Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Nonsalanta premierului vizavi de FE.ME.I

Știre publicată în urmă cu

în data de

Nu-i nevoie de ani de zile, sînt suficiente si 10 luni de muncã pentru ca un om valabil, chiar fost manechin si mare iubitor de automobile, sã-si dovedeascã valabilitatea. Fie cã e vorba de FMI (Fondul Monetar International) sau de FEMEI (reprezentantele sexului slab), domnul prim-ministru gãseste cu naturalete si promptitudine replicile care sã-l avantajeze si sã-l facã sã cadã în picioare. În timp ce multi specialisti îsi exprimã îngrijorarea fatã de decizia FMI de a rupe acordul cu România, domnul prim-ministru afirmã cu seninãtate cã „logica functionarilor FMI este mai degrabã una de contabili mãrunti“ (!). Ca urmare a acestei deraieri cu Fondul Monetar International, România se vede nevoitã sã-si ia soarta în propriile mîini si sã atingã tinta de integrare în Uniunea Europeanã fãrã asistenta tehnicã din partea Fondului. Si care e problema? „Apreciez – spunea premierul – cã România are economisti de valoare care sînt capabili sã ne ofere solutii economice, fãrã sã avem nevoie de asistenta FMI (!). Eu cred cã România, ca viitoare tarã membrã a Uniunii Europene, trebuie sã arate cã are capacitatea sã-si gestioneze singurã problemele economice“. Desi s-a mai vorbit si altãdatã de un guvern cu 50.00 de specialisti, dar care n-a ajuns la „luminita de la capãtul tunelului“, domnul prim-ministru n-ar trebui sã fie atît de mîndru de „economistii de valoare“, pentru cã în comunicatul FMI se spune clar: „Cu actuala pozitie în materie de politici, România riscã sã intre în Uniunea Europeanã cu o competitivitate slãbitã, dezechilibre macroeconomice în crestere, servicii de sãnãtate si învãtãmînt care se deterioreazã si importante decalaje în infrastructurã materialã“. Si nu trebuie sã vii de la Washington ca sã întelegi cã optimismul prim-ministrului este unul nesincer, de ochii lumii. Însusi consilierul prezidential, expertul în domeniu, fostul premier Theodor Stolojan se declara nemultumit de unele sectoare, considerate „OK“ (productivitatea muncii, bãnci, piata energiei etc.): „Problema fundamentalã a economiei românesti este trecerea de la activitãtile cu valoare adãugatã micã la cele cu valoare adãugatã mare“. Si, se pare cã liberalul Stolojan nu poate fi inclus în categoria „contabililor mãrunti“ despre care vorbeste premierul. Desi Cãlin Popescu Tãriceanu poate rãsufla usurat cã a scãpat de teroarea FMI-ului si de blestematele-i acorduri, ruperea acestei colaborãri pune în discutie nu doar politica economicã a Guvernului, ci si însãsi guvernarea, în sens larg. Astfel, diagnoza FMI atentioneazã asupra unor grave deficiente: proiectul de buget pe 2006 este nerealist, politicile salariale în sectorul public sînt improvizate si conjuncturale, modificarea Codului fiscal nu a îmbunãtãtit nivelul veniturilor, cererea de bunuri si servicii depãseste oferta de pe piatã, deficitul balantei comerciale creste… La aceste deficiente se adaugã si cele semnalate de cãtre Raportul de monitorizare a Comisiei Europene: cresterea dezechilibrelor macroeconomice, aplicarea deciziilor referitoare la faliment, la legislatia si administrarea mediului de afaceri. Dacã la acestea se adaugã si conflictul din cadrul Aliantei pe tema bugetului pentru 2006, cît si absenta coerentei politice si economice, avem o imagine total diferitã de cea pe care ne-o propune, cu atîta nonsalantã, cel mai mare specialist din actualul guvern. Dupã cum afirma un ziarist, „cu acces liber la portofel, Guvernul Tãriceanu este primul lãsat sã cheltuiascã asa cum crede de cuviintã. De chibzuiala acestuia depinde cum va arãta România înainte de intrarea în Uniunea Europeanã“. Vom trãi si vom vedea…

Telefonul anormal În altã ordine de idei, dar în acelasi context, NONSALANÞÃ – FEMEI (cu deplasarea accentului pe prima silabã a cuvîntului, a se citi FE-MEI), mã voi referi la reactia premierului în legãturã cu declaratia Elenei Udrea. Fãrã aceastã declaratie n-am fi aflat despre telefoanele pe care premierul le dã ori de cîte ori este nevoie. Sã fi fost acest telefon singurul pe care procurorul general l-a primit de la domnul Tãriceanu? Cu toate cã în comunicatul guvernului remis presei se mentiona cã l-a sunat pe Ilie Botos pentru a-i cere „sã respecte legea“, Tãriceanu a infirmat cã ar fi spus asa ceva! „Nu am simtit nevoia sã-i cer procurorului general sã respecte legea. Motivul pentru care l-am sunat este acela cã, la nivel institutional, premierul are dreptul sã poarte un dialog institutionalizat cu orice institutie din România ca sã se informeze“. Premierul a afirmat cã poartã asemenea dialoguri si cu directorul SRI, cu directorul SIE si cu alti directori sau presedinti de autoritãti sau institutii din România. El a precizat cã l-a sunat pe Botos si în alte „situatii critice“, precum RAFO si Sechelariu, uzînd de dreptul sãu de a se informa, în calitate de prim-ministru, asa cuma procedat si în cazul lui Dinu Patriciu. (Oare?) Replica premierului rãmîne fãrã replicã: „Ca prim-ministru, eu nu pot bãga capul în pãmînt ca strutul. Am dreptul sã mã informez fãrã ca asta sã însemne cã intervin si dau indicatii. Am dreptul sã procedez asa oricînd consider cã este nevoie“. Tãriceanu a conchis: „astfel de initiative tin exclusiv de responsabilitatea care îmi revine în fata Uniunii Europene, ca membru al Guvernului, în sustinerea actiunilor de combatere a coruptiei, fãrã a reprezenta o imixtiune în actul de justitie“. Si totusi, de ce s-a simtit ofensat procurorul general de telefonul primit de la premier, cînd ar fi trebuit, poate, sã fie mãgulit ? „Nu este normal – a declarat Botos – sã fiu sunat de cãtre primul ministru si întrebat despre mersul unui dosar“. No comment!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending