Contactează-ne

Actualitate

Nimic nu va mai fi ca înainte!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Anul 2020 va rămâne în istoria omenirii ca anul în care s-a decretat că „Nimic nu va mai fi ca înainte“, din cauza declanşării pandemiei. Se dovedeşte că noul coronavirus modifică în profunzime modul în care întreaga omenire va trăi de acum încolo.

Se schimbă modul cum ne vom organiza viaţa, cum vom lucra şi ne vom instrui, cum ne vom petrece timpul liber, cum vom interacţiona unii cu alţii. Actuala pandemie este clasificată a fi a doua ca cea mai catastrofală din istoria umanităţii, după „Ciuma neagră“ din anul 1347, când populaţia lumii s-a micşorat cu o treime.

Nici măcar „gripa spaniolă“ a anilor 1918 -1919, care a făcut între 50 şi100 de milioane de victime, nu poate surclasa actuala pandemie. Anul 2020, este anul în care ar trebui completat zodiacul chinezesc cu o nouă zodie. Pe lângă cele 12 animale, care alcătuiesc zodiacul respectiv, să se introducă şi COVID – 19, care să reprezinte neîncrederea.

Cea mai mare victimă a actualei pandemii este încrederea în ziua care urmează. Cele 10 luni de pandemie nu seamănă cu nicio perioadă din regimul comunist, când totuşi aveam mai multe libertăţi. Dacă pentru România, Revoluţia din decembrie 1989 a fost şansa de a deveni o ţară normală, pentru a reveni la normalitate după pandemie se pare că va fi nevoie de o nouă revoluţie. Nu mă refer la revoluţia propusă de Klaus Iohannis şi guvernul lui, care nu este decât o utopie, ca şi comunismul.

Privind retrospectiv, nu printr-o retrospectivă contabilă, anul 2020 a fost anul în care am fost obligaţi să avem un comportament şablon, limitat la „purtatul măştii“, la „distanţarea fizică“ şi la „statul acasă“. Acest comportament şablon a fost cauza unui şir interminabil de prăbuşiri, atât în plan individual, cât şi în plan naţional. Cel mai mult s-a prăbuşit încrederea. Încrederea în noi, în apropierea de omul de lângă noi, în autorităţi şi mai ales în soluţiile acestora de a combate pandemia şi efectele ei.

Din perspectiva aceasta, decidenţii noştri, de la toate nivelele, s-au dovedit a fi mediocri în faţa provocărilor. S-a prăbuşit încrederea în sistemul medical şi în sistemul de educaţie. Închiderea îndelungată a şcolilor readuce la ordinea zilei problema alfabetizării. Vom fi obligaţi să revenim la preocupările statului comunist din anii ’50, când s-a pus în mod real problema alfabetizării a milioane de români ţinuţi departe de către de regimul anterior.

Globalism, naţionalism, pandemism

Noul coronavirus a deschis larg porţile, grăbind astfel instalarea globalismului, ca nouă ordine mondială. Primele reacţii de autoapărare au fost apariţia vaccinurilor şi renaşterea naţionalismului. În contextul secolului XX, globalismul este o ideologie neoliberală, proprie unor grupări care au interese ce depăşesc interesele naţionale. România nu duce lipsă de astfel de grupări.

Globalismul este denumit şi neomarxism, deoarece preia de la marxismul originar două obiective majore: desfiinţarea naţiunilor ca entităţi entologice şi subminarea Bisericii Creştine. Globalismul presupune ca o supraputere internaţională să poată decide asupra gestionării tuturor resurselor planetei, punând bazele unei noi ordini mondiale. Noua ordine mondială vizează diminuarea unor funcţii, precum suveranitatea, statul, naţiune, partide, guverne, etc., pe care să le transfere unor entităţi supranaţionale.

Uniunea Europeană este o astfel de entitate, în care se vor topi societăţile naţionale, pentru a se naşte societatea europeană. Ca o primă reacţie la globalizare, în unele state ale Uniunii Europene, naţionalismul se manifestă din ce în ce mai pregnant. Brexitul, mişcarea prin care Marea Britanie s-a desprins din UE, scoate în evidenţă aserţiunea că „o nouă ordine globală paşnică, poate fi realizată numai prin naţiuni puternice“.

Naţiunile slabe riscă să rămână de căruţă. Şi în Statele Unite ale Americii, sub conducerea lui Donald Trump, s-a revigorat naţionalismul. Donald Trump, în calitate de candidat la preşedinţia SUA, declara în 2016 că „nu vom preda această ţară sau poporul ei cântecului fals al globalismului“. Prin prisma recentelor evenimente grave din SUA, declaraţia lui Trump poate fi considerată „cântecul de lebădă“ al acestuia.

La Capitoliu, clădirea Congresului SUA, protestatarii, mulţi de profesie, au pătruns în clădire de parcă forţele de ordine n-ar fi existat. S-au produs devastări, molestări, tratamente reciproce cu gaze şi au murit cinci persoane. S-au făcut unele paralele forţate cu mineriadele sau cu evenimentele din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei. Acum, în SUA s-au pornit dosare penale doar împotriva protestatarilor, nu împotriva forţelor de ordine ca în România lui 10 august, unde asaltul protestatarilor asupra Guvernului a eşuat deoarece forţele de ordine au demonstrat că îşi cunosc menirea.

La Capitoliu, ca şi la noi în 13-15 iunie 1990, protestele au reprezentat reacţia unei părţi a populaţiei la rezultatul alegerilor. În SUA, protestatarii au fost chemaţi de Donald Trump pentru a contesta, timp de aproape două luni, rezultatul alegerilor legale. În România, minerii au venit la chemarea lui Ion Iliescu, să suplinească lipsa forţelor de ordine, care s-au dovedit depăşite de evenimente, lăsând protestatarii să conteste rezultatul alegerilor legale timp de o lună. Lui Donald Trump i se reproşează că a reuşit să submineze poziţia SUA de lider mondial, iar lui Ion Iliescu i se reproşează că a reuşit să maculeze imaginea României. Suntem martori ai unor situaţii identice din două state democratice, în care s-au aplicat soluţii diferite. În SUA s-a concluzionat că a contesta alegeri democratice este un act antidemocratic, pe când în România lui 1990 astfel de proteste au fost considerate mai mult decât democratice.

Premierul Cîţu, adeptul globalizării, vrea să vândă tot

Premierul Cîţu este hotărât să înceapă vânzarea activelor unor importante companii de stat, din domenii considerate strategice, deşi această vânzare era amânată prin lege să aibă loc abia după doi ani, din cauza crizei economice provocată de pandemie. Ştim că într-o criză economică orice vânzare de active se realizează la preţuri de nimic.

În cazul de faţă este vorba despre Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, CEC Bank, Portul Constanţa, aeroporturile şi multe alte asemenea. Nici în condiţiile în care aceste companii ar fi falimentare, vânzarea lor nu ar putea fi considerată rentabilă. Dar în condiţiile în care aceste companii sunt profitabile, se impune ca premierul Cîţu să fie luat la întrebări, de ce îl înghesuie graba vânzărilor?

Întrebat, premierul Cîţu a răspuns aiuritor că vrea să dea astfel un semnal că România „are o economie modernă“. De parcă acum, în plină pandemie, mai interesează pe cineva cât de modernă este economia României. Continuând lista întrebărilor, premierul Câţu îşi motivează la fel de aiuritor vânzările, spunând că „nu avem resurse la buget pentru a capitaliza aceste companii“.

Ca să nu se vadă afacerea, care constă în cedarea activelor „pe de-a moaca“ unor pişicheri „investitori strategici“, Cîţu o ascunde după draperia „atragerii capitalului străin“. În majoritatea lor, companiile supuse vânzării de către Guvernul Cîţu sunt profitabile, ceea ce demonstrează că se pot menţine şi dezvolta în următorii doi ani, fără a împovăra statul. În această perioadă, ţări europene sănătoase la cap îşi protejează activele naţionale, deşi se află în plină criză economică. Un comentator scria într-o postare recentă că „o vânzare de acţiuni, realizată inteligent, poate fi benefică pentru economia românească“.

Nu am motive să-l contrazic, dar l-aş întreba de unde vede comentatorul atâta inteligenţă la Guvernul Cîţu? Până acum, mii de obiective industriale româneşti vândute astfel au dispărut, după aceeaşi schemă de modernism economic. Au fost cumpărate, falimentate, salariaţii disponibilizaţi, au fost vândute utilajele ca fier vechi, clădirile şi terenurile.

Într-un an de guvernare liberală, sub ministrul Finanţelor Cîţu, România s-a împrumutat, în timp record, cu imensa sumă de 100 de miliarde de lei. Sumă cheltuită deja, dar pe care refuză total s-o justifice în faţa Parlamentului care ne reprezintă interesele. O singură dată a fost auzit bâiguind o justificare, în care pomenea ceva de „greaua moştenire lăsată de PSD“. Într-o astfel de situaţie, ministrul şi premierul Cîţu era obligat să justifice în faţa Parlamentului din ce se compune această grea moştenire, defalcată pe capitole de cheltuieli, pentru a şti cu exactitate de ce se face vinovat PSD. Astfel, PSD, pus în faţa justificărilor concrete ale lui Cîţu, era obligat să justifice la rândul său datoriile lăsate în grija Guvernului Orban, dacă acestea sunt reale, ori să le declare mincinoase, pentru a ne lămuri cine minte, iar noi populaţia, să nu mai fim luaţi de proşti.

Domnul Cîţu nu vrea să dea socoteală pe ce a cheltuit 100 de miliarde de lei şi acum doreşte să pună mâna pe sumele obţinute din vânzarea activelor, pentru a avea bani la Buget, pe care îl tot amână să îl prezinte. Ca şi în cazul precedent, iar nu vom afla pe ce a cheltuit şi aceste sume. Gurile rele spun că banii obţinuţi din vânzare activelor prezentate sunt destinaţi pentru acoperirea altei „grele moşteniri“, aceea lăsată Guvernului Cîţu de către Guvernul Orban.

Singura mişcare globalistă, care ar trebui permisă premierului Cîţu în următorii doi ani, e ca acesta să considere că noul coronavirus este o ameninţare globală, care trebuie stopată cât mai grabnic şi eficient. Din jilţul său de la Cotroceni, Klaus Iohannis dă semne că îşi asumă toate aiurelile lui Cîţu, aiureli care sunt combătute public de specialiştii în economie ai României, neatinşi încă de virusul globalizării.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

We have… architect. Şef

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Andrei Ciubotaru este noul arhitect şef al municipiului Piatra-Neamț ■ el a trecut o probă de... limba engleză ■

Andrei Ciubotaru este noul arhitect şef al municipiului Piatra-Neamţ. Aşa ar suna o banală ştire, scrisă după un banal comunicat de presă emis de Primăria Piatra Neamţ pe tema menţionată.

Ce nu mai e banal e că, după cum citim în comunicatul pe care îl vom prezenta integral, noul arhitect şef a avut de trecut o probă de… limba engleză. Bravo lui ca a trecut de ea, despre cei care au gândit o astfel de probă pentru un astfel de post… ne abţinem să comentăm.

Probabil Piatra-Neamţ se va transforma din Perla Moldovei în Perla… Albionului. Noroc că nu s-au gândit noii edili să construiască… zigurate la Piatra-Neamţ că ar fi trebuit săracii candidaţi la postul de arhitect şef să facă declinări şi conjugări în… limba persană. Vă prezentăm în cele ce urmează comunicatul primăriei şi mai precizăm doar că pe 2 martie a fost organizat concursul pe post:În vârstă de 52 de ani, Andrei Ciubotaru este absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și a profesat în mediul privat timp de 25 de ani. Este membru al Registrului Urbaniștilor din România.

„Această mutare reprezintă pentru mine o ieșire din zona de confort, respectiv partea de proiectare în care am profesat 25 de ani și, în același timp, o încercare de a aduce un suflu nou în ceea ce privește relația proiectant – administrație locală, dar și cetățean – primărie.  Pornesc cu foarte mult entuziasm pe acest drum și îmi doresc să eficientizez activitatea Direcției de Urbanism” a declarat arh. Andrei Ciubotaru.

„Am încredere în arhitectul Andrei Ciubotaru pentru că este genul care știe să îmbine arhitectura modernă cu cea clasică. Cred că este omul potrivit să pună pe planșă și în aplicare conceptul de =nouaPiatra. Aici, de cealaltă parte a baricadei, va avea ocazia să vină cu soluții, să le implementeze, alături de provocarea de îmbunățire a colaborării dintre municipalitate și proiectanți. Îl felicit și îi doresc mult succes și multă putere de muncă. Pornește la acest drum cu o mare responsabilitate, în condițiile în care pietrenii au așteptări mari de la noua noastră echipă” a declarat primarul Andrei Carabelea.

Concursul pentru ocuparea acestei poziții a constat în patru probe, respectiv probă de limba engleză, probă de competențe în aplicații grafice pentru module de arhitectură, proba teoretică și interviul. Andrei Ciubotaru își va începe activitatea la Primăria Piatra-Neamț la sfârșitul lunii martie”.

Understood?

Citește știrea

Actualitate

Prefectul a fost numit… prefect

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ George Lazăr este “noul” prefect de Neamţ ■ subprefecţii sunt de la USR ■ plus sau minus ■

Odată cu transformarea prefecţilor şi subprefecţilor din înalţi funcţionari publici în demnitari, care pot avea culoare politică, era necesară “reconfirmarea” pe post a celor care ocupau aceste “dregătorii”. Sau nu. În funcţie de cromatica politică.

Oricum, la Neamţ reconfirmarea s-a produs în ceea ce priveşte prefectul, căruia îi stă bine în galbenul liberal. Aşa că prefectul George Lazăr a fost numit prefect, începând cu data de 4 martie, printr-o hotărâre de guvern pe care nici nu s-a uscat bine cerneala. Conform noilor modificări la Codul Administrativ, care vin mănuşă, evident întâmplător, după ce alianţa de guvernare “a trebuit” să-şi împartă inclusiv prefecturile, la Neamţ vom avea doi subprefecţi. “Algoritmul” politic a zis că de la USR – PLUS. Sau minus.

Deci e clar că fostul subprefect nu se încadra în nuanţa politică necesară, aşa că noii subprefecţi sunt Florin Zaharia – dacă n-a fost să fie “vice” la CJ, măcar “sub” la Prefectură – şi Ioan Meraru, care n-a fost să fie decât… “sub”. De la colegii din presă am aflat că numirea subprefecţilor a fost anunţată de USR, plus sau minus, printr-un comunicat de presă. În condiţiile în care acest comunicat nu a fost transmis subsemnatului sau pe e-mailul redacţiei Monitorul, l-am citit de la colegi. Comunicatul.

Şi am reţinut că domnul Meraru zice ceva de genul: “Numirile politice, acolo unde avem nevoie de oameni profesionişti, trebuie să înceteze şi să fie înlocuite cu un proces transparent de selecţie a resursei umane”. Mi-au dat lacrimile când am citit această declaraţie venită tocmai din partea unuia numit subprefect după ce a fost modificată legea tocmai pentru ca subprefecţii să poată fi… oameni politici. În rest, am mai reţinut că domnul Meraru vrea să colaboreze bine cu toate organele. Administraţiei publice locale, evident, ceea ce e de bine.

Am sărit apoi la declaraţia domnului Zaharia: “Ca cetăţean…” atât am citit şi m-am oprit înainte de a mai asista complice la vreo altă “violentare” a limbii române. Oricum sunt convins că restul nu era doar o “cacofonie” de declaraţie, ci una plină de bune intenţii.

Şi mi-am amintit că domnul preşedinte Arsene, Ionel, făcea furori la începuturile carierei sale politice cu celebrul său “că când”. Şi a ajuns preşedinte. Dacă îl imită măcar la exprimare şi domnul Zaharia are şanse să iasă din postura de “sub”. Subprefect.

Citește știrea

Actualitate

Arhitectul şef nu mai vrea funcţia, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Iulian Negru renunţă la funcţie, începînd cu data de 8 martie ■ primăriei va organiza concurs de ocupare a postului ■

Una din deciziile care au luat prin surprindere conducerea municipiului de la confluenţa Moldovei cu Siretul este aceea prin care ultimul arhitect şef, Iulian Negru, a anunţat decizia de a pleca din funcţie.

„Începînd cu data de 8 martie încetează contractul de muncă al domnului Iulian Negru, urmare a solicitării dumnealui. E un moment dificil pentru Direcţia de Urbanism, avînd în vedere complexitatea şi multitudinea activităţilor pe acest palier. Am stabilit împreună cu Serviciul de Resurse Umane declanşarea cît mai rapidă a unui concurs, astfel încît să puteam avea cît mai curînd un nou architect şef. Dumnealui este al treilea architect care ocupă această funcţie, după Revoluţie. Înaintea sa au funcţionat pe acest post Ioan Iorga şi Ana Maria Alexe“, a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Arhitectul Iulian Negru a ţinut să precizeze faptul că nu este vorba despre o demisie, în sensul cunoscut al demersului juridic, ci de o decizie luată într-un moment în care îşi doreşte să „să se ocupe de proiecte personale“. „Este vorba de o decizie de plecare pentru a-mi rezolva o serie de probleme pesonale.

Aş putea reveni după o perioadă, dacă îmi voi rezolva problemele. Funcţia de architect şef e una foarte importantă şi eu m-am străduit să schimb mentalităţile despre dezvoltarea comunităţii. Din punctul meu de vedere am contribuit la acest lucru şi oraşul arată bine. Am avut multe satisfacţii şi obiectivul asupra căruia mi-am pus amprenta s-a numit Roman. Sper ca locul meu să fie ocupat de un architect tînăr, dispus să se afirme“, a declarat Iulian Negru.

Acesta susţine că va continua proiectele personale, legate de „Şcoala de arte plastice“ pe care a demarat-o în urmă cu cîţiva ani, sprijinind tinerele talente să se afirme. Iulian Negru este căsătorit şi are trei copiii. Unele surse susţin că plecarea acestuia ar ţine mai degrabă de faptul că nu ar fi „rezonat“ cu o serie de cerinţe, ţinînd cont că a fost numit în funcţie în vremea ex-primarului Lucian Ovidiu Micu.

Pe de altă parte, aceleaşi surse susţin faptul că nu a dorit niciodată să „se lege de glie“, în sensul în care nu a vrut să dea concurs pentru ocuparea funcţiei, aici fiind nevoie să devină funcţionar public cu viza Agenţiei Funcţionarilor Publici. Dacă în primărie pentru această funcţie remuneraţia e de vreo 4.000 de lei, în privat un architect poate cîştiga de cîteva ori mai mult.

Citește știrea

Trending