Nivelul de trai, marea nemultumire a românilor

• majoritatea românilor se declarã nemultumiti de actualul nivel de trai, potrivit unui sondaj INSOMAR • responsabilitatea pentru degradarea nivelului de trai revine Guvernului, dar si Parlamentului, cred românii •

Aproape douã treimi dintre români se declarã destul de nemultumiti si foarte nemultumiti de nivelul de trai, în general, relevã un sondaj INSOMAR, realizat în perioada 28 septembrie – 4 octombrie. Potrivit datelor difuzate duminicã, 38,6% dintre cei chestionati au spus cã sînt destul de nemultumiti de nivelul de trai, 36,1% s-au declarat foarte nemultumiti, în timp ce 23,3% au afirmat cã sînt destul de multumiti, iar numai 1,4% sînt foarte multumiti de viata pe care o au. În ceea ce priveste sãnãtatea, majoritatea celor intervievati sînt destul de multumiti – 48,3%, foarte multumiti – 8,9%, în timp ce 28,4% se declarã destul de nemultumiti, iar 13,9% foarte nemultumiti. De serviciul pe care-l au sînt destul de multumiti si foarte multumiti 52,6% dintre respondenti, în timp ce 30% sînt destul de nemultumiti, iar 14,9% foarte nemultumiti. De banii pe care îi au, majoritatea celor intervievati de INSOMAR sînt nemultumiti (38,6% – foarte nemultumiti, 39,8% destul de nemultumiti), pentru ca doar 1,9% sã fie foarte multumiti de veniturile pe care le au, iar 19,2% destul de multumiti. Guvernul este considerat responsabil de actualul nivel de trai de cea mai mare parte a românilor (41,8% în mare mãsurã si 41,9% în foarte mare mãsurã), numai 12,1% dintre cei chestionati considerînd cã Executivul poartã aceastã responsabilitate în micã sau în foarte micã mãsurã. Si Parlamentul este vãzut drept una dintre institutiile responsabile în mare mãsurã de nivelul de trai (44,4% în mare mãsurã si 35,2% în foarte mare mãsurã), alãturi de seful statului (39,6% în mare mãsurã si 27,6% în foarte mare mãsurã). Potrivit sondajului INSOMAR, însãsi populatia este responsabilã de actualul nivel de trai, 33,1% dintre cei chestionati considerînd cã acest lucru este valabil în mare mãsurã si 14,2% în foarte mare mãsurã. Si organizatiile internationale (28,7% în mare mãsurã si 15% în foarte mare mãsurã) si sindicatele (31,8% în mare mãsurã si 10,8% în foarte mare mãsurã) sînt considerate responsabile de nivelul de trai. Conform cercetãrii INSOMAR, principala mãsurã care ar determina cresterea nivelului de trai este, în opinia celor intervievati, scãderea taxelor si a impozitelor – 56,1%, urmatã de întãrirea mãsurilor de protectie socialã – 48,7% si eliminarea/diminuarea coruptiei – 45,3%. Alte mãsuri care ar duce la cresterea nivelului de trai sînt: fiecare individ sã munceascã mai mult si mai eficient la locul de muncã – 26,2%, intrarea României în UE – 19,3% si implicarea mai redusã a statului în economie – 4,2%.

Impozit diferit pe venituri si preturi plafonate la carburanti Mai mult de douã treimi dintre români cred cã impozitul ar trebui sã fie diferit, în functie de venitul mai mare sau mai mic al fiecãruia, conform sondajului INSOMAR. 84,2% dintre cei chestionati cred cã impozitul ar trebui sã fie diferentiat, iar 15,8% cã pe venituri ar trebui stabilit un impozit egal pentru toatã lumea. Mai mult de o treime dintre români – 37,9% – cred cã statul trebuie sã intervinã pentru a fixa pretul carburantilor, conform sondajului. Potrivit datelor difuzate duminicã, în opinia a 20,3% dintre cei chestionati, statul trebuie sã fixeze un pret maximal al carburantilor, iar 19,1% cred cã acesta ar trebui sã sesizeze Consiliul Concurentei pentru eventualele nereguli la producãtorii si distribuitorii de carburanti. 4,3% dintre repondenti au declarat însã cã statul nu trebuie sã intervinã pe piata liberã a carburantilor, în timp ce 18,3% nu au putut aprecia care este cea mai bunã variantã în privinta stabilirii pretului la carburanti. Sondajul INSOMAR a fost realizat în perioada 28 septembrie – 4 octombrie, pe un esantion de 1.360 de persoane, reprezentativ pentru populatia României de peste 18 ani. Interviurile au fost realizate în 52 de localitãti urbane si 57 de localitãti rurale din 40 de judete si Municipiul Bucuresti. Eroarea maximã admisã pentru rezultatele obtinute, garantatã cu o probabilitate de 95%, este de 2,7%.