O studentă la Medicină promite pe tărîm literar

- la Cercul Militar a avut loc lansarea unui „roman fluviu“, „Castelul din Infern“, aparţinînd Yasminei Bonciu - din reperele critice rezultă că prozatoarea ar stăpîni pe deplin tehnici şi tematici grele ale literaturii române şi universale -

Cercul Militar Roman a găzduit joi, la finele săptămînii trecute, o nouă ediţie a Conferinţelor clepsydrice, dedicată lansării unui inedit dar solid roman, intitulat „Castelul din Infern“, aparţinînd prozatoarei debutante. Este vorba despre Yasmine Bonciu, studentă la Medicină, fiica unui ofiţer din cadrul Garnizoanei Roman. Aşa cum ne-au obişnuit, deja, organizatorii şi acest eveniment a fost unul lung, dar extrem de dens în informaţii avizate despre evenimentul în discuţie. Manifestarea a început prin atribuirea de către primarul Lucian Micu a tradiţionalelor diplome de excelenţă pe care Cenaclul Clepsydra le oferă numelor de referinţă ale culturii romaşcane, născute în luna februarie. Au primit astfel de distinţii poetul Mircea Bostan, fostul director al Bibliotecii George Radu Meliodon, Alexandru Ionescu şi scriitorul Alexandru Mihăilă, cunoscut prozator, redactor şef al Cenaclului Clepsydra. Lansarea propriu-zisă a romanului tinerei Yasmine Bonciu a beneficiat de aportul critic al profesorilor Alexandru Cramer şi Eva Lazea, precum şi a criticuluii literar Lucian Strochi, care au evidenţiat valenţele majore pe care prozatoarea le aduce în spaţiul literar romaşcan, nemţean şi naţional, fiind vorba de idei profund originale, ce dovedesc un început promiţător. În stilu-i caracteristic, Lucian Strochi a vorbit despre tînăra prozatoare:

„Aveam suficientente elemente ca să-l întreb pe părintele Cornel Paiu, fără a intra în capcană, dacă există personajul Yasmine Bonciu şi atunci l-am întrebat dacă autoarea este o româncă. Asta întrucît unele fraze ale romanului erau foarte stranii şi putea să fie vorba de cineva venit dintr-un spaţiu exotic. Mai mult chiar, credeam că autoarea trebuie să vină dintr-un spaţiu unde s-a putut îndrăgosti de miturile greceşti, pentru că prima capcană ducea la mitologia greacă cu Apolo, Demetra, Persefona şi o întreagă lume pe care autoarea o stăpînea perfect. Am încercat să aflu cine este fata. Mi s-a răspuns, vag, că este romaşcană, dar că nu mai trăieşte în Roman, ci e studentă pe la Cluj, deşi nu are un nume de toată ziua, Yasmine Bonciu. Mirarea şi mai mare a fost aceea că tînăra a început romanul la 17 ani împliniţi şi că a avut curajul nebun de a dilata timpul, de a-l eterniza, de a-l fixa, aproape eminescian, dacă facem referire la «Odă» în metru antic al nemuritorului Eminescu. Ne aducem aminte de oda respectivă şi de faptul că personajele din carte nu îmbătrînesc, ci se fixează într-o vîrstă ideală, ca la Eminescu. E o matematică foarte severă a cifrelor, cu nişte decodări clare: şapte cifra iniţierii, trei cifra sacră, care prin adiţie cu patru înseamnă cifra perfecţiunii. Cinci se repetă obsesiv în roman. Eroina Avril are mai întîi 5 ani, apoi 15 ani, apoi are 20 de ani. Şi numele măsurat pe litere duce la aceeaşi concluzie. Ceea ce frizează un talent excepţional este însă ştiinţa extraordinară a tinerei prozatoare de folosire a cifrei trei. Basmul se bazează pe trei împăraţi, trei fete de împărat, trei zmei, trei castele etc. În realitate, se ştie că triunghiul este cea mai stabilă figură geometrică. În carte sînt cel puţin 20 de asemenea triade. Este cu totul deosebită ştiinţa folosirii simbolurilor la doar 19 ani. Ca scriitor să încerci să cauţi o soluţie între ceea ce vrei să fii în viaţă: cardiolog sau medic legist spune, în opinia mea totul despre autoare şi evoluţia previzibilă a acesteia“.