O monedă foarte rară, cum a fost descoperită

■ o monedă, care datează din vremea lui Ion Vodă cel Cumplit, a fost găsită întîmplător de un bărbat care săpa în curtea locuinţei ■ ea face parte din primele serii de monede emise în România ■

O monedă extrem de rară, care e susceptibilă de a face parte din patrimoniul cultural naţional, Categoria Tezaur, a fost descoperită din întâmplare într-o localitate din judeţul Neamţ, de către un bărbat care efectua lucrări agricole în curtea locuinţei sale.

Pentru că nu avea cunoştinţe în numismatică, plus că inscripţiile erau în chirilică, dar dându-şi seama că ceea ce găsit poate avea o mare însemnătate, acesta a postat o imagine pe Facebook, întrebând dacă „banul“ era valoros şi ce reprezintă. Avea să afle că moneda este extrem de rară şi face parte din primele serii emise în România, în timpul domniei lui Ion Vodă cel Cumplit, căruia i se mai spunea şi Armeanul, sau Ioan Vodă cel Viteaz, după cum l-au denumit comuniştii.

Despre postarea cu pricina au aflat şi poliţiştii specializaţi în protejarea patrimoniului naţional, fiind demarate cercetări. Cel în cauză a fost contactat şi i s-a spus ce trebuie făcut în aceste cazuri, astfel că a înştiinţat primăria, anunţând ce a găsit.

„La data de 12 aprilie, poliţiştii Serviciul de Investigaţii Criminale Iaşi s-au sesizat din oficiu cu privire la o postare a unei persoane, însoţită de două fotografii cu o monedă veche, prin care solicita informaţii de la cunoscători despre aceasta. În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că persoana care avea moneda este din Neamţ şi a găsit-o pe timpul efectuării unor lucrări agricole în curtea locuinţei. Bunul a fost predat către Complexul Muzeal Moldova Iaşi“, a transmis Poliţia.

Moneda cu pricina datează din perioada 1572 – 1574, din timpul domniei lui Ion Vodă cel Cumplit şi face parte din prima serie de bani româneşti. Este confecţionată din aramă, având diametrul de circa 24 de milimetri. În colecţia Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi se regăseşte încă o monedă de acest fel, fiind exemplare destul de rar întâlnite. Pe aversul monedei, într-un cerc perlat este stema Moldovei – capul de bour având între coarne o stea cu cinci sau şase raze, flancat la stânga şi la dreapta de anul de emisie, scris cu litere chirilice, mai fiind un cerc perlat exterior şi o inscripţie circulară. Pe revers este efigia domnitorului, cu plete, barbă şi purtând pălărie, în cerc liniar interior şi exterior şi altă inscripţie.

Moneda a fost descrisăşi de Miron Costin

Despre monedele„bătute“ în vremea lui Ioan Vodă, referinţe sunt prezentate pe http://romaniancoins.org, „prin deosebita amabilitate a domnului Adrian Popovici“, după cum se menţionează: „Moneda a fost bătută în anul 7081 de la facerea lumii, adică în 1573, după numărătoarea folosită azi. Literele chirilice – foarte multe – au aproape toate un corespondent numeric.

Sunt simbolizate prin litere cifrele de la 1 la 9, apoi zecile şi sutele. De exemplu, pentru numerele 1, 2, 3, 4 şi 5 se foloseau literele A, V, G, D şi E. Utilizând litere chirilice, anul 7081 se scrie ZPA. Z (care arată cam ca un 3) înseamnă 7, P este 80 iar A este 1. Nu s-a folosit nici o cifră pentru a indica sutele, fiindcă nu era cazul. Z fiind în faţa lui P şi A, înseamnă că se referă la mii. În scris, spre a se deosebi de litere, numerele aveau o bară deasupra, eventual puncte înainte şi după (sau cam aşa ceva)“. Tot pe Romaniancoins.org se mai spune că moneda lui Ion Vodă este amintită de cronicarul Miron Costin în lucrarea „De neamul moldovenilor“:

„Iar banul ce au aflat mai gios de Roman, iar la năruitura unii cetăţi, de care cât şestacii cei de patru bani leşeşti şi mai gros, de aramă roşie şi chipul domnului suptu pălărie nemţască şi-n pregiur slove sârbeşti: «oteţ moldavskii»: «tatăl Moldovei»; iar într-altă parte scrie: hereghia de Moldova. Acii hereghiia lătineşte să dzice: hereditas, adecă strămoşie“. Ion Vodă cel Cumplit a fost fiul lui Ştefăniţă Vodă, nepot al lui Bogdan al III-lea şi strănepot al lui Ştefan cel Mare, domnind între februarie 1572 şi iunie 1574. În februarie 1574 turcii cer dublarea haraciului, dar voievodul hotărăşte să nu-l mai plătească. În aprilie, Ion Vodă învinge la Jilişte, în Vrancea, oştile turceşti şi munteneşti, care îl aduceau în Moldova pe viitorul domn Petru Şchiopul.

În urma luptei, oşti moldoveneşti ajung la Bucureşti, unde îl pun în scaun pe Vintilă. Alte oşti ard Brăila, Tighina şi Cetatea Albă. Pe 10 iunie are loc confruntarea decisivă, la Lacul Cahul. Chiar înainte de începerea luptei, hatmanul Eremia împreună cu toată cavaleria a trecut de partea turcilor. Superioritatea numerică a otomanilor determină retragerea moldovenilor la Roşcani, tabăra de care fiind întărită cu şanţuri. Pe 14 iunie survine capitularea, forţată de lipsa apei şi de terminarea prafului de puşcă. Ion Vodă este decapitat, trupul său fiind legat de patru cămile şi rupt în bucăţi.