Contactează-ne

Actualitate

O întâlnire memorabilă cu scriitorul Mihail Şişkin

Știre publicată în urmă cu

în data de

Iubesc Hârtia! Acest logo, cu care mă mândresc şi eu alături de o serie de concitadini care s-au exprimat pe această temă în pagini de jurnale sau reviste, a devenit unul definitoriu pentru mine. Am ajuns, de când am auzit pronunţate aceste două cuvinte, să mă întreb dacă e adevărat.

Astfel că, logo-ul a fost pentru mine, înainte de a ajunge o certitudine, o întrebare. Iubesc Hârtia? Făcând apel la memorie, finalul materialului anterior, care conţinea o listă de lecturi personale, suna cam aşa: Cel mai iubit dintre pământeni (Marin Preda), Animale bolnave (Nicolae Breban), Un bărbat pe nume Ove (Fredrik Backman), Cronici de familie (Petru Dumitriu), Eminescu, poem cu poem (Alex Ştefănescu), Ivan Turbincă şi iapa troiană (D.R. Popescu), Biblia pentru furnici, Goarna lui Tuturuz (Ştefan Mitroi), Caractere atipice (Tom Hanks), Plăceri vinovate şi datorii împlinite (Dan C. Mihăilesscu), Istoria albinelor (Maja Lunde).

Şi încă… Acum pot să vă dezvălui următoarele mele lecturi: Scrisorar (Mihail Şîşkin), Luarea Ismailului (Mihail Şîşkin), Părul Venerei (Mihail Şîşkin), Paltonul cu gaică (Mihail Şîşkin). Motivarea o veţi descoperi în rândurile de mai jos.

FILIT, un festival de nivel european

Între 2 şi 6 octombrie anul trecut, la Iaşi a avut loc FILIT, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traduceri, aflat la ediţia a şaptea. În cadrul său, în fiecare seară la Teatrul Naţional Vasile Alecsandri publicul a putut să se întâlnească cu scriitori importanţi din zilele noastre – María Dueñas, Richard Ford, Mihail Şîşkin şi Mathias Énard.

FILIT a debutat în anul 2013, fiind destinat în principal profesioniştilor din domeniul cărţii, atât din ţară, cât şi din străinătate. Scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali – cu toţii se află timp de câteva zile în centrul unor evenimente destinate publicului larg, dar şi specialiştilor din domeniu.

Ca să vă daţi seama cam cum e văzută această manifestare, e necesar să fac o scurtă spicuire din părerile invitaţilor celor şapte ediţii: cotidianul spaniol El Pais a declarat că FILIT „este deja, la prima sa ediţie, cel mai important festival literar din Europa de Est“, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a apreciat că „un eveniment de asemenea anvergură şi de o asemenea croială europeană n-a mai existat vreodată în România“. Robert Şerban, organizatorul unui festival omolog la Timişoara, a declarat că FILIT e cel mai bun festival de gen din ţară, iar Mircea Cărtărescu s-a pronunţat: „FILIT e perfect comparabil cu oricare festival adresat traducătorilor din Europa“.

Mihail Şişkin, luptătorul antisistem

Personal, am ales să merg la ediţia curentă la întâlnirea cu cel mai bun scriitor rus de azi – Mihail Şîşkin. În decursul vremii, scriitorul cu pricina a câştigat cele mai importante trei premii ale literaturii care l-au dat pe Puşkin, Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Bulgakov, Akunin: Ruskii Booker, Naţionalnîi Bestseller, Bolşaia Kniga.

Surpriza mea a fost nu doar să cunosc un mare scriitor, ci să- mi dau seama că în faţa publicului venit din întreaga ţară stătea un om cu o personalitate extrem de puternică, cu un standard înalt de valori etice şi morale de la care nu e dispus să renunţe nici măcar când gândirea, ideile i-au fost în contradicţie chiar cu părinţii săi. Mai mult, Mihail Şişkin este personalitatea lumii culturale ruse care se opune pe faţă politicii duse de mulţi ani de zile de conducerea de la Moscova. Evident, din acest motiv el nu poate trăi în ţara sa, stabilindu-şi reşedinţa în Elveţia.

Pe parcursul celor două ore de discuţii, am înţeles că am în faţă un om mâhnit, măcinat sufleteşte de soarta poporului său, unul captiv nu atât fizic, cât mai ales moral. Mărturisea că a fost ultima dată în Rusia în 2014, pentru a primi un alt premiu literar (semn clar că este iubit şi apreciat de conaţionalii care-i citesc opera). S-a întors în Elveţia şi mai trist, pentru că şi-a dat seama, spune el, că situaţia în ţara sa era mai rea decât o percepuse de peste graniţe. Sfârşitul de săptămână petrecut la Iaşi mi-a revelat portretul unui revoluţionar.

Unul modern. Dacă pe vremuri, Che Guevara ducea un război de guerilă cu adversarii săi, astăzi, Mihail Şîşkin duce cu dictatura de la Moscova o luptă a ideilor. Arma sa e cuvântul. Scris şi vorbit. Nu ştiu dacă va da roade această luptă, chiar marele scriitor e sceptic în această privinţă, dar, aşa cum spunea chiar el, „important e ca lumea să ştie, să nu se tacă, să se vorbească atunci când lucrurile nu stau cum ar trebui“.

Cu Şîşkin despre traduceri şi carte tipărită versus carte electronică

În România au apărut trei romane de-ale sale – Scrisorar, Luarea Ismailului şi Părul Venerei – precum şi un volum de nuvele – Paltonul cu gaică. Toate acestea beneficiază de excelentele traduceri ale Antoanetei Olteanu.

Referindu-se la importanţa unui traducător potrivit pentru scrierile sale, Mihail Şîşkin a avut cuvinte frumoase la adresa celei care i-a tradus opera în România, susţinând că Antoaneta Olteanu, prin munca sa, este parte de acum din familia de suflet a scriitorului.

Exemplul opus dat de Şîşkin, al unei traduceri ratate, a fost despre cartea sa Scrisorar din Anglia. Pasaje din carte aveau trei forme diferite de traducere, nici una fiind măcar aproape de ceea ce voia să transmită autorul. „Ar fi ieşit, dacă se mergea pe linia asta,… trei cărţi diferite“, spune scriitorul. Până la urmă, Şîşkin a găsit şi în Insulă un traducător pe măsura operei sale.

Un alt subiect discutat pe scena Naţionalului ieşean a fost oponenţa dintre cartea tipărită şi cea electronică. Încă de la început, ca să fie clar, Mihail Şîşkin s-a plasat de partea cărţii clasice, cea cu foi pe care trebuie să le simţi sub degete atunci când citeşti şi când le întorci, una după alta. Dar, tehnica (bat-o vina!) avansează şi ne forţează pe toţi să o urmăm.

Chiar ea, tehnica nouă, l-a ajutat pe Mihai Şîşkin când, vrând să tipărească în străinătate romanul său Luarea Ismailului, într-o ţară în care nu se vorbea limba rusă, a intrat într-un impas. Concret, într-un capitol trebuiau trecute versurile unui cântec rusesc foarte la modă pe la mijlocul secolului trecut. Dacă în Rusia, simpla tipărire a versurilor era de ajuns pentru a se ajunge la efectul scontat (mizându-se pe popularitatea cântecului, odată lecturate versurile, în mintea cititorului ar fi răsunat şi cântecul), publicul străin nu putea ajunge să simtă efectul urmărit de scriitor.

În acest moment al impasului, însuşi Mihail Şîşkin, cel care nu iubeşte cartea electronică, a venit cu rezolvarea: sublinierea versurilor cu pricina şi introducerea unui link care să facă trimitere către platforma You tube, acolo unde cititorul de orice naţionalitate poate asculta cântecul. Folosind această metodă, la final, cartea tradusă în acea limbă nu a mai fost editată în formă tipărită, ci în formă electronică. S-au discutat mai multe aspecte ce ţin de viaţa unui scriitor. Despre ele, poate cu o altă ocazie.

Mihail Şişkin, biografie pe scurt

S-a născut în 1961 la Moscova şi a absolvit Universitatea Pedagogică de Stat din capitala Rusiei. După absolvire, a lucrat trei ani pentru o revistă de tineret şi cinci ani ca profesor de germană şi engleză.

Debutul său literar a avut loc în revista Znamia în anul 1993, iar în 1995 s-a mutat în Elveţia, unde a avut ocazia să lucreze ca interpret-traducător şi ca profesor. A experimentat şi funcţia colaborator permanent al publicaţiei Neue Zürcher Zeitung.

În afara premiilor naţionale amintite la început, a fost recompensat şi cu prestigioase premii internaţionale: Premiul Cantonului Zürich (în 2000), Prix Du Meilleur Livre Étranger – secţiunea eseu (în 2005), Premiul Grinzane Cavour (în 2007), Premiul internaţional pentru literatură Haus der Kulturen der Weltîn (2011). Trei dintre romanele lui Şişkin au fost dramatizate şi puse în scenă: Părul Venerei la Atelierul Piotr Fomenko, Luarea Ismailului la Teatrul MOST, iar Scrisorar la Teatrul de Artă Cehov din Moscova, în regia Marinei Brusnikina.

Cu certitudine: IUBESC HARTIA!

Pe drumul de întoarecere de la Iaşi, gândindu-mă la experienţa întâlnirii cu Şîşkin, precum şi la întrebarea care mă bântuie de ceva vreme, mi-am dat seama că, dacă am achiziţionat patru cărţi ale unui scriitor, dacă inima mi-a dat ghes să bat drumul capitalei culturale a Moldovei ca să-l cunosc, dacă abia aştept o nouă traducere a Antoanetei Olteanu din opera Maestrului, atunci e musai şi datorită faptului că IUBESC HARTIA! şi o preţuiesc cu fiecare pagină de ziar, revistă, carte pe care o citesc şi de care ajung să-mi bucur sufletul.

Valentin ANDREI, Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare Neamţ

Actualitate

De Florii şi de Paşte, iată cum va fi vremea

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ nu va fi atît de cald pe cît ne-am dori ■ cu greu se vor atinge 12, respectiv 15 grade ■ nu sînt excluse nici ceva precipitaţii ■

Administraţia de Meteorologie a publicat estimarea valorilor termice şi a precipitaţiilor pînă pe 2 mai, iar conform previziunilor, nu trebuie să ne aşteptăm la vreme spactaculoasă. Specialiştii spun că în Moldova nu va fi prea cald de Florii, dar nici de Paşte, iar în Neamţ ne putem aştepta la 12, respectiv 16 grade.

„Vremea se va încălzi uşor în primele zile ale intervalului, pînă la 18 grade în 22 aprilie, însă spre finalul săptămînii se va reveni la o medie de 14 grade. Pentru sfîrşitul lunii aprilie şi început de mai, sînt estimate valori termice diurne apropiate de normele climatologice, la o medie de 18-20 de grade.

Minimele termice se vor situa între 4 şi 6 grade, valori mai ridicate urmînd a se înregistra spre finalul perioadei, cînd se vor atinge 8-10 grade. Probabilitatea pentru ploi temporare va fi ridicată“, conform ANM. La munte, pînă în 26 aprilie, vremea se va menţine rece, cu valori diurne ce vor oscila între 4 şi 7 şi minime cuprinse între -4 şi 0 grade. Spre sfîrşitul intervalului de prognoză, se va încălzi treptat, media maximelor urmînd să atingă 10-12 grade, iar minimele 2-4 grade.

Temporar vor fi precipitaţii în cea mai mare parte a intervalului, sub formă de ploaie, iar în zona înaltă şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Azi, 20 aprilie, nu va fi cald, dar măcar va fi cer variabil cu soare, iar la amiază se vor înregistra 11 grade. După amiază ar putea veni ceva stropi de ploaie. Noaptea aduce o minimă de 6 grade. Zărim soarele miercuri, 21 aprilie, dar vor fi şi ceva furtuni cu toată suita de fenomene specifice, tunete şi fulgere.

Se ajunge la valori termice diurne de 13 grade, însă noaptea va fi mai rece şi minima coboară la 4 grade. Joi, 22 aprilie, va fi cer variabil cu soare şi pare că prepitaţiile încetează. Va fi cea mai caldă zi din întreg intervalul, 16 grade. În schimb se depreciază regimul termic nocturn şi se ajunge la o minimă de infarct pentru final de aprilie, doar 2 grade. Vineri, 23 aprilie, va fi cer senin, dar vin ceva ploi în a doua parte a intervalului. Maxima zilei nu trece de 12 grade, iar minima nocturnă ajunge la 5 grade. Sîmbătă, 24 aprilie, va fi cer variabil cu soare, cel mult 11 grade peste zi şi 0 grade peste noapte. Duminica Floriilor, 25 aprilie, nu aduce ploi, dar cerul va fi acoperit, cu cel mult 12 grade.

Citește știrea

Actualitate

Notele de la simularea Evaluării din acest an, mai bune ca în alţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, promovabilitatea este de 65,53% ■ după primirea rezultatelor se va realiza o analiză şi se vor stabili măsurile remediale ■ cei 11 elevi de la Bîra, localitate aflată în carantină, la vremea simulării vor participa la o simulare, separat ■

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ a realizat o centralizare a rezultatelor obţinute la simularea examenului de Evaluare Naţională, în opinia inspectorului şcolar general, Mihai Obreja, rezultatele din 2021 fiind cele mai bune din ultimii cinci ani.

„La nivel de judeţ, procentul de promovabilitate la simulare este de 65,53%, aproximativ la acelaşi procent înregistrat la nivel naţional, care este de 65,6. Este un procent mai bun ca în alţi ani. La Limba română procentul este de 64,38%, ceea ce însemană mai mulţi elevi care au obţinut note peste 5. La Matematică procentul este de 59,81%.

Sînt, repet, rezultate mai bune ca în alţi ani. După ce vom primi rapoartele din şcoli vom face o analiză şi vom stabili un plan remedial pentru a vedea care sînt paşii ce trebuie urmaţi pînă la examenul propriu-zis. A rămas să mai luăm o decizie cu cei 11 elevi de la Bîra, localitate aflată la data simulării în carantină. Vom vedea dacă simularea va avea loc la aceeaşi dată cu ceilalţi elevi din ţară, care nu au susţinut din aceleaşi motive simularea sau dacă ni se va lăsa independenţa de a organiza în plan local“, a precizat Mihai Obreja, care insistă pe ideea că astfel de simulări pun elevii în situaţia concretă a unui examen şi este un exerciţiu care poate contribui la optimizarea rezultatelor din timpul examenului de Evaluare, propriu-zis.

Cele mai bune rezultate au fost obţinute în municipiul Bucureşti (82,1%) şi în judeţele Cluj (77,6%), Argeş (71,5%), Brăila (71,3%) şi Prahova (69,9%). Comparativ cu simulările din anii precedenţi, rezultatele indică o creştere substanţială a mediilor mai mari sau egale cu 5, după cum urmează: în 2016 – 44,05%, în 2017 – 51,47%, în 2018 – 47%, în 2019 – 53,1 %. În 2020 nu s-au organizat simulări, din cauza pandemiei.

Reamintim şi faptul că subiectele la Evaluarea Naţională 2021 sînt noi faţă de anii precedenţi, avînd ca model testele internaţionale, după o programă nouă, constînd într-o broşură cu 10 pagini care trebuie completată în două ore. Examenul de Evaluare Naţională se va desfăşura în perioda 22-25 iunie 2021.

Citește știrea

Actualitate

Bătălie pentru clienţi de energie electrică

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ trecerea la piaţa liberă nu presupune nici un cost şi nu presupune întreruperea furnizării energiei sau a gazului metan ■ una dintre companii a emis un comunicat în care dă cîteva sfaturi privind operaţia de trecere de la un furnizor la altul ■

De cîteva luni, distribuitorii de energie au ieşit la vînătoare de clienţi, folosindu-se de toate mijloacele de atragere a acestora: prin e-mail-uri, SMS, pe Facebook sau prin angajarea de personal care să bată din uşă în uşă, pentru a încheia noile contracte. Asta în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie înseamnă că preţurile la electricitate şi gaze nu mai sînt stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare a Energiei (ANRE), ci de fiecare furnizor.

Compania E-ON a remis un comunicat de presă prin care dă cîteva sfaturi privind operaţia de trecere de la un furnizor la altul. În acest sens, firma spune că un consumator trebuie să verifice dacă se află sau nu în piaţa liberă. „Dacă pe prima pagină a facturii apare Produs de gaze naturale sau Elecricitate Serviciu Universal înseamnă că acel client nu a optat, încă, pentru o ofertă pe piaţa liberă, care se poate face oricînd.

În cazul furnizării gazelor naturale, termenul de 30 iunie înseamnă că, dacă un consumator va opta pentru ofertă concurenţială, pînă la această dată, clientul va fi trecut automat pe piaţa liberă, începînd cu 1 iulie, fiind notificat în acest sens în perioada următoare (în cazul E-ON – n.r.). În cazul furnizării de electricitate, dacă un client are un contract de serviciu universal, termenul de 30 iunie, se referă la data limită pînă la care se poate opta pentru piaţa concurenţială, situaţie în care poate şi să beneficieze de discountul oferit de furnizor, care reprezintă diferenţa între preţul pentru serviciul universal şi cel mai bun preţ din oferta concurenţială a companiei.

După această dată E-ON va aplica preţul de serviciu universal valabil de la 1 iulie 2021“. Un alt sfat dat de specialiştii companiei este legat de evaluarea nevoilor şi descoperirea ofertelor de pe piaţa liberă prin comparatorul de oferte-tip de furnizare afişat pe site-ul ANRE ( www. anre.ro). Clientul trebuie să fie atent la preţurile de furnizare publicate, la perioada de valabilitate a preţurilor (în condiţiile în care furnizorii noi de servicii se grăbesc să lanseze tot soiul de oferte mincinoase, unele n.r). O mare atenţie trebuie acordată şi condiţiilor în care pot fi modificate preţurile oferite. La E-ON, se mai spune în comunicat, se pot alege oferte cu preţ fix sau variabil, produse cu ambele utilitrăţi pe acelaşi contract, pachete cu asistenţă tehnică sau servicii tehnice incluse.

Trecerea la piaţa liberă nu presupune nici un cost, nu presupune întreruperea furnizării energiei electrice sau a gazului metan, operatorul asigurînd intervenţiile tehnice pentru deranjamente şi incidente. O altă precizare se referă la verificarea capacităţii operaţionale şi financiare a furnizorului. Clienţii trebuie să citească cu mare atenţie şi să înţeleagă toate documentele referitoare la noile contracte, la transparenţa preţurilor, cu toate componentele incluse, la termenele de plată, durata contractului, valoarea termenlor de reziliere şi să fie atenţi să nu existe cîmpuri necompletate în noile contracte, care pot lăsa loc de modificări ulterioare. Compania E-ON a elaborat şi un „ABC al liberalizării“ în secţiunea eon.ro/liberalizare.

Citește știrea

Trending