Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Noul staret al Mãnãstirii Bistrita, înscãunat de mitropolitul Daniel

Știre publicată în urmă cu

în data de

• arhimandritul Ciprian Zaharia a iesit la pensie • locul sãu a fost luat de staretul Toderitã Petru Pavel • acesta a preluat în 2004 si functia de exarh al mãnãstirilor din Neamt • credinciosii sînt asteptati duminicã la înscãunarea noului staret, care va fi realizatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei •

Noul staret al Mãnãstirii Bistrita, arhimandritul Toderitã Petru Pavel, va fi înscãunat, duminicã, 20 noiembrie, de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Fostul staret, arhimandritul Ciprian Zaharia, s-a pensionat începînd cu data de 11 noiembrie, dupã ce a pãstorit, vreme de 26 de ani, obstea de la mãnãstirea aflatã la opt kilometri de Piatra Neamt. Succesorul sãu are 33 de ani, a fost vietuitor la Mãnãstirea Bistrita si apoi staret la Mãnãstirea Dumbrãvele. De mentionat cã de la 1 august 2004, arhimandritul Toderitã Petru Pavel a preluat de la Ciprian Zaharia si functia de exarh (inspector n.r.) al mãnãstirilor din Neamt. „Sînt onorat de încrederea ce mi s-a acordat prin investirea în aceastã functie, care presupune o mare datorie fatã de bisericã, obste si închinãtorii Mãnãstirii Bistrita. Este un lãcas de cult cu o traditie de 600 de ani, ctitorie a patru mari voievozi musatini, încãrcatã de istorie si bogatã trãire duhovniceascã. Voi continua truda arhimandritului Ciprian Zaharia, care timp de 26 de ani a condus acest asezãmînt. Este o cinste în plus pentru mine faptul cã sînt fiu duhovnicesc al acestei mãnãstiri si al pãrintelui Ciprian Zaharia si cã am crescut la «umbra» marilor duhovnici care s-au nevoit aici, printre care as aminti pe pãrintele Iustin Pîrvu, pãrintele Ioanichie Bãlan, precum si vrednicii de pomenire arhimandrit Martinian Conut si protosinghel Hrisostom Asavei, si multi altii. Aflîndu-ne în plinã activitate duhovniceascã pe care o presupune Postul Nasterii Domnului Nostru Iisus Hristos, doresc tuturor credinciosilor rod bogat pe ogorul sufletului, duhovnicesti bucurii si în ieslea sufletului fiecãruia sã se sãlãsluiascã bucuria nasterii Pruncului Iisus“, a declarat staretul Toderitã Petru Pavel. Credinciosii nemteni sînt asteptati duminicã, 20 noiembrie, la Sfînta Liturghie, dupã care va urma slujba de înscãunare a noului staret, oficiatã de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Au fost invitati staretii mãnãstirilor din Neamt si din judetele vecine, profesori de la Facultatea de Teologie din Iasi (staretul Toderitã Petru Pavel fiind absolvent al acestei institutii de învãtãmînt), precum si oficialitãtile judetului. Va urma o agapã frãteascã la care sînt invitati toti pelerinii care vor trece pragul Mãnãstirii Bistrita.

File de istorie încãrcate de credintã Mãnãstirea Bistrita, una dintre cele mai importante ctitorii musatine, se gãseste la 7 kilometri vest de orasul Piatra Neamt. Primul ctitor al acestei mãnãstiri este considerat, dupã traditie, voievodul Petru I Musat al Moldovei (1375-1391), care a ridicat aici un schit din lemn. Însã adevãratul ctitor al Mãnãstirii Bistrita este voievodul Alexandru cel Bun al Moldovei (1400-1432), care, în anul 1400, începe zidirea unei biserici impunãtoare din piatrã, finalizatã si sfintitã în 1402, în locul vechii biserici din lemn. Aceastã bisericã cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost aleasã de Alexandru cel Bun ca necropolã pentru el si familia sa. Prima atestare documentarã a Mãnãstirii Bistrita este un act emis la data de 7 ianuarie 1407 de cãtre mitropolitul Iosif al Moldovei. Mãnãstirea Bistrita a ajuns la o situatia înfloritoare încã de la începutul secolului al XV-lea. Hrisovul din 11 iulie 1428, prin care i se închinau Mãnãstirii Bistrita 50 de biserici, cu scoaterea lor de sub autoritatea domnului si arhiereului, aratã cã ctitoria lui Alexandru cel Bun avea drepturi de cvasiepiscopie. Ca si în timpul lui Stefan cel Mare (dupã cum rezultã dintr-un uric din 20 mai 1459) Mãnãstirea Bistrita se gãsea în pozitia de „scaun de judecatã“ a pricinilor si a neîntelegerilor iscate în rîndul supusilor sãi. Dupã trecerea la cele vesnice a lui Alexandru cel Bun, închinãrile, prerogativele si privilegiile Mãnãstirii Bistrita nu s-au diminuat, ci dimpotrivã, s-au înmultit prin bunãvointa domnitorilor. Faptul cã multi boieri si demnitari importanti, pînã în anul 1677 (datã la care Mãnãstirea Bistrita a fost închinatã Sfîntului Mormînt din Ierusalim), au înzestrat-o cu diferite danii, aratã cã reusise sã se impunã ca o prezentã vie si respectatã în constiinta religioasã si moralã a tãrii. În 1498, Stefan cel Mare, nepotul ctitorului, a zidit la intrarea în mãnãstire un turn clopotnitã cãruia îi adaugã la etaj un paraclis domnesc, avînd harul Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul Moldovei. Domnitorul a înfrumusetat pietrele funerare de pe mormintele bunicilor sãi, aflate în gropnita bisericii Mãnãstirii Bistrita. Între 1490 si 1494 el a donat Mãnãstirii Bistrita douã clopote: unul de cca. 200 kg (care este folosit si astãzi) si al doilea clopot de cca. 800 de kg, turnat chiar în incinta mãnãstirii de cãtre mesteri tocmiti de domnitor (din cauza unei fisuri acest clopot a fost scos din uz si se aflã în prezent în muzeul mãnãstirii). Între 1541-1546, Petru Rares finalizeazã zidirea paraclisului în formã de navã, împrejmuieste asezãmîntul cu ziduri înalte si groase de piatrã, reface turnul-clopotnitã de la intrare, înaltã si picteazã casa domneascã si amenajeazã scoala domneascã. El extinde paraclisul lui Stefan cel Mare din clopotnitã prin construirea unei nave sprijinite pe arce de zid, reînnnoind „din temelie“ biserica, pe care „o înfrumuseteazã pe dinãuntru si pe dinafarã“. De aceea, pe bunã dreptate, Petru Rares este socotit de cãtre istorici ca fiind al treilea ctitor al Mãnãstirii Bistrita (dupã Alexandru cel Bun). Ultimul domn musatin care a contribuit substantial la refacerea si consolidarea mãnãstirii a fost Alexandru Lãpusneanu (1552-1561). În anul 1554, domnitorul reface biserica mãnãstirii, zidurile sînt întãrite, ajungînd la grosimea de 3 metri. Totodatã, bisericii i se adaugã pridvorul. În anul 1704, prin douã acte semnate si parafate în prezenta sfatului tãrii si a patriarhului de Ierusalim, s-a încuviintat excluderea aproape completã a mãnãstirilor închinate din sistemul economic, juridic si politic al tãrii. În anul 1821, peste Mãnãstirea Bistrita s-a abãtut o nouã nenorocire: detasamentele grecesti înarmate ale Eteriei au fost înfrînte de ostile otomane, care au jefuit apoi asezãmîntul monahal. În urma acestui jaf, doar icoana Sfintei Ana a rãmas nevãtãmatã. Mãnãstirea Bistrita s-a aflat în aceastã situatie criticã pînã în 1863 (exceptînd perioada 1704-1733, în care mãnãstirea a fost sub ascultarea Mitropoliei Moldovei), cînd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mãnãstiresti. O redresare încurajatoare s-a produs în viata Mãnãstirii Bistrita între cele douã rãzboaie mondiale si în special în timpul egumenului Ghenadie Caraza. La initiativa lui s-a replantat livada mãnãstirii (12 hectare) si s-a înfiintat fabrica de lumînãri din cearã curatã „Albina“. Dupã 1944, odatã cu instalarea regimului comunist, Mãnãstirea Bistrita, ca de altfel întreaga Bisericã Ortodoxã Românã, a avut mult de suferit. Multi cãlugãri au fost îndepãrtati din mãnãstire, iar activitatea misionarã si pastoralã a fost restrînsã. În anul 1967 la Mãnãstirea Bistrita au început lucrãrile de restaurare finantate de cãtre stat. Aceste lucrãri au fost întrerupte în anul 1977, cînd a fost desfiintatã Directia Monumentelor Istorice. Din anul 1979 si pînã în toamna anului 1984, sub îndrumares Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Teoctist si prin silinta obstii bistritene, precum si prin contributia credinciosilor din Piatra Neamt, Viisoara si Bistrita, la Mãnãstirea Bistrita s-au finalizat lucrãrile de restaurare a palatului domnesc, a celor douã case egumenesti, a scolii lui Petru Rares, a zidurilor de incintã si a chiliilor. Au fost restaurate: pictura muralã din interiorul bisericii, frescele de pe peretele vestic al pridvorului si frescele exterioare de pe turnul clopotnitã. Un moment de cotiturã în viata Mãnãstirii Bistrita a fost anul 1989, cînd a fost înlãturat regimul comunist. Prin grija Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel, Mãnãstirea Bistrita a redevenit un asezãmînt de referintã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Martori la strania aparitie a unui obiect luminos pe cer

Știre publicată în urmă cu

în data de

• doi pietreni, la fel ca multe persoane din tarã, au observat pe cer un obiect luminos care se comporta ciudat • ei plecaserã la pescuit si au fost martorii aparitiei stranii în dimineata zilei de 26 decembrie • „Acum rememorez cele trãite si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus»“, spune Dragos Vintilã •

Dragos Vintilã, un pietrean de 38 de ani, îsi fãcuse planuri mari pentru ziua de marti, 26 decembrie. Împreunã cu un amic, a decis sã meargã la o partidã de pescuit la Sascut, cu barca, pe un lac de acumulare din zonã, cã de, poate, poate o fi cu noroc. Ulterior am aflat cã n-a fost sã fie prea spornicã iesirea (doar niste bibãnasi), dar ce le-a fost dat sã vadã în drum spre lac celor doi pietreni i-a marcat si cu sigurantã îsi vor aminti de întîmplare mult timp. Concret, au observat un straniu obiect luminos, foarte bine conturat pe cerul încã întunecat al diminetii, ei alãturîndu-se altor persoane din diverse zone ale tãrii care au vãzut acelasi lucru. De altfel, au si imortalizat aparitia cu telefonul mobil, realizînd cîteva fotografii, dar nu prea au iesit clare. Însã, imaginile care ilustreazã acest articol au fost realizate de un romascan, prieten cu unul dintre pietrenii mentionati, martor si el al fenomenului pomenit. Mai trebuie spus cã subiectul a fost extrem de comentat în presã, fie ea scrisã sau vorbitã, în ultimele zile si pe retelele de socializare. „Am plecat din Piatra Neamt în jur de 4.30 – 4.40 mergînd destul de încet, pentru cã aveam tractat peridocul cu barca. Dupã ce am trecut de Buhusi si Racova, cam pe la 5.30 am observat strania luminã de pe cer. De altfel, am vãzut-o de la depãrtare si ne tot întrebam ce putea fi. Ne-am dat cu presupusul, gîndindu-ne cã poate era lumina vreunui reflector puternic, de la o discotecã sau vreun club. Dar ceva nu era în regulã, nu putea fi o luminã venitã de jos, era ceva straniu. Chiar foarte straniu. Plus cã lumina dispãrea, dar rãmînea conturul perfect si se tot mãrea. Era ca o ceatã lãptoasã pe cer, doar într-un loc. Nu putea fi un fenomen meteo. Era ca o parã întoarsã. Cum ne apropiam tot mai mult de locul unde era localizatã pe cer, îsi mãrea forma. Am oprit si am fãcut fotografii, dupã care ne-am continuat drumul, trecînd pe sub ea. Acum rememorez cele trãite în dimineata de 26 decembrie si parcã am avut ceva fiori reci. Chiar i-am zis amicului: «Hai sã ne tinem de mînã, cã acum ne trag ãstia sus». Am mai mers un pic, lãsînd conturul ciudat în stînga noastrã si am oprit iar, dar lumina dispãruse la fel de straniu cum si apãruse. Tot ce am vãzut noi, cred cã a durat între 3 si 5 minute. Oricum, a fost o experientã unicã si nu am o explicatie despre ceea ce ar fi putut fi“, ne-a povestit Dragos Vintilã. A continuat spunînd cã în nici un caz nu a putut fi vorba despre vreo luminã proiectatã de la sol.

Declaratii care adîncesc misterul

Obiectul luminos neidentificat a fost vãzut, conform Digi24, în aceeasi dimineatã, de localnici din Vrancea, Bihor, Ilfov, de lîngã Bucuresti, dar si de la Roman, ei postînd pe retelele de socializare fotografii si filmulete. Si cam toti au arãtat cã misteriosul obiect, unii i-au spus minge de luminã, a dispãrut la fel de brusc precum apãruse si a lãsat în urmã o formã conicã, asemenea unei perdele de ceatã. Exact cum a relatat si Dragos Vintilã. Întrebat despre strania aparitie, celebrul Alexandru Mironov, realizator Digipedia, a declarat: „Sînt imagini aproape clasice într-un domeniu care se numeste ufologie, un fel de stiintã a OZN-isticii. Poate cã stiintã este mult spus. Este vorba de fenomene care se întamplã adesea. Se întîmplã si pe teritoriul României. S-ar putea ca o explicatie sã vinã de la ingineri care sã spunã: e o treaptã a unei rachete, e vorba de un proiectil de mari dimensiuni militar, cu care s-a fãcut un exercitiu. În urmã cu cîtiva ani, la Celiabinsk, în nordul Rusiei, un asemenea obiect ceresc a explodat. S-a dovedit cã era vorba de un meteorit care venea spre pãmînt. S-a frecat cu aerul, a explodat si s-a comportant ca o bombã. A spart toate geamurile din oras. Este vorba deci de fenomene de care nu mai trebuie sã ne speriem. Poate o sã stim odatã si odatã mai mult despre ele. Este clar însã cã din ce în ce mai des ele sînt observate. Atunci cînd raportãrile vin din mai multe pãrti despre un acelasi fenomen întîmplat la un acelasi moment, atunci este într-adevãr un fenomen care trebuie investigat“. Misterul în acest caz este dat si de faptul cã obiectul luminos apãrut în dimineata zilei de 26 decembrie nu a fost detectat de radare, dupã cum sustine Marius Ioan Piso, presedinte – director executiv al Agentiei Spatiale Române, într-o interventie la Digi24: Noi avem niste surse de informare foarte clare, cum ar fi Comandamentul Strategic al Fortelor Spatiale SUA. Existã un sistem si în Europa, care urmãreste aceste lucruri. Pînã si în România existã un sistem numit Allsky, fiind gestionat de astronomi si de amatori care urmãresc cerul. Mãrturisesc cã nici una din aceste surse nu a detectat nimic la acea orã. Nu a apãrut nimic. Cel putin noi nu am fost informati despre asa ceva“. Alte surse au avansat ipoteza cã a fost vorba despre o rachetã lansatã de agentia spatialã chinezã, cu cîtiva sateliti artificiali, sau cã obiectul observat ar fi o bucatã din statia spatialã chinezã Tiangong-1, care se presupune cã ar urma sã se prãbuseascã pe Terra la început de 2018. O altã variantã ar fi cã a fost un meteorit care s-a dezintegrat la intrarea în atmosferã. Dincolo de aceste declaratii si ipoteze care nu au lãmurit deloc subiectul, strania aparitie vãzutã si de cei doi pietreni si de alte persoane din tarã va rãmîne pentru ei tot la stadiul de straniu si nemaivãzut.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Trending