O belea nu vine niciodatã singurã

Anchetatorii nemteni au dat peste cap planurile de viitor ale unor „întreptrinzãtori“ din Tazlãu, dupã ce i-au luat în vizor pentru mai multe fapte de furt. Cînd oamenii legii au descins la locuinta lor, în afarã de bunurile susceptibile a proveni din hotii au dat si de ceva cannabis, dar si de o serã improvizatã pentru cresterea si uscarea plantelor. S-a întîmplat pe 14 iunie 2017, cînd anchetatorii din cadrul Sectiei de Politie Ruralã Borlesti au fost sesizati cu privire la sustragerea mai multor produse alimentare dintr-un magazin din localitate. În urma cercetãrilor efectuate în cauzã anchetatorii au depistat douã persoane, un bãrbat de 33 de ani si un minor de 15 ani, ambii din Tazlau, bãnuiti de sãvîrsirea infractiunii de furt în noaptea de 13/14 iunie 2017. Ancheta derulatã a condus la concluzia cã cei doi ar mai fi avut la activ încã douã fapte de furt din locuinte, pe parcursul lunii mai 2017 si care s-au soldat cu o pagubã în dauna victimelor de 4.000 de lei. „În cadrul investigatiilor efectuate, politistii s-au deplasat la adresa unde locuieste bãrbatul de 33 de ani, observînd în grãdina casei cîteva plante ce pareau a fi cannabis. Politistii au identificat în interiorul locuintei, într-un dulap, o serã improvizatã, destinatã cresterii si uscãrii plantelor de cannabis, iar în curtea locuintei 11 plante de cannabis“, conform unui comunicat al Politiei Române. Ca urmare a celor constatate, au fost sesizati politistii si procurorii DIICOT Neamt. Pe lîngã stupefiante, acasã la suspecti au fost gãsite mai multe bunuri care ar putea proveni din furt. De acum înainte trebuie sã se stabileascã de unde aveau cei doi semintele de cannabis, dacã au folosit sera sau nu, precum si dacã drogurile erau doar pentru consum propriu, sau si pentru altii. Pînã la stabilirea acestor aspecte cei doi au fost retinuti pentru 24, fiind acuzati de sãvîrsirea infractiunilor de furt calificat. Nu este prima datã cînd este gãsitã o serã pentru stupefiante în Neamt, unul din cele mai rãsunãtoare cazuri fiind cel al lui Nicolae Andrei Bonciu, de 27 de ani, din Piatra Neamt, care în martie anul trecut a fost depistat cu o adevãratã plantatie într-un apartament. Si Bonciu era în vizorul oamenilor legii tot pentru furturi si cumpãrare de bunuri sustrase. El a fost depistat pe 3 martie 2016, iar la perchezitie anchetatorii au dat de o culturã indoor de canabis. În apartament s-a gãsit o serã, amenajatã sub forma unui cort de doi metri/ 1,5 metri/1,5 metri, cu sistem propriu de ventilatie cu evacuare si sistem de iluminare cu lãmpi. Fiecare ghiveci avea farfurii decantoare si pãmînt, dar si niste granule albe, cel mai probabil îngrãsãmînt floral, care hrãnea plante de culoare verde, fãrã inflorescentã, ce nu erau ajunse la maturitate, avînd înlãtimi între 10-19 centimetri, de cannabis. În casã, inculpatul avea recipiente cu fertilizatori lichizi, dar si un caiet în care notase activitãtile prestate pentru întretinerea culturii de stupefiante. Existau si instructiuni despre modul cum toate plantele trebuiau sã fie udate, ce cantitate de ferilizatori trebuia administratã, înãltimea la care trebuia montat sistemul de iluminare, temperatura propice pe timp de zi si de noapte. Oamenii legii au stabilit cã inculpatul si-a luat toate informatiile despre înfiintarea unei culturi de canabis de pe internet. Si-a notat totul meticulos si a supravegheat cresterea si dezvotarea narcoticelor. Initial a pus 30 de seminte de canabis la încoltit, într-o farfurie cu apã, dupã care toate au fost puse în recipiente separate. Cînd plantele au ajuns la circa 3 centimetri înãltime, au fost replantate în ghivece mai mari. Totul a fost recoltat de anchetatori, iar laborantii au stabilit cã este vorba de 379,2 grame de canabis. Dacã plantele ar fi ajuns la maturitate, s-ar fi obtinut 1,5-1,8 kilograme de drog. La finele procesului Bonciu a fost condamnat la doi ani si o lunã de închisoare, fãrã executare, pentru trafic de droguri de risc si detinere de droguri în vederea consumului. Tînãrul si-a recunoscut fapta si a fost obligat sã urmeze programe de reintegrare socialã, dar si sã presteze 70 de ore de muncã în folosul comunitãtii.