune pentru amicul mutilat, peste 51.000 trebuie achitaţi unei clinici din Iaşi, iar restul este cheltuiala ambulanţei care a transortat bărbatul incendiat.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Întîmplarea a avut loc pe 27 octombrie 2020, în Beţeşti, comuna Rediu. Cei doi, ambii de 60 de ani, s-au întîlnit la un bar. Între ei nu erau tensiuni, deci erau întrunite condiţiile pentru o „vorbă“ la un pahar de ceva. Probabil „vorba“ a fost cam lungă, iar la un moment dat Olaru, nu se ştie din ce motiv, a luat de pe masa din local alcoolul sanitar destinat dezinfectării mîinilor şi l-a turnat pe amicul său.

Apoi Olaru s-a jucat cu o brichetă, amenînţîndu-şi în glumă prietenul că o va apride. Nu avea această intenţie, dar la un moment dat ceea ce nu trebuia să se întîmple s-a petrecut, iar victima a devenit o torţă vie. Observînd grozăvia care s-a petrecut în faţa lor, ceilalţi clienţi au reuşit să stingă flăcările şi au cerut ajutor la 112. Victima prezenta arsuri de gradul I şi II pe 30% din suprafaţa corpului, iar după ce medicii i-au acordat primele îngrijiri, au decis transferul pacientului la o clinică din Iaşi.

În ce-l priveşte pe Olaru, acesta a fost reţinut de anchetatori şi a fost dus la audieri. A susţinut că nu a vrut să-i facă rău amicului său, însă anchetatorii au stabilit că prin agresiunea suferită, victimei i-a fost pusă viaţa în primejdie. A fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunal cu propunere de arestare preventivă pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. La finele şedinţei, judecătorii au respins propunerea şi au decis măsura arestului la domiciliu.

„Ia faţă de inculpat – cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru o durată de 30 de zile, începînd cu data de 29.10.2020 şi pînă la data de 27.11.2020, măsură care constă în obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta“, conform instanţei. Judecătorii i-au atras atenţia asupra faptului că, dacă încalcă condiţiile impuse, arestul la domiciliu poate fi înlocuit cu arestul preventiv. Măsura preventivă a fost ulterior prelungită, ultima dată pe 3 martie.

Citește știrea

Actualitate

Când o vizită la un bar se termină cu o arestare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un tînăr a încălcat condiţiile arestului preventiv şi a ajuns în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al Poliţiei Neamţ

Un tînăr în vîrstă19 ani, din Valea Ursului, a vrut musai după gratii şi a şi ajuns. Asta deoarece el era sub măsura preventivă a arestului la domiciliu, însă nu s-a putut abţine şi a ieşit la o tură prin sat, oprindu-se la un bar. Pentru încălcarea condiţiilor impuse prin măsura preventivă, a ajuns după gratii.

„Poliţişti din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Ion Creangă au depistat şi introdus în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ un tînăr din localitatea Valea Ursului, pe numele căruia era emis un mandat de arestare preventivă“, anunţă Poliţia Neamţ într-un comunicat.

Totul s-a întîmplat pe 14 aprilie 2021, cînd oamenii legii l-au căutat pe tînărul nemţean pentru a pune în executare un mandat de arestare preventivă emis de Judecătoria Panciu pe numele localnicului din Valea Ursului. Cel în cauză este cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de lovire şi alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faţă de acesta fiind dispusa anterior măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Asta pentru că pe 29 martie 2021 ar fi părăsit imobilul unde executa măsura preventivă a arestului la domiciliu, deplasîndu-se la un bar din localitatea Oniceni, fiind găsit de către un echipaj de poliţie. Întrucît nu a respectat obligaţiile stabilite, poliţiştii au sesizat instanţa care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Tînărul a fost depistat şi introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ. Şi un bărbat de 49 de ani, din localitatea Borleşti, a fost arestat preventiv de judecătorii de la Tîrgu Neamţ, care-l acuză de săvîrşirea infracţiunii de firt calificat. Totul după ce, pe 29 martie 2021, a intrat în locuinta unei femei din Vînători Neamţ, de unde ar fi sustras 50 de lei şi mai multe bijuterii din aur, pe care ulterior le-ar fi valorificat la o casă de amanet.

Pe 13 aprilie s-a reuşit identificarea hoţului, iar în baza probatoriului administrat a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore, sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat. Ulterior individul a fost arestat pentru 30 de zile.

Citește știrea

Trending