Nemtenii, în topul falsificãrii de documente

• într-o statisticã întocmitã de Politia de Frontierã, Neamtul se aflã pe locul 6, prin numãrul infractiunilor de acest gen • majoritatea celor care se preteazã la asemenea fapte au între 20 si 30 de ani

Nemtenii se situeazã în fruntea unui top neonorant, întocmit de Politia de Frontierã din România, referitor la utilizarea unor pasapoarte false sau alte documente oficiale falsificate. Potrivit acestui clasament, pe primul loc se situeazã bucurestenii, care apeleazã cel mai des la acte contrafãcute, în speranta cã vor însela vigilenta politistilor si vor putea trece granita. Pe locurile imediat urmãtoare se aflã locuitorii din judetele Dolj, Maramures, Cluj, Bistrita Nãsãud dupã care, pe locul sase urmeazã judetul Neamt, urmãtoarele douã pozitii fiind ocupate de prahoveni si suceveni. Pentru cã, în semestrul întîi al acestui an, a crescut substantial numãrul celor care încearcã sã iasã din tarã cu documente false, în scopul prevenirii si combaterii fraudei în documente, Politia de Frontierã s-a dotat cu aparaturã si dispozitive de ultimã generatie, capabile sã ajute la descoperirea falsurilor. Astfel, se utilizeazã comparatoarele video-spectrale ce sînt, deja, folosite în punctele de trecere a frontierei de nord si est, precum si în aeroporturi. Acestea analizeazã datele din documente în mai multe moduri – cu luminã albã, ultraviolete, infrarosu si filtre de culoare. Probabilitatea ca un document falsificat sã poatã trece aceste teste este minimã, dacã nu chiar nulã. Cel mai uzitate metode de încercare de fraudã constau în legitimarea în punctele de frontierã cu pasapoarte false sau falsificate, ori în prezentarea documentele altor persoane, în speranta cã asemãnarea cu titularii pasapoartelor le va permite continuarea ilegalã a cãlãtoriei. Motivele invocate de cei care sãvîrsesc astfel de fapte sînt din cele mai variate: „visul“ de a se reîntoarce în tãrile de unde au fost returnati, dorinta de a cãlãtori în tãrile unde accesul le este permis numai în baza vizelor obtinute de la reprezentantele diplomatice, dar sînt si persoane care au intentia de a se sustrage de la rãspunderea penalã sau contraventionalã pentru anumite fapte comise. Statisticile aratã cã, în primele 6 luni ale anului 2006, politistii de frontierã au descoperit 202 pasapoarte false, ori falsificate, precum si aproximativ 200 de alte tipuri de documente contrafãcute (permise de rezidentã, de conducere, cãrti de identitate, invitatii, vouchere, cãrti verzi etc.), de care diferite persoane – cetãteni români sau strãini – intentionau sã se foloseascã pentru a trece ilegal frontiera de stat. Din punct de vedere al metodei folosite, se evidentiazã o crestere a substituirilor de persoanã, adicã legitimarea cu un pasaport eliberat pe numele altei persoane, 107 cetãteni încercînd sã iasã din tarã în acest fel. De asemenea, pasapoartele de tip vechi, care mai sînt valabile doar pînã în 2007, dau mari bãtãi de cap politistilor, pentru cã sînt mult mai usor de falsificat, numãrul elementelor de sigurantã fiind minim. Analizele fãcute de oamenii legii au demonstrat cã tinerii cu vîrste cuprinse între 20 si 30 de ani riscã cel mai mult si folosesc acte false. În momentul depistãrii persoanelor care recurg la astfel de metode, politistii de frontierã le întrerup cãlãtoria, luînd, totodatã, mãsura întocmirii actelor premergãtoare pentru sãvîrsirea infractiunilor de fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la sãvîrsirea acestei infractiuni etc.