Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Noul staret al Mãnãstirii Bistrita, înscãunat de mitropolitul Daniel

Știre publicată în urmă cu

în data de

• arhimandritul Ciprian Zaharia a iesit la pensie • locul sãu a fost luat de staretul Toderitã Petru Pavel • acesta a preluat în 2004 si functia de exarh al mãnãstirilor din Neamt • credinciosii sînt asteptati duminicã la înscãunarea noului staret, care va fi realizatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei •

Noul staret al Mãnãstirii Bistrita, arhimandritul Toderitã Petru Pavel, va fi înscãunat, duminicã, 20 noiembrie, de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Fostul staret, arhimandritul Ciprian Zaharia, s-a pensionat începînd cu data de 11 noiembrie, dupã ce a pãstorit, vreme de 26 de ani, obstea de la mãnãstirea aflatã la opt kilometri de Piatra Neamt. Succesorul sãu are 33 de ani, a fost vietuitor la Mãnãstirea Bistrita si apoi staret la Mãnãstirea Dumbrãvele. De mentionat cã de la 1 august 2004, arhimandritul Toderitã Petru Pavel a preluat de la Ciprian Zaharia si functia de exarh (inspector n.r.) al mãnãstirilor din Neamt. „Sînt onorat de încrederea ce mi s-a acordat prin investirea în aceastã functie, care presupune o mare datorie fatã de bisericã, obste si închinãtorii Mãnãstirii Bistrita. Este un lãcas de cult cu o traditie de 600 de ani, ctitorie a patru mari voievozi musatini, încãrcatã de istorie si bogatã trãire duhovniceascã. Voi continua truda arhimandritului Ciprian Zaharia, care timp de 26 de ani a condus acest asezãmînt. Este o cinste în plus pentru mine faptul cã sînt fiu duhovnicesc al acestei mãnãstiri si al pãrintelui Ciprian Zaharia si cã am crescut la «umbra» marilor duhovnici care s-au nevoit aici, printre care as aminti pe pãrintele Iustin Pîrvu, pãrintele Ioanichie Bãlan, precum si vrednicii de pomenire arhimandrit Martinian Conut si protosinghel Hrisostom Asavei, si multi altii. Aflîndu-ne în plinã activitate duhovniceascã pe care o presupune Postul Nasterii Domnului Nostru Iisus Hristos, doresc tuturor credinciosilor rod bogat pe ogorul sufletului, duhovnicesti bucurii si în ieslea sufletului fiecãruia sã se sãlãsluiascã bucuria nasterii Pruncului Iisus“, a declarat staretul Toderitã Petru Pavel. Credinciosii nemteni sînt asteptati duminicã, 20 noiembrie, la Sfînta Liturghie, dupã care va urma slujba de înscãunare a noului staret, oficiatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Au fost invitati staretii mãnãstirilor din Neamt si din judetele vecine, profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi (staretul Toderitã Petru Pavel fiind absolvent al acestei institutii de învãtãmînt), precum si oficialitãtile judetului. Va urma o agapã frãteascã la care sînt invitati toti pelerinii care vor trece pragul Mãnãstirii Bistrita.

File de istorie încãrcate de credintã Mãnãstirea Bistrita, una dintre cele mai importante ctitorii musatine, se gãseste la 7 kilometri vest de orasul Piatra Neamt. Primul ctitor al acestei mãnãstiri este considerat, dupã traditie, voievodul Petru I Musat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un schit din lemn. Însã adevãratul ctitor al Mãnãstirii Bistrita este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, în anul 1400, începe zidirea unei biserici impunãtoare din piatrã, finalizatã si sfintitã în 1402, în locul vechii biserici din lemn. Aceastã bisericã cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost aleasã de Alexandru cel Bun ca necropolã pentru el si familia sa. Prima atestare documentarã a Mãnãstirii Bistrita este un act emis la data de 7 ianuarie 1407 de cãtre mitropolitul Iosif al Moldovei. Mãnãstirea Bistrita a ajuns la o situatia înfloritoare încã de la începutul secolului al XV-lea. Hrisovul din 11 iulie 1428, prin care i se închinau Mãnãstirii Bistrita 50 de biserici, cu scoaterea lor de sub autoritatea domnului si arhiereului, aratã cã ctitoria lui Alexandru cel Bun avea drepturi de cvasiepiscopie. Ca si în timpul lui Stefan cel Mare (dupã cum rezultã dintr-un uric din 20 mai 1459) Mãnãstirea Bistrita se gãsea în pozitia de „scaun de judecatã“ a pricinilor si a neîntelegerilor iscate în rîndul supusilor sãi. Dupã trecerea la cele vesnice a lui Alexandru cel Bun, închinãrile, prerogativele si privilegiile Mãnãstirii Bistrita nu s-au diminuat, ci dimpotrivã, s-au înmultit prin bunãvointa domnitorilor. Faptul cã multi boieri si demnitari importanti, pînã în anul 1677 (datã la care Mãnãstirea Bistrita a fost închinatã Sfîntului Mormînt din Ierusalim), au înzestrat-o cu diferite danii, aratã cã reusise sã se impunã ca o prezentã vie si respectatã în constiinta religioasã si moralã a tãrii. În 1498, Stefan cel Mare, nepotul ctitorului, a zidit la intrarea în mãnãstire un turn clopotnitã cãruia îi adaugã la etaj un paraclis domnesc, avînd harul Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Moldovei. Domnitorul a înfrumusetat pietrele funerare de pe mormintele bunicilor sãi, aflate în gropnita bisericii Mãnãstirii Bistrita. Între 1490 si 1494 el a donat Mãnãstirii Bistrita douã clopote: unul de cca. 200 kg (care este folosit si astãzi) si al doilea clopot de cca. 800 de kg, turnat chiar în incinta mãnãstirii de cãtre mesteri tocmiti de domnitor (din cauza unei fisuri acest clopot a fost scos din uz si se aflã în prezent în muzeul mãnãstirii). Între 1541-1546, Petru Rares finalizeazã zidirea paraclisului în formã de navã, împrejmuieste asezãmîntul cu ziduri înalte si groase de piatrã, reface turnul-clopotnitã de la intrare, înaltã si picteazã casa domneascã si amenajeazã scoala domneascã. El extinde paraclisul lui Stefan cel Mare din clopotnitã prin construirea unei nave sprijinite pe arce de zid, reînnnoind „din temelie“ biserica, pe care „o înfrumuseteazã pe dinãuntru si pe dinafarã“. De aceea, pe bunã dreptate, Petru Rares este socotit de cãtre istorici ca fiind al treilea ctitor al Mãnãstirii Bistrita (dupã Alexandru cel Bun). Ultimul domn musatin care a contribuit substantial la refacerea si consolidarea mãnãstirii a fost Alexandru Lãpusneanu (1552-1561). În anul 1554, domnitorul reface biserica mãnãstirii, zidurile sînt întãrite, ajungînd la grosimea de 3 metri. Totodatã, bisericii i se adaugã pridvorul. În anul 1704, prin douã acte semnate si parafate în prezenta sfatului tãrii si a patriarhului de Ierusalim, s-a încuviintat excluderea aproape completã a mãnãstirilor închinate din sistemul economic, juridic si politic al tãrii. În anul 1821, peste Mãnãstirea Bistrita s-a abãtut o nouã nenorocire: detasamentele grecesti înarmate ale Eteriei au fost înfrînte de ostile otomane, care au jefuit apoi asezãmîntul monahal. În urma acestui jaf, doar icoana Sfintei Ana a rãmas nevãtãmatã. Mãnãstirea Bistrita s-a aflat în aceastã situatie criticã pînã în 1863 (exceptînd perioada 1704-1733, în care mãnãstirea a fost sub ascultarea Mitropoliei Moldovei), cînd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mãnãstiresti. O redresare încurajatoare s-a produs în viata Mãnãstirii Bistrita între cele douã rãzboaie mondiale si în special în timpul egumenului Ghenadie Caraza. La initiativa lui s-a replantat livada mãnãstirii (12 hectare) si s-a înfiintat fabrica de lumînãri din cearã curatã „Albina“. Dupã 1944, odatã cu instalarea regimului comunist, Mãnãstirea Bistrita, ca de altfel întreaga Bisericã Ortodoxã Românã, a avut mult de suferit. Multi cãlugãri au fost îndepãrtati din mãnãstire, iar activitatea misionarã si pastoralã a fost restrînsã. În anul 1967 la Mãnãstirea Bistrita au început lucrãrile de restaurare finantate de cãtre stat. Aceste lucrãri au fost întrerupte în anul 1977, cînd a fost desfiintatã Directia Monumentelor Istorice. Din anul 1979 si pînã în toamna anului 1984, sub îndrumares Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Teoctist si prin silinta obstii bistritene, precum si prin contributia credinciosilor din Piatra Neamt, Viisoara si Bistrita, la Mãnãstirea Bistrita s-au finalizat lucrãrile de restaurare a palatului domnesc, a celor douã case egumenesti, a scolii lui Petru Rares, a zidurilor de incintã si a chiliilor. Au fost restaurate: pictura muralã din interiorul bisericii, frescele de pe peretele vestic al pridvorului si frescele exterioare de pe turnul clopotnitã. Un moment de cotiturã în viata Mãnãstirii Bistrita a fost anul 1989, cînd a fost înlãturat regimul comunist. Prin grija Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, Mãnãstirea Bistrita a redevenit un asezãmînt de referintã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea
Advertisement







Trending