Niciunul dintre candidaţi nu ne-a explicat cum or să unească cele două Românii

Toată campania electorală dusă de competitori ne-a dezvăluit multe din competențele şi incompetențele acestora, dar un lucru comun i-a aşezat pe aceeaşi cracă. Niciunul dintre ei nu ne-a convins că au vreo soluţie de a uni cele două Românii, despărţite de prăpastia dezbinării naţionale. După alegerile din 18 mai, în mod cert România va rămâne dezbinată, indiferent dacă dracul îşi va băga sau nu coada în deciziile CCR.

Privind atent scena politică, descoperim că ni se dezvăluie unele dintre motivele principale ale zâzaniei naţionale, cum ar fi Rusia şi fascismul. Cu Rusia ar mai fi de înţeles, privind agresiunea din Ucraina, dar cu fascismul, de unde mama dracului au mai scos-o pe asta unii dintre candidaţi? De ce Rusia? Pentru că aceasta a fost acuzată că „a atacat ilegal şi neprovocat” Ucraina.

La care se adaugă şi faptul că Rusia este vinovată de alegerea lui Călin Georgescu în turul întâi din 24 noiembrie 2024. În întreaga lume domină dezbinarea, atât dintre Rusia şi restul lumii, cât şi în interiorul Uniunii Europene. În acest context, este firesc ca să se acorde o şansă celor care caută o soluţie pentru a rezolva conflictul etapei, conflictul dintre Rusia şi Ucraina.

Uniunea Europeană a declarat deja, cu subiect şi predicat, că soluţia rezolvării conflictului etapei, nu este decât una, aceasta constând în resuscitarea cursei înarmărilor, abandonată în perioada Războiului Rece. Pe undeva, prin subsolurile politicii se spune că soluţia rezolvării conflictelor mondiale este doar puntea dialogului diplomatic. Aceasta este soluţia acceptabilă de dezamorsare a crizelor existente, nicidecum soluţia războiului armat.

Noul Papă de la Roma lansează soluția obţinerii păcii în Ucraina

În ziua de 8 mai, ziua victoriei Alianţei asupra Germaniei fasciste, imediat după ora 18.00, pe coșul Capelei Sixtine din Roma a fost văzut ieşind fumul alb. Un cardinal, ieşit în balconul Basilicei Sf. Petru, a lansat anunţul „Habemus papas!” (Avem papă), către mulţimea adunată în Piaţa Sf. Petru, care era în aşteptare febrilă. Noul papă ales, autointitulat Papa Leon XIV, a ieşit în balcon binecuvântând mulţimea, ca şi Hristos, „Pacea fie cu voi!”.

Prima binecuvântare a Papei Leon XIV, a conţinut un mesaj pentru pace adresat întregii lumi. Esenţa mesajului său se desprinde din mesajul final al binecuvântării „Să construim împreună punţi de dialog pentru a fi o singură biserică!”. În acest context, următorul mesaj al papei, din ziua de 13 mai a fost „Gata cu războiul din Ucraina!”. Papa Leon XIV, primul american pontif, a declarat, ca şi preşedintele SUA, Donald Trump, că soluţia soluţiilor pentru rezolvarea tuturor conflictelor, este forţa dialogului, ca arma cea mai eficientă a diplomaţiei, nu forţa armelor.

Ne place sau nu ne place, dar cu mult timp înainte de 24 februarie 2022, data declanşării „Operaţiunii speciale” în Ucraina, de către Rusia, Vladimir Putin a solicitat insistent administraţiei Biden, să accepte deschiderea unui dialog privind noua ordine mondială şi extinderea NATO. În aroganța sa, Biden a refuzat categoric solicitările de dialog ale lui Putin, privind dezamorsarea crizei.

În mod indubitabil, acest refuz a constituit una din cauzele declanşării invaziei Ucrainei, care diluează mult motivarea că a fost neprovocată, dar nu şi aceea că a fost ilegală. Actualul președinte al SUA, Donald Trump, dovedește din plin că suprimarea dialogului cu Rusia a fost o imensă eroare a administrației Biden. Din această abordare, România trebuie să înţeleagă că pentru rezolvarea războiului din Ucraina nu a rămas decât soluţia diplomatică.

La o astfel de soluţie trebuie să fie receptivă România, nu la soluţia tembelă de susţinere a Ucrainei pentru a obţine „o pace în forţă” sau „o pace justă”. Ambele soluţii presupun continuarea războiului, nu oprirea acestuia şi nu-i înţeleg pe liderii români care susţin aceasta, în totală contradicţie cu voinţa generală a românilor, care doresc să dea dovadă de înțelepciune, având în vedere că România este situată în apropierea Rusiei.

Mutându-ne cu discuţia la nivelul României, războiul româno-român nu poate fi oprit decât cu soluţia propusă de noul papă, aceea a dialogului între părţi. Cele două Românii şi-au consolidat poziţiile prin nişte lideri care ignoră dialogul. Niciunul dintre aceştia nu au nicio idee de cum ar putea fi realizată „Marea Împăcare”, care trebuie să fie primul și cel mai mare proiect al României.

Fiecare lider şi-a etalat cuţitele pe masă, decis să-şi elimine cât mai eficient adversarul. În această confruntare nu contează atât de decisiv adversarii, cât armatele de susţinători din spatele lor. După unii susţinători, românii sunt împărţiţi în „pleavă” şi „elitiști”. Din mai 2024, mesajul „plevei” către „elitiști” a fost următorul : „Dacă timp de 35 de ani voi ați ales preşedintele, acum a venit rândul nostru să-l alegem”.

În ziua de 8 mai, ziua victoriei asupra Germaniei fasciste sărbătorită în Europa, ne-am aşezat în fața televizorului pentru a urmări câteva ore, cu un stoicism demn de o cauză mai bună, dezbaterea televizată de Euronews dintre ultimii doi candidaţi. Voiam să aflu ce gândește fiecare în legătură cu soarta României pe mai departe şi despre relaţia noastră cu Ucraina.

În ce priveşte relaţia României cu Ucraina, unul dintre candidaţi a respins acordarea oricărui ajutor financiar sau militar acestei ţări şi susţinerea încheierii păcii. În schimb, celălalt candidat a promis că va acorda toată susţinerea financiară și militară Ucrainei, până când aceasta va obţine „o pace prin forţă”. Susţinerea Ucrainei a fost astfel motivată: pentru a evita să ofenseze statele UE care au promis un asemenea ajutor Ucrainei.

„O pace prin forță” nu presupune altceva decât continuarea războiului între Rusia şi Ucraina, situaţie care nu este agreată de majoritatea românilor. Deja se discută despre reluarea negocierilor de pace la Istanbul, dintre Rusia şi Ucraina, negocieri întrerupte la finele lui 2021 de intervenţia inconştientă a principalelor forţe occidentale, Marea Britanie, Germania şi Franţa.

Reluarea negocierilor de pace de la Istanbul, înseamnă întreruperea ajutorului militar acordat Ucrainei, pentru îngheţarea conflictului. Din multele întrebări puse celor doi candidaţi, dar şi din răspunsurile acestora, am concluzionat că nu se prea cunosc atribuţiile preşedintelui. Deşi dezbaterea a avut loc în aula Politehnicii bucureştene, marii absenţi de la dezbatere au fost studenţii, fideli obiceiului lor de a chiuli de la cursuri şi seminarii.

Este o realitate că ambii candidaţi vor ucenici mult la Cotroceni, pentru a se califica la locul de muncă. Televiziunile Antena 3, CNN, Digi 24, B1 TV, contribuie din plin la inducerea fricii în electorul român, pentru ca acesta să devină din ce în ce mai dependent de deciziile unui preşedinte, asupra căruia să nu aibă nici un fel de control.

Marele miting „pro-european” din 9 mai nu a fost pentru Europa, ci doar campaniei electorale

În seara zilei de 9 mai, după marea paradă din Piața Roșie a Moscovei, în Piaţa Victoriei din Bucureşti a avut loc o mare manifestaţie convocată pe reţele, sub titlul „România în lumină”. Pentru succesul acțiunii, bucureştenilor convocaţi prin reţelele de socializare, li s-a transmis să aducă telefoanele cu bateriile bine încărcate.

Deoarece în ziua de 9 mai se serbează şi Ziua Uniunii Europene, al cărei act de naştere s-a scris în ziua de 9 mai 1950, era de aşteptat ca la miting să se pomenească ceva despre acest eveniment. Singurele semne despre existenţa UE au fost mulţimea de steaguri ale Uniunii, printre care au fost rătăcite şi câteva steaguri ale Românei. La care s-au adăugat mulţimea de pancarde cu texte care se potriveau ca nuca în perete cu realitatea românească, precum textul „NIET KREMLIN, YES EUROPA!”.

Realitatea este că tocmai România este nominalizată ca fiind țara din Europa, cu cea mai mare cotă la pro-europenism și pro-NATO. Textele acestor pancarde au vrut să sugereze că Donald Trump este un idiot, pentru că a deschis căi de dialog cu Putin, şi că orice astfel de dialog nu înseamnă decât drumul spre Est, nu spre Vest.

După cum susţinea şi noul papă american, Leon XIV, dialogul este singura punte care să asigure rezolvarea conflictelor. Pentru turul doi al alegerilor, pentru „elitiştii” României, a fost lansat ordinul de mobilizare generală, sub directiva „Românii să aleagă direcţia spre Vest”. De parcă „elitiştii” nu ar şti că România se găseşte în Vest din anul 2004, anul intrării în NATO.

Nu ni se spune cât de mult trebuie să înaintăm spre Vest, pentru că spre Vest se găsesc Statele Unite ale Americii și Donald Trump. Pentru a-şi întări directiva, liderii mişcării au decretat că „Partidele să stea deoparte şi să lase locul societăţii civile, care va arăta întregii societăţi care este direcția bună”.

Parcă un astfel de mesaj anti-partide i s-a imputat şi lui Călin Georgescu. Cu o astfel de directivă, ni se sugerează că parcursul pro-european nu poate fi realizat decât în genunchi şi obedient până la Bruxelles. Cine are îndrăzneala să atragă atenţia Bruxelles-ului că românii mai au coloană vertebrală şi pot folosi dreptul de veto atunci când au interese, este etichetat imediat ca izolaţionist şi pro-rus de către „elitiştii” României.

„Elitiştii” pot desluşi cu usuriniță parcursul pro-european, folosind lumina telefoanelor. De remarcat este faptul că manifestaţia s-a desfăşurat în acordurile imnului „Odă Bucuriei” de Beethoven, din care în mod cu totul neîntâmplător a fost eliminat versul poetului Schiller „toţi oamenii devin frați”. Nu au lipsit luările de cuvânt, a căror scop a fost înflăcărarea participanţilor.

Theodor Paleologu – „Avem nevoie de un om care să unească societatea”. Acesta a concluzionat că singura opțiune este de a alege între Europa şi Rusia, respectiv între democraţie şi fascism (!). Cu toată simpatia pentru personaj, dar concluzia sa presupune adâncirea faliei și nu umplerea ei. Ana Blandiana – a rostit o platitudine care mai mult tulbură opţiunile, decât să le limpezescă.

Un actor, nu-i dau numele, că mai are până la consacrare, şi-a încheiat discursul cu îndemnul de a se merge în Europa, până la capăt, nu în Rusia, unde este „frigul cel mai frig”. Cum să combaţi un astfel de îndemn, când ştim cu toţii că adversarul de temut al bucureştenilor – a fost frigul? O doamnă de la tribună a fost singurul vorbitor „cu scaun la cap”, care a declarat că „Nu vrem o ţară a dezbinării şi urii”.

Referindu-se la românii din Diaspora, aceasta le-a dezlipit etichetele de „idioţi” şi „pleavă”, cu îndemnul „nu ne pedepsiţi pe noi pentru ce au făcut politicienii şi nouă şi vouă”. Am fost de acord cu ea. De la tribună au fost criticate regimurile de până acum, uitându-se că Băsescu şi Iohannis au fost şi sunt susţinătorii mişcării „elitiste”.

În rest, adunarea a rezonat zgomotos la orice discurs în care adversarul era descris ca „omul care vrea să ducă România către haos, către Rusia”. Picanteria mitingului a fost când la lumina telefoanelor a fost descoperit ca intrus un „legionar”, care a fost alungat din Piață. În concluzie, nicio vorbă despre ziua Europei, doar s-a pomenit de aceasta ca locaţie în care „elitele” vor să mute România aflată undeva prin Orient.

În loc de epilog

În ziua de 18 mai vom avea de susţinut ultima restanță. Fiecare va vota după conştiinţă, nu după dictare. Este de reţinut faptul că din 1990 şi până astăzi, în România s-a ajuns de opt ori în turul doi la prezidenţiale. Cei doi candidați au un singur punct comun, amândoi au votanţi anti-sistem. La mitingul similar de la Iaşi au existat pancarde pe care scria „Singura familie tradiţională este cea europeană”. Fără comentarii. Succes, România, pe 18 mai!