Contactează-ne

Actualitate

Nimic nu va mai fi ca înainte!

Știre publicată în urmă cu

în data de

Anul 2020 va rămâne în istoria omenirii ca anul în care s-a decretat că „Nimic nu va mai fi ca înainte“, din cauza declanşării pandemiei. Se dovedeşte că noul coronavirus modifică în profunzime modul în care întreaga omenire va trăi de acum încolo.

Se schimbă modul cum ne vom organiza viaţa, cum vom lucra şi ne vom instrui, cum ne vom petrece timpul liber, cum vom interacţiona unii cu alţii. Actuala pandemie este clasificată a fi a doua ca cea mai catastrofală din istoria umanităţii, după „Ciuma neagră“ din anul 1347, când populaţia lumii s-a micşorat cu o treime.

Nici măcar „gripa spaniolă“ a anilor 1918 -1919, care a făcut între 50 şi100 de milioane de victime, nu poate surclasa actuala pandemie. Anul 2020, este anul în care ar trebui completat zodiacul chinezesc cu o nouă zodie. Pe lângă cele 12 animale, care alcătuiesc zodiacul respectiv, să se introducă şi COVID – 19, care să reprezinte neîncrederea.

Cea mai mare victimă a actualei pandemii este încrederea în ziua care urmează. Cele 10 luni de pandemie nu seamănă cu nicio perioadă din regimul comunist, când totuşi aveam mai multe libertăţi. Dacă pentru România, Revoluţia din decembrie 1989 a fost şansa de a deveni o ţară normală, pentru a reveni la normalitate după pandemie se pare că va fi nevoie de o nouă revoluţie. Nu mă refer la revoluţia propusă de Klaus Iohannis şi guvernul lui, care nu este decât o utopie, ca şi comunismul.

Privind retrospectiv, nu printr-o retrospectivă contabilă, anul 2020 a fost anul în care am fost obligaţi să avem un comportament şablon, limitat la „purtatul măştii“, la „distanţarea fizică“ şi la „statul acasă“. Acest comportament şablon a fost cauza unui şir interminabil de prăbuşiri, atât în plan individual, cât şi în plan naţional. Cel mai mult s-a prăbuşit încrederea. Încrederea în noi, în apropierea de omul de lângă noi, în autorităţi şi mai ales în soluţiile acestora de a combate pandemia şi efectele ei.

Din perspectiva aceasta, decidenţii noştri, de la toate nivelele, s-au dovedit a fi mediocri în faţa provocărilor. S-a prăbuşit încrederea în sistemul medical şi în sistemul de educaţie. Închiderea îndelungată a şcolilor readuce la ordinea zilei problema alfabetizării. Vom fi obligaţi să revenim la preocupările statului comunist din anii ’50, când s-a pus în mod real problema alfabetizării a milioane de români ţinuţi departe de către de regimul anterior.

Globalism, naţionalism, pandemism

Noul coronavirus a deschis larg porţile, grăbind astfel instalarea globalismului, ca nouă ordine mondială. Primele reacţii de autoapărare au fost apariţia vaccinurilor şi renaşterea naţionalismului. În contextul secolului XX, globalismul este o ideologie neoliberală, proprie unor grupări care au interese ce depăşesc interesele naţionale. România nu duce lipsă de astfel de grupări.

Globalismul este denumit şi neomarxism, deoarece preia de la marxismul originar două obiective majore: desfiinţarea naţiunilor ca entităţi entologice şi subminarea Bisericii Creştine. Globalismul presupune ca o supraputere internaţională să poată decide asupra gestionării tuturor resurselor planetei, punând bazele unei noi ordini mondiale. Noua ordine mondială vizează diminuarea unor funcţii, precum suveranitatea, statul, naţiune, partide, guverne, etc., pe care să le transfere unor entităţi supranaţionale.

Uniunea Europeană este o astfel de entitate, în care se vor topi societăţile naţionale, pentru a se naşte societatea europeană. Ca o primă reacţie la globalizare, în unele state ale Uniunii Europene, naţionalismul se manifestă din ce în ce mai pregnant. Brexitul, mişcarea prin care Marea Britanie s-a desprins din UE, scoate în evidenţă aserţiunea că „o nouă ordine globală paşnică, poate fi realizată numai prin naţiuni puternice“.

Naţiunile slabe riscă să rămână de căruţă. Şi în Statele Unite ale Americii, sub conducerea lui Donald Trump, s-a revigorat naţionalismul. Donald Trump, în calitate de candidat la preşedinţia SUA, declara în 2016 că „nu vom preda această ţară sau poporul ei cântecului fals al globalismului“. Prin prisma recentelor evenimente grave din SUA, declaraţia lui Trump poate fi considerată „cântecul de lebădă“ al acestuia.

La Capitoliu, clădirea Congresului SUA, protestatarii, mulţi de profesie, au pătruns în clădire de parcă forţele de ordine n-ar fi existat. S-au produs devastări, molestări, tratamente reciproce cu gaze şi au murit cinci persoane. S-au făcut unele paralele forţate cu mineriadele sau cu evenimentele din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei. Acum, în SUA s-au pornit dosare penale doar împotriva protestatarilor, nu împotriva forţelor de ordine ca în România lui 10 august, unde asaltul protestatarilor asupra Guvernului a eşuat deoarece forţele de ordine au demonstrat că îşi cunosc menirea.

La Capitoliu, ca şi la noi în 13-15 iunie 1990, protestele au reprezentat reacţia unei părţi a populaţiei la rezultatul alegerilor. În SUA, protestatarii au fost chemaţi de Donald Trump pentru a contesta, timp de aproape două luni, rezultatul alegerilor legale. În România, minerii au venit la chemarea lui Ion Iliescu, să suplinească lipsa forţelor de ordine, care s-au dovedit depăşite de evenimente, lăsând protestatarii să conteste rezultatul alegerilor legale timp de o lună. Lui Donald Trump i se reproşează că a reuşit să submineze poziţia SUA de lider mondial, iar lui Ion Iliescu i se reproşează că a reuşit să maculeze imaginea României. Suntem martori ai unor situaţii identice din două state democratice, în care s-au aplicat soluţii diferite. În SUA s-a concluzionat că a contesta alegeri democratice este un act antidemocratic, pe când în România lui 1990 astfel de proteste au fost considerate mai mult decât democratice.

Premierul Cîţu, adeptul globalizării, vrea să vândă tot

Premierul Cîţu este hotărât să înceapă vânzarea activelor unor importante companii de stat, din domenii considerate strategice, deşi această vânzare era amânată prin lege să aibă loc abia după doi ani, din cauza crizei economice provocată de pandemie. Ştim că într-o criză economică orice vânzare de active se realizează la preţuri de nimic.

În cazul de faţă este vorba despre Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, CEC Bank, Portul Constanţa, aeroporturile şi multe alte asemenea. Nici în condiţiile în care aceste companii ar fi falimentare, vânzarea lor nu ar putea fi considerată rentabilă. Dar în condiţiile în care aceste companii sunt profitabile, se impune ca premierul Cîţu să fie luat la întrebări, de ce îl înghesuie graba vânzărilor?

Întrebat, premierul Cîţu a răspuns aiuritor că vrea să dea astfel un semnal că România „are o economie modernă“. De parcă acum, în plină pandemie, mai interesează pe cineva cât de modernă este economia României. Continuând lista întrebărilor, premierul Câţu îşi motivează la fel de aiuritor vânzările, spunând că „nu avem resurse la buget pentru a capitaliza aceste companii“.

Ca să nu se vadă afacerea, care constă în cedarea activelor „pe de-a moaca“ unor pişicheri „investitori strategici“, Cîţu o ascunde după draperia „atragerii capitalului străin“. În majoritatea lor, companiile supuse vânzării de către Guvernul Cîţu sunt profitabile, ceea ce demonstrează că se pot menţine şi dezvolta în următorii doi ani, fără a împovăra statul. În această perioadă, ţări europene sănătoase la cap îşi protejează activele naţionale, deşi se află în plină criză economică. Un comentator scria într-o postare recentă că „o vânzare de acţiuni, realizată inteligent, poate fi benefică pentru economia românească“.

Nu am motive să-l contrazic, dar l-aş întreba de unde vede comentatorul atâta inteligenţă la Guvernul Cîţu? Până acum, mii de obiective industriale româneşti vândute astfel au dispărut, după aceeaşi schemă de modernism economic. Au fost cumpărate, falimentate, salariaţii disponibilizaţi, au fost vândute utilajele ca fier vechi, clădirile şi terenurile.

Într-un an de guvernare liberală, sub ministrul Finanţelor Cîţu, România s-a împrumutat, în timp record, cu imensa sumă de 100 de miliarde de lei. Sumă cheltuită deja, dar pe care refuză total s-o justifice în faţa Parlamentului care ne reprezintă interesele. O singură dată a fost auzit bâiguind o justificare, în care pomenea ceva de „greaua moştenire lăsată de PSD“. Într-o astfel de situaţie, ministrul şi premierul Cîţu era obligat să justifice în faţa Parlamentului din ce se compune această grea moştenire, defalcată pe capitole de cheltuieli, pentru a şti cu exactitate de ce se face vinovat PSD. Astfel, PSD, pus în faţa justificărilor concrete ale lui Cîţu, era obligat să justifice la rândul său datoriile lăsate în grija Guvernului Orban, dacă acestea sunt reale, ori să le declare mincinoase, pentru a ne lămuri cine minte, iar noi populaţia, să nu mai fim luaţi de proşti.

Domnul Cîţu nu vrea să dea socoteală pe ce a cheltuit 100 de miliarde de lei şi acum doreşte să pună mâna pe sumele obţinute din vânzarea activelor, pentru a avea bani la Buget, pe care îl tot amână să îl prezinte. Ca şi în cazul precedent, iar nu vom afla pe ce a cheltuit şi aceste sume. Gurile rele spun că banii obţinuţi din vânzare activelor prezentate sunt destinaţi pentru acoperirea altei „grele moşteniri“, aceea lăsată Guvernului Cîţu de către Guvernul Orban.

Singura mişcare globalistă, care ar trebui permisă premierului Cîţu în următorii doi ani, e ca acesta să considere că noul coronavirus este o ameninţare globală, care trebuie stopată cât mai grabnic şi eficient. Din jilţul său de la Cotroceni, Klaus Iohannis dă semne că îşi asumă toate aiurelile lui Cîţu, aiureli care sunt combătute public de specialiştii în economie ai României, neatinşi încă de virusul globalizării.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Taxă prohibitivă la admiterea la INM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi este criză de personal la instanţe şi parchete, CSM a impus o taxă mare la admiterea la INM ■ cuantumul acesteia a fost dublat ■

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă, de la Tribunalul Neamţ, recent întoarsă la post după o detaşare de cîteva luni la Roman, apreciază că solicitările Asociaţiei Naţională a Studenţilor la Drept (ANOSOR) Iaşi şi Bucureşti, de modificare a cuantumului taxei de înscriere la admiterea la Institutul Naţional de Magistratură este justificată din punctul său de vedere, în contextual actualei crizei de personal.

„Taxa nu trebuie să descurajeze candidaţii care au o situaţie financiara nefericită. Unicul criteriu de departajare al candidaţilor care doresc să devină magistraţi trebuie să rămînă meritocraţia. În primul rînd, taxa reprezintă mai mult decît dublul taxei impuse la ultimul concurs de admitere în magistratură, 650 RON/candidat. Nu există niciun fel de fundamentare a calculului prin care s-a ajuns la această sumă, niciun fel de analiză de impact, nicio estimare a posibilelor efecte negative.

În al doilea rînd, taxa reprezintă mai mult decît salariul minim net lunar din Romaânia la nivelul din iulie 2021 – 1.386 RON/lună. Sîntem absolut convinsşi că accesul într-o profesie atît de importantă precum magistratura nu poate să fie condiţionat de nivelul financiar al candidatului, mai ales cînd întreaga filosofie a sistemului ţine de asigurarea unei stabilităţi financiare pentru magistrat şi care să fie parte din independenţa reală a justitiţiei. În al treilea rînd, Plenul CSM nu a prevăzut nicio măsură compensatorie pentru cei care, din motive obiective, nu au resursele financiare necesare achitării acestei taxe absolut exagerate.

Considerăm că este de neimaginat ca parcursul unui candidat bine pregătit către funcţiile de judecător sau procuror să poată fi îngreunat de dificultăţile financiare în care se află. Procesul de recrutare a unor magistraţi bine pregătiţi ţine de interesul naţional al României şi, deşi este evident că organizarea concursului presupune anumite costuri inerente, acestea nu pot avea ca efect limitarea accesului în profesie pentru tinerii cu situatţii materiale mai putţin fericite. Solicităm Plenului CSM abrogarea Hotărîrii nr. 125/2021 şi stabilirea unei taxe cu rol pur administrativ, corelate cu nivelul financiar al unui tînăr absolvent al facultăţilor de Drept din România şi reglementarea unor proceduri privind scutirea de taxă în situaţii bine justificate“, apreciază şi judecătoarea Alina Niţă.

Acesta de-a lungul detaşării sale la Roman a vorbit despre volumul infernal de muncă al judecătorilor de la instanţa acestui oraş, unde din 11 posturi normate. ocupate efectiv sînt cîteva. „Volumul de muncă al unui judecător influenţează în mod direct durata de soluţionare a unui dosar, pentru că este mult mai uşor să îţi gestionezi şedinţele cu 30-40 de dosare o data la 2 săptămîni şi este foarte greu să le gestionezi pe cele cu 50-60 de dosare săptămînal, repartizate pe un interval de 4-5 luni.

Volumul de muncă al unui judecător determină durata de redactare a unei hotărâri, pentru că activităţile zilnice pe care le face pentru pregătirea şedinţelor săptămînale de judecată îi poate ocupa toate cele 40 de ore lucrătoare din săptămînă. Activităţile pe care le desfăşoară un judecător presupun un efort intelectual intens, iar volumul de muncă al unui judecător care necesită mai mult de opt ore de muncă, cinci zile pe săptămînă, fără a-i permite odihna necesară refacerii capacităţii intelectuale îi va afecta calitatea lucrărilor pe care le face, existînd premisele unor erori nedorite“, este de părere judecătoarea. Conform organigramei Judecătoriei Roman, magistratul Alina Iştoc se află în concediu de maternitate, Alinei Mihaela Niţă i-a încetat detaşarea, iar Alexandra Arseni se află în concediu de creştere a copilului. În activitate este Constantin Chiriluţă şi cu atribuţii de vicepreşedinte, Cristian Bîrjoveanu, Nicoleta Cristina Pavlovici, Robert Valerian Apetrei şi stagiara Raluca Andreea Foitaş, cu atribuţii restrînse.

Citește știrea

Actualitate

De Ziua Ambulanţei, o decoraţie şi mesaje

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Gabriel Roibu, asistent la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Neamţ a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis ■ „Misiuni finalizate cu succes şi să vă întoarceţi mereu cu bine acasă! Cu toată preţuirea şi susţinerea“, a transmis medicul Dorice Albu, managerul SAJ Neamţ ■

Ziua Naţională a Ambulanţei din România, care se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 28 iulie a fost şi în acest an prilej de a se organiza diverse manifestări, atît la nivel local, cît şi naţional. Acum două zile, sirenele ambulanţelor au sunat la unison, în toată ţara, la ora 10,00, aşa cum s-a petrecut şi la Piatra Neamţ, parte din personalul instituţiei din oraşul de la poalele culmii Pietricica adunându-se în curte, unde a avut loc un mic ceremonial, o luare de cuvînt aparţinînd managerului serviciului, medic Dorice Albu.

„Cu bucurie şi recunoştinţă marcăm astăzi, 28 iulie 2021, Ziua Naţională a Ambulanţei. Cu acest prilej, doresc să mulţumesc tuturor angajaţilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă Neamţ, pentru dăruire, rapiditate, eficienţă şi atenţia pe care o acordaţi pacienţilor! La mulţi, mulţi ani! Misiuni finalizate cu succes şi să vă întoarceţi mereu cu bine acasă! Cu toată preţuirea şi susţinerea, M.G. Dr. Dorice Albu“, precizează managerul Dorice Albu, într-o postare pe contul de Facebook.

Şi Federaţia Sanitas a avut urări, cu prilejul Zilei Naţionale a Ambulanţei: „Transmitem toată aprecierea, respectul şi toate urările noastre de sănătate şi de mai bine personalului medical şi nemedical care lucrează în Serviciile de Ambulanţă. La mulţi ani, tuturor salvatorilor de vieţi omeneşti, care prin profesionalismul şi dăruirea profesională pot face diferenţa în ceea ce priveşte viaţa celor aflaţi în situaţii critice!“. Sanitas a menţionat şi cîteva date despre istoricul acestui serviciu:

„Ziua Ambulanţei este marcată anual la 28 iulie. Este data la care, în 1906, a apărut prima «Salvare» din Bucureşti, din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici. Societatea de Salvare din Bucureşti îşi desfăşura activitatea sub deviza «Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor!». România devenea a treia ţară din Europa în care devenea funcţional un astfel de serviciu“. Miercuri, 45 de medici şi asistenţi medicali din mai multe judeţe ale ţării au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis. La ceremonia din grădina Palatului Cotroceni, au participat ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat şi preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă.

Preşedintele a acordat Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler pentru 21 de medici şi Medalia Meritul Sanitar clasa a III-a pentru 24 de asistenţi. Decoraţia a fost conferită acestora pentru „profesionalismul, dăruirea, curajul şi solidaritatea manifestate de la începutul pandemiei COVID-19 în cadrul Serviciilor de Ambulanţă Judeţene în scopul asigurării unui înalt nivel de îngrijiri destinate populaţiei“. Printre cei 24 de asistenţi medicali decoraţi de Klaus Iohannis s-a numărat şi Gabriel Roibu, de la Serviciul de Ambulanţă Neamţ. „Cei care lucrează în serviciile de ambulanţă, aflaţi mereu în prima linie, duc permanent o luptă epuizantă contra cronometru, care de cele mai multe ori face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Sunteţi salvatorii noştri, oameni incredibili care acţionaţi, dincolo de chemarea datoriei, în circumstanţe extraordinare, pentru a răspunde prompt în momentele de cumpănă din viaţa semenilor. Vă mulţumim pentru tot ceea ce faceţi!“, a declarat Klaus Iohannis, preşedintele României.

În Neamţ, Ziua Ambulanţei a fost prilej pentru autorităţi să transmită gînduri bune angajaţilor din acest domeniu de activitate. Primarul Daniel Harpa a avut şi el un mesaj, în special pentru membrii echipajelor care deservesc autospecialele sanitare din localitate: „Mulţumiri alese cadrelor de la Serviciul de Ambulanţă Târgu Neamţ (şi celor din judeţ şi din întreaga ţară), pentru eforturile depuse zi de zi pentru salvarea vieţilor omeneşti. Devotamentul, profesionalismul şi acele secunde pe care reuşiţi să le cîştigaţi fac adeseri diferenţa dintre viaţă şi moarte! Sănătate şi Dumnezeu să vă ocrotească în misiunile pe care le desfăşuraţi!“, a transmis primarul.

Citește știrea

Actualitate

Balamuc şi în CL Piatra. “Ca în Caragiale”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ discuţii aprinse, dar majoritatea sterile în şedinţa de CL Piatra Neamţ ■ majoritatea PNL USR PRO şi-a trecut proiectele ■

“Suntem ca în Caragiale”. Aceasta este concluzia şedinţei de Consiliu Local Piatra Neamţ, de joi, 29 iulie. Iar concluzia nu ne aparţine, deşi o împărtăşim în totalitate, ci aparţine preşedintelui de şedinţă Mihai Obreja.

Şedinţa se anunţa una cu scântei în ceea ce priveşte câteva proiecte de hotărâre,cum ar fi cele referitoare la tarifele de blocare-deblocare a roţilor autovehiculelor parcate ilegal sau subcontractarea cosirii ierbii în cartierul Dărmăneşti, subiecte care au determinat deja dezbateri mai ales în mediul on-line.

Cu toate acestea, şedinţa a debutat relativ paşnic, cu primarul liberal Andrei Carabelea anunţând că retrage cinci proiecte de pe ordinea de zi şi le va reprograma peste o săptămână când va convoca o şedinţă extraordinară. Oarece surprize au fost încă de la debut, şi asta pentru că PMP a votat altfel decât PSD, la unele dintre primele proiecte de pe ordinea de zi.

S-a schimbat însă repede calimera şi la proiectul privind creşterea tarifului de blocare/deblocare PNL a rămas cu aliaţii tradiţionali. Adică USR PLUS şi PRO România şi şi-a trecut proiectul la limtă, cu 12 voturi pentru. Probleme au apărut la proiectele de hotărâre 15 şi 16 ce priveau schimbarea destinaţiei unor spaţii/terenuri de la Colegiul Tehnic Forestier.

Consilierul Ciprian Enache a spus că el nu a fost convocat pentru şedinţa de CA a liceului, în care s-a dat vot pentru schimbarea destinaţiei, şi ca atare consideră că proiectele de hotărâre nu pot fi votate în legalitate. În ajutorul său au sărit cei de la PSD şi PMP, iar primarul Carabelea, împăcuitor, a afirmat că va retrage şi aceste proiecte de pe ordinea de zi. Ba, mai mult, l-a invitat pe consilierul Enache să meargă împreună în vizita pe care o va face la colegiul cu pricina şi să afle din gura directoarei care e motivul neconvocării. Restul discuţiilor pe această temă au eşuat lamentabil la capitolul discuţii sterile, consilierii locali dându-şi cu părerea asupra unor aspecte juridice care îi depăşeau pe mulţi dintre ei în mod evident.

Şi la schimbarea destinaţiei unor spaţii/suprafeţe de la Liceul Victor Brauner şi Colegiul Spiru Haret au fost discuţii, care în final au îmbrăcat forma unui amendament, care a sunat cam aşa: find vorba de amplasarea unor automate pentru băuturi etc să fie precizat în hotărâre că se vor vinde doar produse “acceptate” de lege. Unii au opinat că se subînţelege că numai astfel de produse vor fi vândute – ar fi şi culmea ca prin hotărâre de CL să se avizeze vânzarea unor produse interzise de lege – dar pentru “liniştea” consilierilor a fost votat amendamentul “redundant”.

Tot la limtă, cu 12 voturi pentru, a fost votat şi proiectul de hotărâre care prevede că Urban poate subcontracta cositul ierbii în cartierul Dărmăneşti. Au fost discuţii, că la o adică dacă Urban nu face faţă la cosit, de ce nu se reziliează contractul integral, ceea ce sună logic, dar până la urmă a rămas după explicaţia primarului: dacă se reziliează contractul, cine mai coseşte iarba, care şi aşa e mare şi tăierea ei în întârziere. Aşa că unde nu poate Urban, să dea la alţii şi pe viitor mai vedem dacă mai rămâne cositul în sarcina societăţii la care acţionar majoritar e consiliul local. Şi aici a fost formulat un amendament, uşor alambicat exprimat, dar am înţeles noi că s-a dorit ca tariful pe care îl va practica firma ce va tăia iarba să nu fie mai mare decât cel pe care ar fi trebuit să-l încaseze Urban.

Şi a mai fost făcută o precizare, tot întru liniştirea celor care suspicionau vreo afacere obţinută de vreun băiat deştept printr-o încredinţare directă: s-au dat asigurări că viitoarea firmă va fi “găsită” în urma unei licitaţii. Deci cât de transparent se poate.

Cireaşa de pe tort, apropos de balamuc, a fost pusă la un “amărât” de proiect de hotărâre privind alegerea viitorului preşedinte de şedinţă. PSD ar fi vrut să fie Florentina Moise, PNL tot Mihai Obreja. A fost o dispută caraghioasă ce propunere să fie votată prima, ambele tabere susţinând că au avut prima propunere. Până la urmă a fost votată prima propunerea cu Moise, doar 11 voturi pentru, apoi propunerea Obreja, care a şi avut câştig de cauză, cu 12 voturi.

Dar unii consilieri locali nu s-au putut abţine de la comportamente puerile, probabil glumeţe în opinia lor, afirmând când erau întrebaţi cum votează fie “de două ori pentru”, fie “de două ori împotrivă”. Cam ca la creşă.

Pe finalul şedinţei, Mihai Obreja şi Bogdan Gavrilescu s-au “gratulat” declarându-se fiecare îngrijorat de faptul că celălalt s-ar putea “lipi” de scaun, dar cel care a încheiat “en-fanfare” balamucul a fost consilierul local Adrian Grigoraş. Care a anunţat la finalul şedinţei că la două proiecte de hotărâre de pe la începutul ordinii de zi el nu a… participat la vot.

“Dar aţi participat domnul Grigoraş. V-aţi hotărât acum…”, a fost replica lui Mihai Obreja. “Suntem ca în Caragiale”, a continuat el. Şi lucrurile au rămas ca… în tren. Dar ce să-i faci dacă e “căldură mare mon cher”.

Citește știrea

Trending