Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Nicolae Ceausescu – 88 de ani

Știre publicată în urmă cu

în data de

• aceasta ar fi fost vîrsta pe care ar fi împlinit-o fostul dictator • Monitorul vã prezintã o altfel de biografie a cuplului Nicolae si Elena Ceausescu •

Astãzi, 26 ianuarie a.c., Nicolae Ceausescu ar fi împlinit 88 de ani. Invers decît nostalgicii, vã propunem un fragment din „Haita. Incredibila biografie a domnului Nicolae Ceausescu“, o lucrare de mai mari dimensiuni, scrisã de Cristian Timofte, gazetar, colonel (r) si amuzat biograf declarat al dictatorului. Textul se aflã, pe undeva, între gazetãrie si prozã, iar dacã Monitorul, editiile de Neamt si Roman, îi acordã spatiu, asta înseamnã cã e de bine, de normalitate.

24 de ani de dictaturã ceausistã grea, rea a’ driacu’ VORBIM DESPRE VENIREA lui la putere, adicã despre anul 1965, iulie, 19-24, cînd Ceausescu avea 47 de ani si cînd a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român, adicã, practic, sef al statului. Dumitru Popescu, zis Dumnezeu, povesteste ceva, într-o carte, despre cum a fost cu Congresul IX al PCR, despre cum Ceausescu a rupt coada la ibric, dîndu-se la birocratii învãtati sã facã Raportul în sase luni si obligîndu-i sã-l facã în doar cîteva sãptãmîni, el muncind cot la cot cu ei si stiind regula de a nu arunca la cos prima variantã. (Cînd comunistii români veniserã la putere, patru din cinci români trãiau la tarã. În 1981, mai bine de jumãtate din populatia României locuia în orase, un lucru petrecut în cea mai mare parte a blocului comunist, dînd nastere, în sînul leaderilor de partid din aceste tãri, unor sentimente asemãnãtoare acelora pe care prim-ministrul polonez Mieczslaw Rakovski, destul de lipsit de diplomatie, le-a exprimat, cînd a vorbit cu ostilitate muncitorilor portuari din Gansk, în ajunul alegerilor din 1989: …dacã nu ar fi fost comunismul, voi toti grãmadã încã ati mai fi pãscut vacile – Mark Frankland). Noaptea care a urmat mortii lui Dej a fost de-a dreptul paralizantã: cotcodãceli, guitãturi, grohãituri, urlete, zbierete, tipete, miorlãituri, în fine, toate animalele fuseserã isterizate de cîinii Bucurestilor, care turbaserã în masã, înregistrîndu-se, în acea searã si noapte, la Spitalul Victor Babes, peste 650 de cazuri, toate victimele fiind vaccinate antirabic, epuizînd inclusiv stocul strategic al Ministerului Armatei. Victimele, ca sã fim corecti din punct de vedere istoric, fãceau parte, în marea lor majoritate, din categoria intelectualilor si a copiilor aflati singuri pe stradã. Cînd a sunat Maurer la telefon, Ceausescu, în chiloti, proaspãt iesit din iatacul Elenei lui, se afla închis în baie, unde tocmai îsi termina de fãcut bucla cu drotul electric, Made in Germania. Dupã ce informatia de la telefon devenise certã, sub frizura cu buclã a început sã se coacã, într-un ritm îngrijorãtor, destinul României pentru urmãtoarele douã decenii si ceva. Despre generalul Ceausescu, 47 ani, simplu secretar al CC al PCR, trist membru al cortegiului funerar, se stia de cãtre cei din primele rînduri cã era un apropiat al PUTERII. La Congresul al IX-lea al partidului a fost ales secretar general. C.V.-ul sãu, prezentat de Maurer, era impresionant: luptãtor comunist, ilegalist, închis la Doftana, Jilava, Caransebes, unde i se tãiase pînã si vîrful limbii (motiv mai mult decît scuzabil pentru gîngãveala, rîrîiala si bîlbele personajului), un comunist cu origine sãnãtoasã, fiu de tãran, pãmîntean. I-au fost, si atunci si ulterior exploatati pînã si pãrintii, Andrutã si Alexandra, supusi mai tîrziu unei nereusite operatiuni de sanctificare ortodoxã.

„Nicolae Ceausescu, este un sef de stat puternic, independent, care a mentinut relatia cu China“ Presa comunistã, în extaz, juiseazã apoi pe tema tînãrului conducãtor al României. Ani si ani, pînã în decembrie 1989, cînd este împuscat ca un cîine, chiar mai rãu. Dar sã vedem ce face, în acest timp, Conducãtorul. Este greu de crezut, dar chiar în aceastã perioadã fastã, dupã victoria de la Congresul al IX-lea al PCR, Nicolae îsi pregãteste, neabãtut, examenul de bacalaureat. Asa cã, în decembrie 1965, pe Bulevardul 1 Mai, fost Filantropia (pe lîngã Piata Domenii), secretarul general al CC al PCR, practic stãpînul României, îsi trece, acolo, într-un cadru intim, bacalaureatul, intrînd în posesia unei diplome maro, deschizãtoare de noi orizonturi intelectuale, cu numãrul 351243. Diploma maro, decent, confirmã urmãtoarele: În urma examenului depus în sesiunea noiembrie 1965, la Scoala Medie nr.10, Bucuresti, în anul scolar 1964/1965, prezenta Diplomã de Maturitate, sectia…, spre a se bucura de toate drepturile acordate de legile în vigoare. Astfel, cu studiile puse la punct, oamenii puterii au putut rãspîndi zvonul cã cei doi sînt buni prieteni, cã nu’s ce scoalã au fãcut ei pe la Oxford, împreunã, oricum chestii confidentiale, secrete, aruncate în memoria colectivã. Asadar, pe 2 august 1969, presedintele SUA, stãpînul de atunci al lumii, Richard Nixon, se pare coleg de facultate cu gazda, pe la Oxford, cicã, viziteazã România lui Ceausescu. Persoana noteazã în Jurnalul sãu, devenit public, urmãtoarele: 02.08.1969. Aterizînd la Bucuresti, am devenit primul presedinte al USA care soseste într-o vizitã oficialã într-o tarã satelit. Presedintele român, Nicolae Ceausescu, este un sef de stat puternic, independent, care a mentinut relatia cu China, în ciuda permanentei amenintãri a unei interventii a rusilor în România, asemeni celor din Ungaria, în 1965, sau din Cehoslovacia, în 1968. Pînã acum, el a reusit, cu abilitate, sã pãstreze un oarecare echilibru. Fusesem prevenit cã trebuie sã mã astept la o primire plinã de curtuazie, dar amploarea, entuziasmul spontan al multimii au depãsit toate sperantele mele. La un moment dat, Ceausescu si cu mine am fost literalmente prinsi în mijlocul multimii care cînta si dansa pe strãzi. Dupã vizitã, cînd, îmbãtat de cãldura maselor, aproape cã uitase sã fie el însusi, s-a insinuat în viata lui Ceausescu, parcã trimis, tovarãsul Corbu. Un labrador megaloman, cu o tinutã majestuoasã, acceptat aproape imediat în nomenclaturã. Corbu a învãtat repede limba românã si a devenit prim sfetnic, adicã un fel de prim consilier. Numai cu Nicolae se întelegea, pe limba lui maternã, dar cîinele, prezent la piciorul fotoliului, la întîlnirile importante, tãcînd, recepta si întelegea tot. Apoi, se închideau amîndoi în baia antifonatã, de unde nu se auzeau hãmãieli si lãtrãturi pînã la rãgusire. Tot în baie, fapt dovedit, Ceusescu îsi pãlmuia ministrii, în prezenta cîinelui Corbu. Pe de altã parte, Elena simtea cã pierde teren, iar ofensiva tovarãsului Corbu, mîngîiat permanent pe cap de stãpîn, si ascultat ca un consilier de tainã, o aducea la isterie. În cele din urmã, echilibrul a fost adus de Sarona, o cãtea rafinatã, cu care Corbu, în timp, s-a dedat la perversiuni sexuale canine inimaginabile.

„Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe Sarona“ Mihai Pacepa, celebrul general Pacepa i-a adus-o pe Sarona, desi se mai spune cã acesti cîini, Corbu si Sarona, au fost dãruiti, ca pereche, familiei prezidentiale a României de cãtre chiar Maiestatea Sa Regina Angliei, care i-a si tras cu caleasca regalã prin Trafalgar Square, ca un mic simbol reparatoriu pentru mãgãria fãcutã României, dupã rãzboi, de cãtre marele fumãtor de trabucuri cubaneze, Sir Winston Churchill, un alcoolic obsedat de putere, un înfumurat, un grãsan nesimtit, nationalist si egocentric la sînge, cu maniere si melon, dar fãrã scrupule, ca mai toti insularii definitiv bolnavi de nostalgia puterii fostului lor imperiu. Înainte de aparitia Saronei, gelozia atinsese culmi inimaginabile în familia prezidentialã: – Nicule, de-acu’ înainte sã te culci cu potaia, cu tov. Corbu al tãu, el sã-ti facã toate hachitele tale de bolnav la cap, cã de la mine nu mai vezi ni’ca, întelegi, ni’ca (aratã, cu douã degete de la mîna dreaptã, încrucisate). – Eleno, tu uiti cã noi luptãm pentru cauza clase muncitoare si a tãrãnimii muncitoare… – Hai sictir, bãi, Nicule, scuteste-mã de vrãjelile astea! Tu stii ce-a pãtit Iosif Broz Tito cu nevastã-sa, stii, nu?, cã aia a fugit în Occident, unde a vãrsat tot, nu? Si mai stim noi si altele, ce crezi tu?! (Viorica Paraschivescu, servitoare în casa Ceausescu timp de 17 ani, credibilã, fãrã memorii publicate). Da, vizionarea filmelor porno si ascultarea, prin microfoanele serviciilor secrete, a tot ce se întîmpla prin casele membrilor CC ai PCR o cam tîmpiserã pe nevastã-sa, pe Elena, sefa Cabinetului Doi. Ea, în fond, era o fatã bunã, mãmoasã, dar i se cam urcase PUTEREA la cap. Ea, Elena, le spunea cîinilor copii. De unde iau mîncare pentru copii? Unde sînt copiii? Dar ea, ca femeie, din punct de vedere sexual, se simtea neglijatã. Însotit de doi cîini, doi dobermani, potential fiorosi, Ceausescu conducea România, o stãpînea fãrã ca nimeni sã îndrãzneascã a misca în front. Dupã douãzeci de ani de dictaturã, totul era de neclintit, functionînd doar dupã proiectul aflat în mintea lui. România era tara Ceausescu. Un singur exemplu, banal, stupid, semnificativ: fotografia lui retusatã, cu buclã, apãrea inclusiv pe coperta revistei Femeia, o revistã cu cîteva pagini color, editatã si tipãritã la Casa Scînteii, actualmente Casa Presei Libere din România. Mai citãm: Ceausescu a avut curajul sã facã ceea ce ceilalti conducãtori est-europeni au fost adesea tentati sã facã, dar nu au îndrãznit: sã-si trateze clasa muncitoare cu toatã duritatea pe care el considera cã o meritã. Aceastã atitudine tipicã s-a putut vedea la constructia metroului din Bucuresti, unde el a dorit ca statiile sã fie distantate între ele, pentru cã el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasã la fabricã sau la punctele de lucru si înapoi. Cu mare greutate a putut fi convins sã permitã executarea unei alte statii în mijlocul orasului, consideratã ca un lux al vietii urbane.

Articole similare: Disputã Roman – Piatra pe tema tezaurului confiscat pentru Ceausescu TEZAURUL lui CEAUSESCU, înapoi la Neamt DOSARE NECENZURATE: Sosia lui Nicolae Ceausescu si cacealmaua de la Tîrgoviste DOSARE CENZURATE: În cãutarea Averii Dracului Tezaur pentru Nicolae Ceausescu Nicolae Ceausescu – 88 de ani

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending