Contactează-ne

Actualitate

Noi detalii în cazul tragediei de la ATI

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ avocatul Alexandru Iştoc speră ca pînă la sfîrşitul anului dosarul să intre pe rolul Tribunalului Neamţ ■ vineri, 1 octombrie, apărătorii familiilor celor 10 morţi au primit două expertize ■ sînt două săptămîni la dispoziţie pentru a face obiecţii ■

Dosarul incendiului de la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Neamţ, produs în ziua de 14 octombrie 2021, cînd şi-au pierdut viaţa 10 pacienţi se apropie de faza trimiterii în judecată, urmînd a se vedea care-s persoanele acuzate penal. Pe 1 octombrie, apărătorul familiei defunctului Militaru Mihai, socrul consilierului judeţean PMP, Sorin Dumitru Cazan şi ginerele acestuia, avocatul Alexandru Iştoc, a primit două expertize tehnice.

„Dosarul tragediei de la Spitalul Judeţean Neamţ, petrecută în 14 octombrie 2020, se află în instrumentare la Parchetul de pe lîngă ICCJ, ţinînd cont că acestei instituţii i-a revenit competenţa de cercetare şi avînd în vedere dimensiunea tragediei şi împrejurările în care aceasta s-a produs, dar mai ales împotriva cui s-au depus plîngerile penale (vătămare corporală şi ucidere din culpă – n.r.).

Din cîte ştiu, aparţinătorii tuturor decedaţilor au depus plîngeri penale. Eu reprezint interesele familiei defunctului Militaru Mihai, ce a murit ars de viu la vîrsta de 80 de ani. Pe 1 octombrie, am primit două rapoarte de expertiză cu privire la modalitatea în care s-a produs incendiul şi de unde a izbucnit acesta. Nu vă pot comunica conţinutul acestora deoarece nu au rămas definitive. Avem la dispoziţie 14 zile pentru a face obiecţiuni.

Dar vă pot spune doar că referitor la cauza incendiului există mai multe ipoteze, luîndu-se în calcul posibilitatea producerii exploziei, din cauza unei lumînări aprinse într-un salon şi faptul că nu este exclusă nici ipoteza iniţială că

ar fi putut fi declanşat de o scînteie electrică produsă de un injectomat. Toate concluziile vor fi trase de instituţiile abilitate ale statului“ a declarat avocatul Alexandru Iştoc.

Întrebat fiind de despre valoarea despăgubirilor materiale solicitate, apărătorul a precizat: „Procesul deschis de noi nu a fost făcut pentru obţinerea de despăgubiri materiale, ci pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, pentru că ne dorim ca astfel de lucruri să nu se mai repete în spitalele româneşti. Nu am urmărit exclusiv latura materială, ce poate părea meschină, deşi o viaţă de om pierdută nu poate fi răscumpărată cu bani. La felul cum se mişcă lucrurile, noi credem că judecarea procesului ar putea începe la Tribunalul Neamţ chiar în luna decembrie 2021“.

„Calendarul“ incendiilor în spitale

Reamintim faptul că în cumplitul incendiu de la Spitalul Judeţean Neamţ, din 14 octombrie 2020, au decedat şapte bărbaţi şi trei femei, cu vîrste cuprinse între 67 şi 86 de ani, toţi infectaţi cu noul coronavirus. Ancheta este coordonată de doi procurori cunoscuţi pentru profesionalismul şi intransigenţa lor, Marius Iacob, care s-a ocupat de incendiul de la Maternitatea Giuleşti, din 16 august 2010, în care au murit arşi de vii şase bebeluşi.

Cel de al doilea, Eduard Mihai, a instrumentat tragedia de la Clubul Colectiv, soldată cu decesul a 65 de persoane. O simplă căutare pe internet arată dimensiunea lanţului de tragedii produse de un sistem medical, aflat în prag de colaps. „Calendarul“ incendiilor din spitalele româneşti este edificator. 14 noiembrie 2020 – incendiu la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Neamţ, unitate la conducerea căreia s-au succedat, într-un an, vreo zece manageri, printre ei, la data tragediei şi ex-primarul Romanului, Lucian Ovidiu Micu.

Şi este foarte posibil ca el să fie unul dintre cei vizaţi de ancheta declanşată la nivelul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Bilanţul: 10 morţi. Rănit grav în incendiu a fost medicul Cătălin Denciu, de gardă atunci, el suferind arsuri foarte grave, pentru a căror tratare a fost necesar un lung tratament la un spital militar din capitala Belgiei.

25 decembrie 2020 – incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iaşi – un deces. 2 ianuarie 2021 – incendiu la Secţia Psihiatrie a Spitalului Roman. Cauza o ţigară aprinsă, aruncată la întîmplare. Fără victime.

5 ianuarie 2021 – incendiu la Spitalul de Psihiatrie Gătaia Timiş- fără victime. 29 ianuarie 2021 – tragedie la Institutul Matei Balş Bucureşti, 20 de decese.

21 februarie 2021 – incendiu la Spitalul Marius Nasta Bucureşti – fără victime, pacienţi evacuaţi în plină noapte.

9 martie 2021 – incendiu la Spitalul Psihiatrie Craiova, fără victime – trei cadre medicale au sărit pe geam pentru a se salva. 12 aprilie 2021 – un cablu la unitatea ATI mobilă de la Victor Babeş Bucureşti scoate fum – trei pacienţi morţi, din cauza deconectării de la sursa de oxigen supraîncălzită.

21 aprilie 2021 – foc la Spitalul Slatina – bilanţ: şase persoane intoxicate cu fum.

23 iulie 2021 – incendiu la Spitalul de Copii Sfînta Maria din Iaşi – 30 de pacienţi evacuaţi, fără victime. Cauza: instalaţia electrică supraîncălzită.

24 iulie 2021 incendiu la Spitalul Judeţean Constanţa – Secţia chirurgie cardio-vasculară, fără victime.

1 octombrie 2021 incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa – bilanţ 7 morţi. Zilele trecute, managerul Spitalului Marius Nasta, Beatrice Mahler, declara: „Tragediile acestea se pot repeta, oricînd, în oricare spital din România, unde instalaţiile electrice sînt depăşite. Un sistem de sănătate lăsat la coada nevoilor de investiţii a ajuns să-şi arate limitele.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending