Contactează-ne

Actualitate

O pietreancă celebră în Italia expune acasă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ publicul poate admira lucrări semnate de Carmen Cărbunariu, o artistă care de profesie este inginer ■ pietreanca şi-a găsit vocaţia de pictor în Italia ■ a emigrat în Peninsulă în 1999 ■

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ găzduieşte, în Sala Cupola, expoziţia de pictură semnată de Carmen Cărbunariu, lucrările putînd fi admirate pînă pe 15 iulie. Expoziţia poate fi vizitată de luni pînă vineri, în intervalul orar 9.00 – 17.00. Vernisajul a avut loc pe 2 iulie, în prezenţa preşedintelui Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Neamţ – Ştefan Potop, iar prezentarea a fost făcută de criticul de artă Lucian Strochi. Carmen Cărbunariu este un artist plastic care s-a născut în Piatra Neamţ, în anul 1958. Primii paşi în pictură i-au fost îndrumaţi, cu entuziasm şi pasiune, de la vîrsta de 10 ani, de sculptorul Pompiliu Clement. Ulterior, a urmat Şcoala Generală de Muzică şi Arte Plastice din oraşul natal, în decursul anilor de studiu, pictura devenind pentru ea un mod de exprimare intim şi profund. Deşi finalizează studiile Universităţii „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, în 1980, continuă să-şi dezvolte talentul artistic, cu pasiune pentru Tintoretto, Tonitza, Grigorescu, Michelangelo, Rembrandt şi Gentileschi. În 1999 emigrează în Italia, unde continuă să picteze şi este remarcată de galeristul şi curatorul Bruno Cosignani, care o îndrumă spre diverse expoziţii şi concursuri internaţionale, unde cîştigă numeroase premii şi aprecieri ale criticilor: prof. Manrico Testi, dr. Monica Ferrarini, dr. Sabina Fattibene, prof. Marco Dolfi şi dr. Claudia Boldi. Începînd cu 2011, operele pictoriţei Carmen Cărbunariu sînt cotate (în euro) în catalogul bienal „Quotazioni dei pittori e scultori italiani dai 1900 ai nostri giorni“, editat de Asociaţia „II Quadrato“ din Milano, cu recenzii ale recunoscuţilor critici prof. dr. Giorgio Falossi şi prof. dr. Lorenzo Cipriani. În 2013, după licenţa la „Accademia di Belle Arti“ din Carrara, urmează un master în „Arte Visuale – Pittura“, sub îndrumarea pictorului prof. Giovanni Chiapello, pe care îl finalizează în 2015 cu nota maxima „110 e Lode“, scriind şi un manual practic de pictură, intitulat „Piccolo Trattato di Pittura al olio“. Între 2012 şi 2016, pictoriţa colaborează şi cu galeristul şi curatorul Claudio Giannini, preşedintele asociaţiei „Percorsi d’Arte“ Massarosa (Lucca), „Caleidoscopio Art“şi „Il Quadrato“ (Milano), participînd la 19 expoziţii colective. În aceeaşi perioadă, Carmen Cărbunariu este invitată să expună operele în nouă manifestări de gen individuale, organizate în galerii de mare prestigiu, cum ar fi „L’Agostiniana“ Roma, „Europa“, Camaiore, „Internazionale“ Viareggio, „Complesso Monumentale – Villa Giulia“ Roma, „San Carlo dei Barnabiti“ Florenţa şi „Kunstuntilling Klepp Radhus“ Solavegen, Algard – Norvegia. În decursul anilor, a creat sute de lucrări de pictură în ulei, acuarelă, grafică, litografie şi desen. Operele ei au fost publicate în numeroase cataloage, jurnale şi reviste de artă din Italia şi Norvegia, bucurîndu-se de aprecierea publicului, a colegilor artişti şi a criticilor de artă. În 2017 se întoarce acasă, la Piatra Neamţ, după o absenţă de peste 18 ani, cu bucuria şi speranţa că în sfîrşit se va putea dedica fără rezerve picturii şi desenului.

Despre Carmen Cărbunariu

„Artist eclectic, cu o personalitate puternică şi o convingere fermă asupra propriilor sale mijloace de expresie artistică, arde paşii întru afirmarea picturii sale. De fapt, tablourile sale sînt rezultatul unei native capacităţi reprezentative şi se întîlnesc cu gusturile unei audienţe tot mai largi, cîştigînd recunoaşteri în domeniu, de prestigiu. Sînt picturi care, la sugestia cromatismelor mereu consonante, bine armonizate, se unesc într-o manieră unică, acum aproape pierdută în Italia, manieră a desenului, prin folosirea cu atenţie a contrastelor, într-un joc subtil de lumini şi umbre, la care se adaugă o funcţionalitate exactă în alegerea detaliilor cu valori simbolice evocatoare. Toate acestea declanşează o empatie profundă cu observatorul fascinat de eficacitatea diferitelor reprezentări şi de claritatea lor extremă de exprimare care evocă ecouri clasice şi provoacă sugestii estetice imediate“ – prof. Manrico Testi, critic de artă, 2010. „Între diversele tematici abordate de Carmen Cărbunariu, «natura moartă» are un loc deosebit, prin strălucirea ce se scurge peste faldurile stofelor din care răsar fructele naturii şi obiectele simple din viaţa cotidiană. Atît este de ajuns pentru ca lumina să pătrundă cu reflexele sale în sticla transparentă, în splendoarea formei şi în conţinutul fluid închis în diverse geometrii şi nuanţe. Sînt ascunse senzaţii ce urmează un desen bogat şi precis în orice detaliu, inspirînd emoţii de gust şi plăcere care favorizează descoperirea frumuseţii simple, sensibilitatea intimă şi vizibilă care este tipică pentru o mare artistă“, prof.dr. Giorgio Falassi, critic de artă, 2012. „Carmen Cărbunariu, un artist cu o puternică personalitate hiperrealistă, abordează o mare varietate de teme: natură moartă, portretistică, peisaje etc. (…) În faţa operei sale, observatorul este capabil să perceapă mirosul fructelor şi al florilor din natura moartă, îmboăţit de mici detalii cu valoare simbolică, percepe impulsul şi mişcarea dinamică a cailor portretizaţi, reuşeşte aproape să audă muzica de fundal a dansurilor tipice ţigăneşti, al căror ritm şi energie sînt accentuate de culorile luminoase şi vibrante şi de uşurinţa dansatoarelor clasice“, dr. Monica Ferrarini, critic de artă, 2014. „În picturile sale există o dragoste pentru tradiţie, un respect pentru naturaleţea realistă a percepţiei imediate. (…) Aceste picturi sînt pictate în timp, cu îngrijire infinită, inundate de echilibrul cald al luminilor, reflexe care dezvăluie magia unui vis. lată de ce m-am emoţionat admirînd colecţia picturilor sale. Carmen Cărbunariu a înţeles că se poate exprima printr-o pictură figurativă de bună calitate, fără a se închide într-un univers de abstracţie pură sau provocare de neînţeles, în care astăzi arta este plină de exemple banale“, prof. Marco Dolfi, critic de artă, 2016. Ar mai fi de spus că despre artista din Piatra Neamţ s-a scris în presa nemţeană şi cea naţională de acum cîţiva ani, iar lucrările sale figurează în diverse cataloage editate în mari oraşe italiene.

Acum 8 ani

„Revoluţionară în România, pictoriţă în Italia“ era titlul unui articol publicat pe 26 martie 2011 în cotidianul Monitorul, în care relatam despre artistă. Dar iată ce scriam acum 8 ani: „Carmen Mihaela Cărbunariu, o pietreancă de 53 de ani, revoluţionară în România, a devenit o pictoriţă premiată şi apreciată în Italia, ţara ei de adopţie de aproape 12 ani. Vineri, 25 martie, Asociaţia Revoluţionarilor Neamţ a organizat o conferinţă de presă la care au prezentat reuşitele colegei lor în Italia (…). «Am vrut să fim alături de colega noastră, să o felicităm pentru reuşita sa dar, totodată să şi prezentăm opiniei publice valorile noastre. În ultimul timp, revoluţionarii au fost denigraţi din cauza unor impostori care s-au strecurat profitînd de nişte legi blînde. Noi am vrut să demonstrăm inclusiv prin reuşita colegei noastre că revoluţionarii adevăraţi sînt oameni de valoare, integri şi demni şi care, atunci cînd au ieşit pe străzi cu curaj, nu au făcut-o pentru beneficii materiale», a precizat Iulius Trapiel, preşedintele Asociaţiei Revoluţionarilor. Carmen Cărbunariu, care în 1989 a sperat că va schimba lumea în bine, a fost cumplit de dezamăgită de ce s-a întîmplat ulterior, astfel încît, 10 ani mai tîrziu, după ce a rămas fără loc de muncă, a plecat în Italia. «Am lucrat ca inginer la hidrocentrale, iar în 1999 am rămas fără serviciu şi nici nu am mai găsit ceva care să mă mulţumească. Cum aveam un copil de crescut am plecat în Italia, pentru a munci. La început am făcut tot felul de lucruri precum îngrijirea bătrînilor ori menaj. Munci umile, dar care mi-au asigurat un start. Ulterior am ajuns să lucrez la o agenţie imobiliară, iar acum am mai mult timp pentru mine şi pasiunile mele. Deşi sînt inginer de profesie, de foarte mică am avut o pasiune pentru pictură şi, deşi nu am luat niciodată lecţii de specialitate, am continuat să pictez mereu, în limita timpului şi a banilor. Aşa se face că îşi în Italia am pictat pentru sufletul meu», a povestit emoţionată pictoriţa amatoare. Una dintre clientele agenţiei imobiliare i-a văzut acesteia una dintre lucrări şi a fost impresionată de talentul nemţencei. A pus-o în legătură cu reprezentantul unei galerii de artă care i-a organizat un vernisaj. În plus, acesta i-a înscris trei tablouri la un prestigios concurs naţional din Italia. A concurat cu pictori profesionişti, mulţi foarte bine cotaţi pe simezele din Peninsulă, iar premiul cel mare a revenit pietreancei. „Cînd am fost anunţată că am cîştigat, şi nu orice premiu, ci pe cel mai mare şi medalia de aur, nu mi-a venit să cred. M-am simţit răsplătită pentru munca mea şi foarte mîndră», a adăugat Carmen Cărbunariu. Drept premiu, aceasta a fost inclusă în galeria numelor mari din arta plastică italiană, iar lucrările sale incluse într-un catalog naţional au fost foarte bine cotate, atît artistic cît şi financiar“.

cof

Actualitate

“Arsene recunoaște că a făcut o investiție neperformantă la Lețcani”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ susţine Liviu Harbuz, coordonatorul Pro România Neamţ

Liviu Harbuz, coordonatorul Pro România Neamţ, a emis, recent, un comunicat de presă în care critică în termeni duri investiţia în spitalul modular de la Leţcani.

“Spitalul modular de la Lețcani nu va fi niciodată folosit la întreaga capacitate. O recunoaște chiar Ionel Arsene în documentele pe care le-a transmis consilierilor județeni pentru ședința de azi. Și dacă tot a cheltuit 16 milioane de lei din banii nemțenilor pe un spital modular în care pot fi utilizate doar 48 de paturi din 103, propunerea președintelui a fost ca o parte din paturi să fie cedate de tot la SJU Piatra Neamț. Adică, Ionel Arsene a renunțat la ideea ca Spitalul de la Lețcani să funcționeze în totalitate, vreodată. O recunoaștere evidentă a unei investiții oportune, dar prost realizate. Ionel Arsene declară, în ipocrizia lui, că în ședința de azi consilierii județeni au votat împotriva transferului de echipamente medicale de la Lețcani în secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, spunând, ca de obicei, un adevăr incomplet.

De fapt, consilierii județeni au fost de acord cu transferul echipamentelor medicale de la Lețcani pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire din 6 în 6 luni, existând riscul major ca pe aceste echipamente să se pună sechestru de către procuratură, în cazul în care se va declanșa o anchetă penală la Spitalul Modular de la Lețcani, așa cum deja a anunțat presa din Iași. De aceea, consilierii au impus ca după acest interval să poată reevalua în plen starea investiției de la Lețcani, dar și modul în care CJ Neamț va rezolva problema secției ATI în care 10 oameni au murit în incendiul de pe 14 noiembrie. Prioritatea noastră este operaționalizarea secției ATI de la Piatra Neamț mai ales în contextul în care Fundația Altex, condusă de pietreanul Dan Ostahie și Fundația Dăruiește Viața au anunțat deja importante donații de echipamente în acest sens.

Ionel Arsene ar trebui să fie preocupat de pregătirea spațiului în care echipamentele să poată fi utilizate și nu de devalizarea patrimoniului unui spital inaugurat electoral în urmă cu nici două luni. Disperat de faptul că deciziile din trecut se întorc împotriva lui, Ionel Arsene încearcă, într-o retorică electorală „să dreagă busuiocul”. În curând o să vă comunicăm și alte ”fapte de arme” care au dus la risipa banului public din baroniada Arsene. Arsene continuă să conducă județul într-un stil dictatorial, îmbrăcând haina de „baron” care îl caracterizează. AJUNGE!”, se precizează în comunicatul de presă semnat de coordonatorul PRO România Neamț, Liviu Harbuz.

Citește știrea

Actualitate

Eugen Țapu-Nazare, PNL: ”Investițiile sunt prioritatea PNL”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Programul de guvernare al PNL este axat pe investiții majore în economie, infrastructură, spitale, școli și pe utilizarea masivă a fondurilor europene.

Investițiile vor permite crearea a peste 560.000 de noi locuri de muncă, iar salariul mediu net va crește cu aproape 50% față de actualul nivel și va ajunge la aproximativ 1.000 Euro/lună în 2024. În ceea ce privește punctul de pensie, acesta poate fi majorat, treptat, cu 46% până în 2024, adică de la 1.265 lei în 2019 la 1.841 lei în 2024. Dacă tragem linie,  obiectivele demonstrate și asumate ale programului de guvernare vor duce la creșterea puterii de cumpărare cu peste 30% și la reducerea inflației anuale sub 2%.

Cu o majoritate liberală în parlament, care va susține eforturile Președintelui și Guvernului PNL, în România se vor construi 970 km de autostrăzi și drumuri expres, până în 2024. De asemenea, tot Guvernul PNL și-a asumat ca, până în 2024, 6% din PIB să fie alocat pentru sănătate, să construiască cele 3 spitale regionale la Iași, Craiova și Cluj-Napoca și alte 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare.

Alte 30 miliarde lei înseamnă garanții de stat pentru credite subvenționate prin IMM Invest și Eximbank,  1 miliard euro pentru racordarea la rețelele de gaze și  8 miliarde lei pentru rețele de apă-canalizare și pentru reabilitarea și construirea a 2.500 de creșe, grădinițe și școli.

Guvernul PNL va avea la dispoziție resurse financiare enorme, de peste 80 de miliarde de euro, pe care România nu le-a mai avut până acum și este important ca aceste fonduri să fie atrase și corect utilizate, astfel încât să răspundă cu adevărat nevoilor economice și sociale ale României.

Acestea sunt obiective clare, concrete, asumate de Guvernul Orban și realizabile.

 

Eugen Țapu-Nazare

Viceliderul Grupului PNL, din Senatul României

Citește știrea

Actualitate

PNL știe, poate și are resursele pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea Neamțului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Partidul Național Liberal a prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, care va utiliza fonduri europene pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea județului Neamț.Guvernul PNL – în parteneriat cu președintele Klaus Iohannis, care a negociat obținerea de 80 de miliarde de euro de către România – va pune la treabă fiecare euro pentru a se obține prosperitatea la care aspiră fiecare român. În plus, România va beneficia în perioada 2021-2030 de aproximativ 6 miliarde de euro din Fondul de Modernizare, bani europeni pentru modernizarea sistemului energetic românesc.

PNL știe, poate și are resursele pentru dezvoltarea României, pentru dezvoltarea Neamțului. Venim cu soluții concrete, cu surse de finanțare solide. Dovedim că suntem dedicați binelui țării, al județului și al cetățenilor. Dar, pentru ca acest plan să poată fi pus în aplicare, avem nevoie de susținerea nemțenilor. Pe 6 decembrie vă așteptăm la vot, avem încredere că ne veți susține, că veți pune ștampila pe poziția 6 pe buletinul de vot, pe lista de candidați a Partidului Național Liberal”, a declarat președintele PNL Neamț Mugur Cozmanciuc.

România va beneficia de 80 miliarde euro alocați pentru perioada 2021-2027, după cum urmează:

ü       30,44 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (33 miliarde în prețuri curente), bani ce vor trebui investiți până în 2026

ü       28,22 miliarde euro din Fondul de Coeziune

ü       19,34 miliarde euro din Politica Agricolă Comună

ü       1,94 miliarde euro din Fondul de Tranziție Justă

 

 

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Este un plan strategic orientat spre reforme orizontale și sectoriale care promovează investiții în infrastructură, în mediul de afaceri, cu rolul de a genera noi locuri de muncă, de a îmbunătăți standardele de locuit ale populației, totul în scopul creșterii calității vieții și a conviețuirii sociale.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNL are trei obiective strategice:

ü       Ameliorarea stării economice a României

ü       Consolidarea capacitatea de reziliență

ü       Asigurarea creșterii economice pe termen lung

Programul are 3 piloni:

ü       Pilonul 1: Transport și schimbări climatice – 21,4 mld. euro

ü       Pilonul 2: Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului – 6,5 mld. euro

ü       Pilonul 3: Competitivitate economică, digitalizare și reziliență – 5,08 mld. euro

Pilonul 1 – Tranziție verde și schimbări climatice

21,42 mld. euro pentru o infrastructură modernă:

ü       9,27 mld. euro pentru transport durabil

ü       6,5 mld. euro pentru combaterea schimbărilor climatice

ü       2,3 mld. euro pentru protecția mediului

ü       1,55 mld. euro pentru energie și tranziție verde

ü       1,8 mld. euro pentru eficiență energetică și termică

Dezvoltăm infrastructura de transport durabil, verde și inteligent:

ü       Construim aproape 600 km de autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare și drumuri de legătură cu finanțare doar din PNRR.

o        Peste 250 km de autostradă și drumuri expres cu un buget de 3,54 mld. euro

o        Peste 330 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară cu un buget de 1 mld. Euro

În total, din fondurile europene cumulate, finalizăm 970 km de autostrăzi și drumuri expres.

ü       Ne conectăm mai bine la rețeaua transeuropeană TEN-T

ü       Punem în funcțiune 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, cu o finanțare estimatăla 2,8 mld. Euro;

ü       Peste 7 km de magistrală nouă cu un buget estimat de 1,08 mld. euro, cu finanțare din PNRR. În total, extindem rețeaua de metrou cu 37,8 km cu un buget de 3,868 mld. Euro, finanțare din fonduri europene.

RUTIER

Autostrăzi

Proiecte RRF Valoare, incl. TVA (mil. Euro) Lungime (km)
Autostrada Lugoj-Deva (Sector E + rest sector D) 330,00 13,50
Autostrada de centura Nord București 960,00 49,60
Autostrada Ploiești – Buzău 380,00 65,00
Autostrada Buzău – Focșani 420,00 72,00
Autostrada Focșani – Bacău 640,00 109,30
Autostrada Bacău – Pașcani + Legătura la P. Neamț 865,00 81,20
Autostrada Pașcani – Suceava – Siret 638,00 101,5
Autostrada Transilvania (cu Meseș P. Sălaj.-Nușfalău) + Pachet conectivitate Cluj (Gilău – Apahida) 2.170,00 170,72
TOTAL 6.403,00 662,82

 

Combatem riscul schimbărilor climatice prin investiții specifice

ü       Finanțăm investiții în sisteme de irigații, drenare, antigrindină, consolidarea solului:

o        300 amenajări pentru irigații (2,9 milioane de hectare)

o        550 amenajări de drenaj/desecări  (3 milioane de hectare)

o        120 de puncte de lansare rachete antigrindină

o        650 amenajări în lucrări de combatere a eroziunii solului (2,2 milioane de hectare)

ü       Realizăm lucrări de îmbunătățiri și împăduriri:

o        40 milioane de puieți pentru împăduriri

o        1.000 km de drum forestier reabilitat

o        200 de spații ecosisteme forestiere refăcute

 

Îmbunătățim mediul înconjurător:

ü       Extindem/reabilităm infrastructura de apă și apă uzată ca parte a rețelelor regionale pentru aglomerările peste 2.000 locuitori echivalenți

o        750.000 beneficiari ai sistemului de alimentare cu apă

ü       Realizăm sisteme alternative de management a apei uzate menajere pentru aglomerările sub 2.000 de locuitori echivalenți

o        530.000 beneficiari ai rețelelor de apă uzată

 

 

Promovăm un sistem energetic național durabil, inteligent, rezilient și accesibil

ü       Peste 435 km de linie electrică simplă și dublă nouă

ü       Peste 1.000 MWh putere instalată adițională din surse regenerabile

 

Dezvoltăm rețele inteligente și interconectate de energie cu rol-cheie pentru tranziția energetică și racordăm 123.000 gospodării.

 

Creștem eficiența energetică a clădirilor de locuit, clădirilor publice și a sistemelor de alimentare cu energie termică:

ü       Peste 250 de clădiri publice vor fi izolate termic

ü       Peste 300 de blocuri vor fi izolate termic (18.000 beneficiari)

ü       Peste 280 km de rețea de transport/distribuție reabilitați în București și în alte localități urbane

 

Modernizăm sistemele de alimentare cu energie termică pentru confortul locuințelor:

ü       80 km rețea de energie termică în București

ü       200 km rețea în alte localități urbane

 

Pilonul 2  – Servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului

6,5 mld. euro pentru dezvoltarea comunităților locale:

ü       Mobilitate și regenerare urbană 3,6 mld. euro

ü       Sănătate 1,85 mld. euro

ü       Educație 1.05 mld. Euro

 

Stimulăm dezvoltarea urbană sustenabilă și inteligentă și valorificarea resurselor de patrimoniu:

ü       40 de proiecte de mobilitate urbană finanțate

ü       75 proiecte de regenerare urbană finanțate

ü       100 de unități de material rulant pentru transportul public local

ü       20 de obiective de patrimoniu reabilitate

ü       100 proiecte de valorificare a patrimoniului

ü       100 proiecte “smart village”

 

Sănătate: construim un sistem public de sănătate rezilient și accesibil pentru populație și infrastructură sanitară adaptată nevoilor actuale

 

Investim în spații de cercetare, de cazare a pacienților, infrastructură de utilități, amenajarea de centre de radioterapie, imagistică și alte infrastructuri necesare

 

Creștem calitatea și accesul la serviciile medicale:

ü       construim minim 10 unități sanitare noi sau extinse pentru minim 10.000 beneficiari anual pe fiecare unitate

ü       extindem/reabilităm/modernizăm/dotăm alte 15 institute oncologice, din care 3 sunt unități noi pentru peste 10.500 de pacienți (capacitate suplimentară)

ü       extindem/reabilităm/modernizăm/dotăm alte 19 institute pentru boli cardiovasculare, din care 4 unități noi pentru peste 70.000 de pacienți (capacitate suplimentară)

 

Extindem/reabilităm/modernizăm minim 12 unități sanitare în scopuri oncologice și minim 15 în scopuri cardiologice.

 

Suplimentăm capacitatea anuală de pacienți cu peste 10.500 în institutele oncologice și cu peste 70.000 în institutele de boli cardiovasculare.

 

Asigurăm 300 de noi paturi de spitalizare în institutele de cardiologie și alte 160 în institutele oncologice.

 

 

Educație: sprijinim sistem educațional incluziv și rezilient, centrat pe inovație și dezvoltarea de competențe profesionale

 

Investim în servicii educaționale moderne, complete și orientate spre nevoile pieței muncii

 

Construim spații de învățare dotate adecvat și mai pregătite pentru potențiale crize:

ü       18 campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic dual, inclusiv laboratoare/ateliere școlare

ü       60 de colegii naționale de educație bazată pe inovație și specializare inteligentă

ü       20 de centre pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale studenților în cadrul universităților publice de stat, având ca beneficiari peste 10.000 de studenți

 

Pilonul 3: Competitivitate economică, digitalizare, capacitate de reziliență

5,08 mld. euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ü       Mediul de afaceri/Ecosisteme antreprenoriale 3,8 mld. euro

ü       Cercetare și inovare 0,275 mld. euro

ü       Digitalizare și securitate cibernetică 0,7 mld. euro

ü       Creșterea capacității de reziliență 0,31 mld. euro

 

Sprijinim un mediu de afaceri competitiv, durabil, inteligent

ü       Acces la inovare și transfer tehnologic

ü       Tranziție verde

ü       Consolidarea poziției competiționale pe piața unică europeană

n       Retehnologizări

n       Automatizări industriale

n       Susținerea unor domenii economice cheie: construcții, agro-alimentar și industria serviciilor

ü       Flexibilizarea accesului la surse de finanțare nebancare

 

Susținem mediul de afaceri și sprijinim 8.000 de IMM-uri și companii mari și creăm 29.300 locuri de muncă prin alocările pilonului de competitivitate.

 

Creăm minim 35 de ecosisteme antreprenoriale și industriale (tehno-poluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă, hub-uri/clustere)

ü       Sprijinim 3.700 IMM-uri

ü       Creăm 11.000 noi locuri de muncă

 

Sprijinim 2.400 de IMM-uri inovatoare și creăm 7.200 de noi locuri de muncă prin

ü       Susținerea producției și a serviciilor necesare acestora

ü       Susținerea producției de echipamente medicale, medicamente

ü       Digitalizarea activităților, prin achiziționarea de echipamente IT, softuri de robotizare, automatizare

Susținem IMM-urile în valorificarea patrimoniului național (140 IMM-uri), desfășurarea activităților economice din domeniul agro-alimentar (1.400 IMM-uri, cu 4.200 locuri de muncă nou create) și din cel al construcțiilor (300 IMM-uri, cu 1.800 locuri de muncă nou create)

Sprijinim 50 de întreprinderi mari pentru retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție și angrenăm 3.000 de noi locuri de muncă.

Susținem transformarea digitală a serviciilor publice în servicii de calitate, sigure și rapide, în interesul cetățenilor și al mediului de afaceri

ü       Digitalizarea activității marilor servicii publice de sănătate și educație

o        720 de unități școlare sprijinite

o        300 de unități sanitare sprijinite

ü       Digitalizarea sistemului de administrare fiscală și a celui vamal

o        100 mil. euro pentru ANAF

ü       Digitalizarea sistemului judiciar

o        200 de unități publice juridice sprijinite

ü       Îmbunătățirea activității de securitate cibernetică multifuncțională

o        3 proiecte de securitate cibernetică finanțate

Creștem reziliența în situații de criză medicală/pandemică:

ü       7 depozite regionale echipamente medicale realizate

ü       100 subunități de pompieri construite

ü       700 ambulanțe achiziționate

Întărim reziliență în situații de criză alimentară, construim 11 depozite regionale:

ü       5 depozite regionale de cereale

ü       4 depozite frigorifice

ü       2 depozite pentru resurse energetice

 

Reforme orizontale

ü       Finanțe publice sustenabile, fiscalitate stabilă și predictibilă

ü       Piața muncii flexibilă și politici sociale adecvate

ü       Consolidarea capacității de implementare a proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile

ü       Reforma procesului de achiziții publice

ü       Consolidarea statului

Citește știrea

Trending