O descoperire rară la poalele Cetăţii Neamţ

■ pe un şantier, arheologul Vasile Diaconu a descoperit o locuinţă din secolului XV, care a fost distrusă într-un incendiu ■ în interior s- au găsit oase de animale şi boabe de mazăre şi secară

Ştiinţa care se ocupă cu studiul trecutului istoric al societăţii omeneşti, al stadiului la care a ajuns în diverse epoci, pe baza celor descoperite prin săpături, fie că vorbim de artefacte, fie de alte vestigii, care au legătură cu ceea ce a însemnat evoluţia umanităţii.

Aceasta este o definiţie simplistă a ceea ce se numeşte arheologia, un domeniu incitant, în care o „mână“ de oameni încearcă să desluşească şi să dea răspunsuri la întrebările, nu puţine, care survin descoperirii unor „mistere“ ce au stat îngropate milenii sau veacuri. Din păcate, în România, ştiinţa menţionată este în suferinţă, la fel ca multe altele unde lipsurile-s destule, dar cei implicaţi reuşesc să iasă în evidenţă.

Un pasionat în domeniu este dr. Vasile Diaconu, directorul Secţiei Muzeale Târgu Neamt din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ. La începutul lunii martie, o cercetare arheologică într-un sit aflat în vechea vatră a oraşului Târgu Neamţ au scos la iveală lucruri interesante, care aduc informaţii noi despre locuirea medievală din zonă.

De altfel, în perimetrul respectiv sunt cunoscute vestigii încă de acum patru decenii, când diverse lucrări edilitare au evidenţiat urmele unor construcţii vechi de câteva secole. Recentele cercetări realizate de către arheologii de la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ au dus la descoperirea urmelor unei construcţii atribuită secolului XV, care a fost distrusă într-un incendiu.

Specialiştii au spus că extrem de interesant este este faptul din interiorul respectivei locuinţe au fost recuperate vestigii care aduc dovezi importante despre alimentaţia acelor vremuri. Pe lângă oasele de animale domestice, vite, ovi-caprine, porci, au fost identificate şi câteva oase de mistreţ. Amânuntul cel mai interesant este legat de faptul că în casă a fost identificată o aglomerare de seminţe arse.

O evaluare preliminară indică faptul că este vorba despre boabe de mazăre şi seminţe de secară, care făceau parte din dieta celor care au locuit acolo. Conform arheologilor, astfel de descoperiri sunt extrem de rare pentru Evul Mediu, iar vestigiile descoperite recent la Târgu Neamţ, pe o suprafaţă de teren din curtea unui localnic, ar putea să aducă informaţii suplimentare despre condiţiile de mediu de acum câteva secole şi despre ocupaţiile oamenilor de atunci.

„Am avut surpriza plăcută să descoperim o porţiune dintr-o locuinţă medievală într-o zonă unde am mai făcut săpături şi în perioada 2015-2016. Deşi suprafaţa cercetată este restrânsă şi a fost condiţionată de existenţa unor construcţii noi, rezultatele sunt îmbucurătoare. Din interiorul locuinţei provin resturi de la cahle folosite la construcţia sobelor, fragmente ceramice, mai multe oase de animale, dar, cel mai important, o aglomerare de seminţe carbonizate“, a declarat arheologul Vasile Diaconu. De la directorul Secţiei Muzeale Târgu Neamt am mai aflat că din discuţiile preliminare cu specialişti în arheobotanică, seminţele provin de la mazăre şi secară, dar urmează o serie de analize de laborator, pentru a se afla detalii suplimentare. „Pentru Evul Mediu, descoperirile care să cuprindă seminţe sunt destul de rare în Moldova şi de aceea consider că avem de a face cu nişte mărturii extrem de valoroase“, explică specialistul în arheologie.

Pe lângă activitatea strict arheologică, Vasile Diaconu se implică şi la punerea în valoare a celor descoperite. Astfel, anul trecut, în perioada 14 iulie – 15 septembrie, în incinta Cetăţii Neamţ, pentru a spori atractivitatea fortăreţei şi pentru a veni în întâmpinarea celor care-i trec pragul cu noi provocări, a fost organizată o expoziţie. „Cahle din cadrul colecţiei Complexului Muzeal Naţional Neamţ“ s-a numit, în atenţia vizitatorilor fiind puse cahle (teracote) identificate în urma cercetărilor arheologice din judeţul Neamţ.

„În Evul Mediu, sobele concepute din cahle reprezentau principala sursă de căldură pentru perioada rece. Treptat, pe lângă îndeplinirea unei funcţii pur utilitare, soba a început să fie asociată cu un anumit statut social. Cahlele prezintă un repertoriul iconografic variat, compus din următoarele elemente: eposul cavaleresc, motive heraldice şi zoomorfe, personaje fantastice, motive florale şi vegetale stilizate, momente din viaţa de curte, diverse aspecte ale vieţii cotidiene“, precizau organizatorii expoziţiei.

În colecţiile muzeului se află numeroase cahle întregi sau în stare fragmentară, smălţuite şi nesmălţuite, iar unele dintre ele, prin calitatea şi complexitatea decorurilor, au atras atenţia specialiştilor, fiind incluse în studii de specialitate Câteva piese întregi, care au fost descoperite în incinta monumentului medieval Cetatea Neamţ, se remarcă prin decorul care înfăţişează stema Moldovei din secolul XV.