Contactează-ne

Actualitate

O artistă şi pasiunea ei: dă „viaţă“ craniilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Alisa Staneci s-a dedicat unui domeniu „exploatat“ foarte puţin în România ■ este un „pionier în sculptura diverselor cranii de animale ■ „Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe care o am şi care naşte conceptul vizual final“, declară artista ■

„Eu văd acest artwork ca o cale prin care dau viaţă unui craniu stins, transformându-l în ceea ce vreau să vadă ochiul uman în plan vizual, exact cum a spus Pablo Picasso: «Arta nu este ceea ce vezi ,este ceea ce îi faci pe ceilalţi să vad㻓.

Aşa începe dialogul cu Alisa Staneci, o artistă din Piatra Şoimului, judeţul Neamţ, explicând oarecum pasiunea pentru un domeniu artistic care-i la începuturi prin România, cei ce se ocupă cu aşa ceva putând fi număraţi pe degete.

Concret, ea a combinat o străveche formă de exprimare artistică, sculptura în os, cu taxidermia – arta împăierii, specializându-se în „lucrul“ pe cranii de animale din fondul cinegetic sau domestic. Iar ce a rezultat chiar este spectaculos, fără a exagera, fiind vorba de veritabile lucrări de artă.

Este la început de drum în domeniu, iar pentru a se specializa a studiat diverse culturi ale lumii, detaliile unor astfel de sculpturi, nu neapărat în os, „oprindu-se“ la cea din insula Bali, din arhipelagul indonezian.

„M-am oprit asupra culturii balineze, care se deosebeşte de arta celorlalte insule din Indonezia datorită influenţelor culturii hinduse, în special sculptura craniilor, adusă de indieni. Cultura hindusă mă poartă într-o lume nouă, de origine veche, şamanică pe alocuri, unde pot valorifica liber trofeele şi craniile. Îmi vine foarte uşor fiind o iubitoare de desen, deci mâna merge singură“, spune Alisa.

Cum spuneam, face primii paşi în această artă, după documentarea riguroasă şi odată „creienonând ce vrea“, sculptatul şi gravatul în cranii de animale începând efectiv de prin martie anul acesta. „Eu consider că promovez această artă, care există deja, eu doar o practic. Partea mea preferată este libertatea de exprimare şi desenul fiecărei piese, care e unic, în funcţie de starea de spirit pe care o am şi care naşte conceptul vizual final, concept ce evoluează în mod natural pe măsură ce înaintez în lucru“, detaliază nemţeanca despre pasiunea ei.

A absolvit dreptul, dar s-a întors la prima dragoste

Alisa Staneci avea „chemare“ spre activităţile ce presupun talent nativ, apoi percepţie, imaginaţie, intuiţie şi estetică, adică spre artă, care-i considerată ca fiind cea mai profundă expresie a creativităţii umane.

Aşa că a urmat cursurile Liceului de Artă „Victor Brauner“ din Piatra Neamţ, dar studiile universitare avea să le facă la Bucureşti, într-un alt domeniu, absolvind cursurile cu media 9.10, iar lucrarea de licenţă cu 10, cu o disertaţie pe tema Instituţii de Drept Penal. Nu s-a „îndreptat“ spre avocatură sau magistratură, reîntorcându-se la pictură, după care a descoperit arta balineză:

„Am absolvit Liceul de Artă «Victor Brauner» din Piatra Neamţ“, apoi universitatea, în Bucureşti, dar, m-am intors la prima dragoste, în principal pictând tablouri in ulei“. Despre ce a determinat-o să se dedice sculpturii şi gravurii (este este vorba şi despre această tehnică în ceea ce face), în cranii de animale, artista susţine că totul a plecat de la o observaţie a unei stări de lucruri pe care a considerat-o nefirească şi credea că se putea face mult mai mult în privinţa trofeelor vânătoreşti sau a unor banale tigve.

„M-am îndreptat spre acest domeniu, deoarece mi s-a părut ca nu sunt destul de valorificate trofeele, de multe ori chiar aruncate pe un par, pe o panoplie banală. Atunci am realizat că se poate ceva mult mai artistic, mai revoluţionar, însă descoperind totodată o cultură veche şi spectaculară“, mai aflăm de la artista întoarsă la prima dragoste. Materia primă o procură din fondul cinegetic (surse naturale – mortalitate), dar şi din fondul domestic (animale crescute în gospodăriile rurale, Alisa Staneci spunând că mai întreabă şi la stâni deoarece „iubeşte craniile de berbec din rasa Ţurcană românească“.

Cât despre căpăţânile de sălbăticiuni ele nu sunt o raritate prin zona localiatăţii natale, ţinutul Pietrei Şoimului fiind înconjurat de mari întinderi împădurite, la fel cum e prin mai tot judeţul Neamţ. Alisa nu are o preferinţă anume pentru un anumit craniu pe care-şi exersează talentul, toate fiindu-i „dragi“: „Pentru mine toate sunt la fel de originale, sunt unice. Sunt fie trofee din fondul cinegetic, cât şi domestic, oricum de pe meleagurile noastre“.

Prima lucrare – un cap de ţap cu o malformaţie

Totuşi, spune că spectaculos este un craniu de de cal, nu a lucrat niciodată pe urs, iar prima „experienţă“ a fost un banal cap de ţap domestic, dar ceea ce îl făcea unic era faptul că avea trei coarne. Aveam să mai aflăm că artista nu sculptează decât la comandă, cu materialul clientului, normal, cu propria idee asupra modelului şi desenului, cele două detalii (model şi desen) fiind „dictate“ de starea ei de spirit de la acel moment.

Lucrul efectiv la un craniu este dat de dimensiunea lui, de ceea ce doreşte să realizeze, durează între 14 zile şi aproximativ o lună, în funcţie şi de complexitatea modelului. Cât despre preţuri, aceste variază ţinând cont de mărimea exponatului, starea şi vechimea exemplarului, Alisa Stăneci avansând sume cuprinse de la un minim de circa 100 de euro şi până la câteva sute.

Începuturile în acest domeniu n-au fost deloc uşoare, pentru că nu prea avea cu cine să schimbe opinii în ţară, astfel că a intrat în legătură cu grupuri de pasionaţi din Statele Unite ale Americii, peste Ocean această tehnică fiind exersată de mulţi ani cu rezultate excepţionale. La fel a fost şi cu cele necesare pregătirii craniilor, cu ceea ce presupunea albirea lor, pentru că timpul scurs de moartea animalului, uneori ani şi ani, îşi punea amprenta asupre lui, negăsind în România cele necesare.

Artista a afirmat că soluţiile profesionale necesare le comandă pe Google, sau i le trimite o cunoştinţă din Anglia, de acolo fiind mai facilă achiziţia pe Amazon. A mai trebuit şi o investiţie în diverse unelte, printre care micromotoare şi freze dentistice specifice ucrului in os. Alisa şi-a improvizat acasă un atelier, tot acolo realizând alte minunăţii cuiere în stil Hunt-Decor (din puşti, lemn şi coarne de ciută, căprioară, ţap, etc), panoplii şi alte obiecte panoplii, în colaborare cu un meşter lemnar. Pînă acum, datorită perioadei relativ scurte de când s-a „aplecat“ asupra sculpturii craniilor, nu i-a fost în plan să verniseze vreo expoziţie, deşi, cel mai probabil, ar fi extrem de interesantă.

Totuşi, are de gând să o facă, posibil cu prilejul Nopţii muzeelor din acest an, dar nu se ştie încă data manifestării, cauza fiind criza sanitară generată de noul coronavirus.

Ce îi va rezerva viitorul urmează a se vedea, Alisa Staneci concluzionând: „Deocamdată mă bucur de ceea ce realizez, de satisfacţia şi surprinderea clientului la vederea piesei finale. Această artă a cioplirii în os este pentru mulţi ceva inovativ, ca o revoluţie a clasicei taxidermii, un supliment la taxidermie“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Începe şcoala pentru cei care n-au făcut-o on-line

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ unităţile vor comunica numărul de copiii care vor fi incluşi în proiectul Şcoala după şcoală ■ ei vor începe recuperarea materiei pierdute ■ de la compania Altex vor sosi în judeţ 750 costume de protecţie ■

Inspectorul general, Mihai Obreja, a anuţat care sînt măsurile luate în cele 323 unităţi şcolare din Neamţ, pentru asigurarea accesului la procesul de învăţămînt.

„Aşa cum se ştie, 201 şcoli învaţă în această săptămînă în scenariul verde, 128 în scenariul galben şi patru unităţi de la Agapia în scenariul roşu. Aici vor fi faţă în faţă doar preşcolarii şi şcolarii de la clasele I-IV şi 143 copii vor învăţa on-line.

În restul şcolilor din judeţ se urmăreşte aplicarea măsurilor de securitate şi prevenire a infectării cu SARS Cov 2. E important că şcolile dispun de materiale sanitare, unele primind măşti şi de la autorităţile locale.

Ministerul Educaţiei a semnat un contract cu firma Altex prin care se furnizează peste 500.000 de măşti în zece judeţe. Noi nu primim măşti pentru că stocurile sînt suficiente, dar vom primi 750 costume de protecţie care vor fi utilizate în şcoli“, a declarat profesorul Mihai Obreja.

Acesta a arătat că în judeţ se fac pregătiri pentru aplicarea unui ordin prin care se va organiza programul intitulat Şcoala după şcoală, care va avea în vedere activităţile de remediere a cunoştinţelor elevilor care nu au avut acces în acest an la şcoala on-line pentru că elevii nu au avut tablete, internet sau curent electric.

„Pînă vineri, 5 martie, fiecare şcoală ne va comunica situaţia acestor copii şi vom stabili cum va începe programul de remediere pentru aceşti copii, care se vor încadra în acest program naţional pilot. Aici sînt incluşi elevii cărora nu li s-a putut încheia situaţia şcolară la sfîrşitul primului semestru, cei aflaţi în situaţie de corigenţă sau bolnavi“, a mai adăugat inspectorul Mihai Obreja.

În toate şcolile din mediul urban au ajuns şi se folosesc testele rapide date de către Direcţia de Sănătate Publică. „Aceste testări sînt făcute de către asistentele medicale din şcoli, iar în mediul rural, primarii au încheiat convenţii cu medicii de familie. Am fost informaţi de către conducerea ministerului despre faptul că în curînd vor fi repartizate şi acele teste din salivă, care pot fi folosite şi de personal fără pregătire sanitară, ceea ce este bine. Sperăm ca în continuare, în Neamţ să ţinem epidemia sub control“, a adăugat inspectorul general, care este convins despre faptul că dacă în continuare se respectă cu stricteţe măsurile de distanţare fizică, de purtare a măştilor, de aerisire a sălilor de clasă, de dezinfecatre pe mîini şi de dezinfectare a suprafeţelor, numărul de îmbolnăviri în şcoli va fi unul redus.

Citește știrea

Actualitate

Recomandări pentru cadourile de Mărţişor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comisarii de la Protecţia Consumatorilor vin cu sfaturi urile ■ cel mai important: cumpăraţi de la comercianţi autorizaţi ■

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ vine cu sfaturi utile pentru toţi cei care fac cadouri la început de primăvară.

„Este recomandat ca achiziţionarea produselor să se facă numai de la operatori economici autorizaţi, fie că funcţionează în locaţii stabile (magazine, supermarket-uri), fie în locaţii amplasate temporar, în baza autoritaţiei emise de autoritatea locală“, anunţă instituţia.

Comercianţii au mai multe obligaţii legale între care afişarea denumirii firmei şi a orarului de funcţionare, a plachetei Telefonul Consumatorilor; informarea consumatorilor privind denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului, importatorului şi distribuitorului; principalele caracteristici ale produsului – natura materialelor din care sînt confecţionate, cantitatea, condiţii de întreţinere, păstrare, depozitare, riscuri previzibile – avertismente.

Marcarea informaţiilor trebuie să fie şi în română, să corespundă cu informaţiile din marcarea originală, să fie cu caractere lizibile şi indelibile. Produsele pentru care este obligatorie marcarea datei limită de consum, a datei durabilităţii minimale trebuie să se comercializeze în cadrul acestor termene. Este recomandat ca, după eliberarea bonului de vînzare, acesta să fie păstrat pentru eventuale reclamaţii.

În mod special, la achiziţionarea mărţişoarelor ce conţin bijuterii din metale şi pietre preţioase consumatorii trebuie să primească un Certificat de calitate în original, care va conţine trebuie detalii corecte, precise şi complete referitor la produsul cumpărat (titlul metalului, natura pietrelor etc), garanţia acordată şi modalitatea de asigurare a acesteia (service şi termen de remediere, politica de returnare a bunurilor, în cazul apariţiei unor defecte ulterioare).

Achiziţionarea bijuteriilor din metale şi pietre preţioase trebuie să se facă de la operatorii economici autorizaţi de ANPC să efectueze operaţiuni cu metale preţioase. La comercializarea florilor, trebuie să se ţină cont de existenţa unor informaţii obligatorii: denumirea produsului; principalele caracteristici tehnice şi calitative; compoziţia pentru alte materiale destinate întreţinerii florilor şi plantelor; existenţa în magazin a unor fotografii martor, pentru buchetele care se realizează la comandă.

Comercianţii trebuie să prezinte consumatorilor o fotografie martor, din care să rezulte componenţa şi aspectul buchetului, cu denumirile florilor autohtone şi exotice conţinute, cît şi denumirea ornamentului verde (feriga, asparagus, ficus pumila, hedera, gypsophila elegans, gypsophila paniculata,etc).

Citește știrea

Actualitate

Cît costă un pacient la vremuri pandemice

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ministerul Sănătăţii a impus spitalelor non-Covid să limiteze internările ■ la Roman sînt blocate 100 de paturi ■ la unele spitale, CAS Neamţ a decontat doar la nivelul cheltuielilor efectiv realizate ■

În urmă cu două săptămîni, conducerea Spitalului Municipal de Urgenţă Roman se plîngea despre faptul că, odată cu măsurile impuse de legislaţia în vigoare, legate de pandemia de SARSC Cov 2, au ajuns în situaţia de a nu mai putea realiza contractul cadru semnat cu cei de la Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ.

În acelaşi timp, cheltuielile unităţilor cu echipamente de protecţie a salariaţilor au crescut substanţial şi sînt greu de acoperit. Spitalele s-au aflat în situaţia de a nu-şi putea acoperi cheltuielile necesare rezolvării cazurilor pacienţilor internaţi, în condiţiile în care unitatea din Roman are blocate, de la intrarea în pandemie, 100 de paturi.

„De la începutul pandemiei am fost obligaţi să luăm măsuri de prevenire a răspîndirii virusului. S-a creat un spaţiu de izolare la parterul spitalului, unde pacienţii aşteaptă rezultatele testelor. Pe de altă parte, pandemia a impus să achiziţionăm un volum mai mare de echipamente de protecţie. Dacă pînă la intrarea în pandemie un cadru medical purta o bonetă, o mască şi mănuşi de unică folosinţă, de la izbucnirea ei am fost obşigaţi să achiziţionăm combinezoane speciale, halate de unică folosinţă, ochelari, viziere, care au încărcat facturile. De la minister ne-a venit o adresă prin care ni s-a impus limitarea internărilor. În aceste condiţii s-a ajuns la situaţia ca în unele luni să avem mai puţine externări decît cele prevăzute în pe care-l avem cu CJAS Neamţ.

Prin crearea spaţiilor de izolare avem blocate 100 de paturi. Situaţia din spitalul nostru este aceeaşi ca a tuturora din Romania, unde nu s-au putuit respecta numărul de internări/externări impus de contractul care datează din 2018“, declara pe 15 februrie dr. Maria Andrici, managerul spitalului. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ a explicat modul în care s-au făcut decontările la nivelul unităţilor sanitare cu paturi, în timpul pandemiei de coronavirus, în conformitate cu prevederile HG 252/30 martie 2020, privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii pe perioada stării de urgenţă şi ale HF 438/28 mai 2020.

În acest sens, sumele decontate din bugetul Fondului Naţional de Sănătate „se realizează la nivelul valorii de contract sau la mivelul cheltuielilor efectiv realizate, prin închierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor cheltuielilor efectiv realizate este mai mare decît valoarea de contract pe toată perioada stării de urgenţă instituită pînă la data de 14 mai 2020“.

Decontări la nivelul cheltuielilor efectiv realizate

Începînd cu 15 mai 2020 decontarea serviciilor acordate pacienţilor diagnosticaţi cu SARS Cov 2 s-a realizat conform prevederilor HG 438/28 mai 2020.

Prin urmare, Casa de Sănătate a decontat în 2020 către cele două spitale suport Covid suma de 78.071.631,07 lei, către Spitalul Judeţean, faţă de suma contractată în valoare totală de 78.601.151, 59 lei. La Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani a fost decontată suma de 14.585.453, 17 lei, faţă de cea contractată în valoare de 14.596.8710,98 lei.

Pentru serviciile acordate pacienţilor cu afecţiuni acute, suspecţi sau confirmaţi cu coronavirus au fost decontate sume la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fiind efectuate plăţi peste valoarea de contract. Atfel Spitalul Judeţean a primit în 2020 suma de 72.975.076,08 lei, din care suma de 13.026.282,17 lei, reprezintă diferenţa dintre cheltuiala efectiv realizată şi suma contractată iniţial – 59.948.793 lei. Către Spitalul Bisericani s-a decontat o contravaloare a serviciilor acordate pacienţilor acuţi de 2.409.796,62 lei, din care 439.311,40 lei, reprezintă diferenţa dintre cheltuiala efectiv realizată şi suma contractată iniţial – 1.931.462,95 lei.

În ceea ce priveşte seviciile pentru bolnavii cronic în cazul celor doi furnizori, decontarea s-a realizat în limita valorii de contract, în timp ce serviciile de spitalizare de zi, cu excepţia pacienţilor oncologici, în cadrul Spitalului Judeţean nu au putut fi realizate, ceea ce a dus la imposibilitatea decontării acestor servicii nerealizate. Pentru celelalte unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu CJAS decontarea s-a făcut la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi a fost în mod constant mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.

În 2020. la Spitalul Roman a fost decontată suma de 41.585.891,32 lei, faţă de suma contractată de 41.859.370,06 lei. Către Spitalul Bicaz a fost decontată suma de 3.459.468,08 lei, faţă de suma contractată de 349.288, 93 lei. Către Spitalul Tîrgu Neamţ a fost decontată suma de 13918.945,88 lei, faţă de suma contractată în valoare totală de 14.0006273,52 lei. „Insistăm asupra faptului că trei unităţi sanitare cu paturi, respectiv SMU Roman, Spitalul Bicaz şi Spitalul Tîrgu Neamţ nu şi-au realizat indicatorii stipulaţi în contractele de furnizare a serviciilor medicale încheiate cu CAS Neamţ, situaţie în care sumele care le-au fost decontate au fost la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în limita valorilor de contract“, se precizează în răspunsul trimis redacţiei Monitorul, unul semat de directorul general CAS Neamţ, Marieana Atomulesei şi directorul relaţii contractuale, Gabriela Zamfir.

Citește știrea

Trending