Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Nu cred cã este moral sã se profite de o anumitã functie publicã pentru a face afaceri cu statul sau cu institutii care gestioneazã bani publici“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã

Reporter: Care este opinia dumneavoastrã în recenta disputã referitoare la politicienii afaceristi: este de preferat ca politicienii sã nu mai aibã nici o legãturã cu afacerile pe perioada mandatului sau sã fie lãsati sã facã afaceri, dar sã fie controlati la sînge pentru ca sã nu se foloseascã de functie pentru a obtine avantaje? Serban Strãtilã: Constitutia României garanteazã fiecãrei persoane dreptul la liberã initiativã, de aceea cred cã orice demnitar, politician sau functionar public are dreptul de a fi actionar sau asociat într-o societate comercialã. Problema cea mai mare este aceea a conflictului de interese si, de aceea, ar trebui sã existe reglementãri mai clare în privinta domeniilor de activitate permise celor aflati în diverse functii. Nu cred cã este moral sã se profite de o anumitã functie publicã pentru a face afaceri cu statul sau cu institutii care gestioneazã bani publici. Din pãcate, sînt mediatizate numai cazurile de îmbogãtire pe cãi dubioase, iar întreprinzãtorii care si-au construit de la zero o afacere onestã si fãrã a beneficia de contracte grase pe bani publici sînt mai curînd hãrtuiti de birocratie decît apreciati de societate. Mie mi se pare stupid sã nu mi se permitã sã fiu administrator la propria firmã care nu deruleazã nici un contract cu statul, în timp ce domnul senator Iorgovan poate pleda pe bani grei pentru toti infractorii de drept comun, iar functionari din ministere sau sotii de demnitari cîstigã sute de milioane anual semnînd prezenta la consilii de administratie ale societãtilor si regiilor de stat. Totodatã, consider cã nu este moral ca, fiind într-o demnitate foarte importantã, sã participi la achizitia unor pachete de actiuni la societãti de stat. Ati vãzut la ce a dus aceastã practicã a PSD în judetul Neamt, unde numeroase societãti au fost „îngropate“ de membri marcanti ai fostului partid de guvernãmînt. Rep.: Cum comentati faptul cã telefonul lui Dinu Patriciu a fost ascultat din 2003. Ca om de afaceri, credeti cã telefonul dumneavoastrã a fost ascultat? S.S.: Dacã ascultarea s-a fãcut în baza unui mandat emis de procuror, asa cum cere legea, nu ar fi nici o problemã. Dacã telefonul sãu a fost ascultat pentru cã era patronul unei companii foarte mari, care derula afaceri si peste granitã si reprezenta o problemã atît politic (ca membru marcant al opozitiei), cît si economic, atunci nu este deloc în regulã. Vã amintesc cã sînt si alti oameni de afaceri care au activat sau activeazã în domeniul petrolului, iar unii dintre ei, cum e domnul Ovidiu Tender, de exemplu, avea sprijin consistent de la fostul presedinte Iliescu si chiar de la sefi ai serviciilor secrete. Din pãcate, în România nici mãcar nu mai este un lucru surprinzãtor sã afli cã telefonul îti este ascultat. Avem în serviciile secrete oameni cu mentalitate kaghebistã si, din pãcate, sînt si oameni politici cu aceeasi meteahnã, care se folosesc de aceste înregistrãri. Poate cã si telefonul meu a fost sau este ascultat. Problema celor care eventual s-ar putea ocupa cu acest lucru ar fi cã nu prea au ce folosi din aceste înregistrãri. Eu n-am afaceri mari, nu fac jocuri politice si, în consecintã, nu reprezint o atractie pentru ei. Singurul lucru care mã intereseazã este sã fac legi utile populatiei, în Parlament. Iar aceastã preocupare este plictisitoare pentru ei.

„În contextul energetic actual, va trebui sã se reanalizeze urgent strategia tãrii noastre în acest domeniu“

Rep.: Sînt motive sã ne îngrijoreze gerul din perspectiva întreruperii furnizãrii de gaz metan? S.S: Din fericire furnizarea gazului metan n-a fost întreruptã, decît la unii mari consumatori. Cred cã din acest punct de vedere ministerul de resort si, în general, autoritãtile s-au descurcat destul de bine, cu toate cã s-a produs si o scãdere a presiunii la gazele din import. În privinta gazelor trebuie sã vedem si cît vom plãti pentru ele, fiindcã eu încã nu sînt complet edificat. Oricum, în contextul energetic actual, va trebui sã se reanalizeze urgent strategia tãrii noastre în acest domeniu si fie informatã cît mai complet opinia publicã. Din 2007, nu vor mai fi subventii la încãlzire si vor trebui gãsite solutii urgente pentru modernizarea instalatiilor de producere si distributie a agentului termic. Cel putin în Piatra -Neamt s-au identificat aceste solutii si, în cursul anului acesta, vor fi si implementate. Rep.: Au apãrut acuze referitoare la privatizarea ARO. Cît vom mai continua sã auzim cã privatizarile fãcute scîrtie sau chiar sînt pe lîngã lege? S.S: Din pãcate, probabil vom mai auzi, pentru cã în România multe privatizãri s-au fãcut pe criterii care n-au nici o legãturã cu legea. În general, nu s-a urmãrit decît cãpãtuiala unora, care nici mãcar n-au fost interesati de un profit pe termen lung, în conditii de management corect. Ei au vrut doar sã se îmbogãteascã repede, iar de soarta societãtilor pe care le-au achizitionat sau a oamenilor care lucrau acolo, evident cã nu le-a mai pãsat. Asa am ajuns sã avem o mare parte din uzinele românesti distruse. Si aici putem gãsi vinovatii destul de usor, dacã examinãm niste averi crescute peste noapte, din salarii de bugetari. Credeti cã oameni ca Dan Ioan Popescu sau Adrian Nãstase (si ca ei mai sînt si altii) se puteau îmbogãti doar din salariul de ministru, ori de profesor universitar? PSD n-a fãcut privatizãrile din dorinta de a revitaliza ceea ce vindea, ci pentru alte motive, sugerate de consistenta anumitor conturi din tarã sau strãinãtate. Si urmãrile se vãd si sînt resimtite de omul de rînd si de întreprinzãtorii cinstiti, care de ani de zile plãtesc note de platã care nu le apartin. Poate si mai dãunãtor este faptul cã prin aceste contracte încheiate cu asa-zisi „investitori strategici“ s-a compromis însãsi notiunea de privatizare, inducîndu-se opiniei publice ideea gresitã cã oamenii de afaceri sînt numai niste profitori ai noilor realitãti economice. Cred cã, dacã s-ar face luminã în marile esecuri din privatizare si am vedea demnitari si functionari condamnati pentru faptele de naturã penalã comise, oamenii simpli ar putea face diferenta între adevãratii oameni de afaceri si ultra-mediatizatii miliardari „de carton“ care sfideazã bunul-simt si minima eticã comercialã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending