Nemţenii, prezenţă consistentă la urne

■ şi în Neamţ, participarea la euroalegerile din 26 mai 2019 a fost mult mai mare decît la scrutinul din 2014 ■ după opt ore de la deschiderea secţiilor, se realizase deja scorul înregistrat în urmă cu 5 ani: 30% ■ scrutinul s-a desfăşurat fără probleme deosebite în cele 488 de secţii din judeţ ■

La scrutinul din 26 mai, printre cei mai matinali votanţi din Roman a fost primarul Lucian Micu, care şi-a exprimat opţiunea la ora 9,30, la secţia de la Şcoala Nr.6. „Am votat pentru viitorul acestei ţări, pentru ca fetele mele să aibă un viitor în acestă ţară şi pentru ca Romanul să aibă şansă să atragă cît mai multe fonduri europene în viitorul ciclu electoral. Am votat şi pentru Referendum, doresc ca România să fie în primul rînd curată“, a declarat jurnaliştilor primarul Lucian Micu. La ora 10.00, fostul primar al urbei, deputatul Laurenţiu Leoreanu, s-a prezentat la Secţia nr.115, de la Şcoala Nr.5, împreună cu soţia, cu tatăl său şi cu cei doi fii. „Am votat pentru că îmi doresc ca fondurile europene care sînt alocate în România, să nu rămînă în bugetul Uniunii Europene, aşa cum s-au întîmplat cu cei 41 miliarde de euro din care guvernele PSD au reuşit să atragă doar 1,7 miliarde de lei. Îmi doresc ca Autostrada Unirii să ne lege de Europa. Îmi doresc un spital regional modern la Iaşi şi toate aceste lucruri să se facă din bani europeni. Am votat şi la Referendum pentru că este firesc să răspundem la cele două întrebări puse de preşedintele României. Am venit astăzi la vot cu tatăl meu, cu soţia mea şi cei doi fii ai mei, în aşa fel încît cele trei generaţii din familia Leoreanu şi-au făcut datoria poate şi pentru nepotul meu, din a patra generaţie, care sper să trăiască într-o Românie europeană şi suverană, care să se dezvolte la nivelul celorlalte state din Europa“, a declarat deputatul Laurenţiu Leoreanu. La Secţia de vot de la Şcoala Sergiu Celibidache, senatorul Dan Manoliu a stat la coadă pentru a vota. Primarul comunei Doljeşti, Iosif Şoican, şi-a exprimat opţiunea la ora 11.30, la Secţia de votare din satul Rotunda. „Am votat pentru ca să o ducem mai bine, să reuşim să accesăm mai multe fonduri europene pentru modernizarea comunei“, a spus primarul Şoican. În opinia sa, prezenţa la euroalegeri este normal să fie mai ridicată decît la alte tipuri de scrutin, ţinînd cont de faptul că oamenii, chiar şi cei bătrîni, ştiu acum ce este Parlamentul European. „Am votat să-mi dea Dumnezeu sănătate. Am venit să- mi respect votul şi să mă mai lase Dumnezeu să trăiesc pe acest pămînt. Am votat un om mai bun decît toţi cei de pe buletine“, declara bătrînul Molodoi Ludovic, care la vîrsta de 87 de ani susţine că n-a lipsit niciodată de la vot, nici chiar pe vremea lui Ceauşescu. Preşedinta Secţiei de vot 248 din satul Rotunda, a precizat că unul din alegători, surprins de presă că a intrat împreună cu mama sa în cabina de vot, are un handicap care-i permite să fie însoţit în cabină de mama sa, şi că şi în biserică, cînd intră are permisiunea să stea în strană alături de mama sa. A votat chiar şi pentru Referendum, deşi nu prea ştia cu ce se „mănîncă“ acesta. La Gherăeşti, primarul Carol Bereşoae s-a prezentat la vot la Secţia 284 în jurul orei 12.30, atunci cînd a ieşit de la slujbă, fiind însoţit de soţia sa. La ora 10.30 s-a prezentat la Secţia de vot din Adjudeni, comuna Tămăşeni, primarul Ştefan Lucaci, care a votat şi pentru Parlamentul European şi pentru Referendum: „Am votat pe toate buletinele, conform conştiinţei mele şi sînt sigur că am luat o decizie corectă“. Edilul şef susţinea că la Tămăşeni prezenţa la vot e întotdeauna destul de bună, oamenii avînd reprezentarea exactă a valorii votului lor. La ora 10,30 la Secţia de vot 76 de la Colegiul Naţional Roman Vodă şi-au exercitat drepturile electorale Radu Samson, preşedintele demisionar al USR Neamţ, împreună cu soţia. „Am cerut trei buletine de vot şi am votat la alegerile europarlamentare pentru ce mai bună echipă de pe buletinul de vot şi singura echipă care poate aduce civilizaţia şi liniştea de care avem nevoie şi în România. Nu vrem o ţară «ca afară», ci vrem ca România să ajungă la nivelul la care ar fi trebuit să ajungă, după 30 de ani de democraţie. La Referendum am votat pentru o justiţie care să fie făcută de magistraţi şi nu de politicieni «paraşutaţi» de partid în Parlament“, a declarat Radu Samson, care a fost coordonatorul campaniei USR pentru euroalegeri în judeţul Neamţ.

Sub Cetate

În cele 13 secţii amenajate pe raza oraşului Tîrgu Neamţ erau aşteptaţi circa 18.000 de cetăţeni cu drept de vot, potrivit listelor permanente. Prezenţa părea să fie mai bună decît la scrutinul din 2014, cînd, în jurul amiezei abia 10% dintre alegători trecuseră pe la urne. De această dată, pînă la ora 14, circa 26% dintre votanţi îşi exprimaseră deja opţiunea pentru candidaţii la europarlamentare, iar 19% răspunseseră întrebărilor din cadrul referendumului. Erau în zonă şi secţii unde procentajul era la limita de sus, cum era cazul celei amenajate la Mănăstirea Sihăstria, unde se ajunsese la o participare de 109% pentru europarlamentare şi de 88% pentru referendum. Deşi diferenţa pare mare comparativ cu secţiile din interiorul localităţilor, saltul se datorează celor circa 200 de persoane care probabil ieşiseră în natură, profitînd de vremea caldă, şi au votat pe liste suplimentare. Decalajul dintre prezenţa la referendum şi cea de la europarlamentare părea să se menţină şi în mediul rural, unde majoritatea participanţilor preferaseră să ceară doar buletinul de vot pentru candidaţii la Parlamentul European, boicotînd, voit sau nu, referendumul. Şi sistemul informatic a trebuit adaptat acestei situaţii. Se pare că dimineaţă au existat ceva probleme, care nu fuseseră anticipate. Cineva care dorea să-şi exprime opţiunea pentru europarlamentare şi dorea mai tîrziu să revină la urne pentru referendum, ar fi părut că încearcă să voteze de două ori, lucru ilegal. Dar problemele tehnice au fost remediate, astfel că totul s-a desfăşurat normal pe parcursul zilei. La nivelul urbei au existat şi cîteva solicitări de urnă mobilă, inclusiv din partea unor pacienţi pe care duminica alegerilor îi prinsese pe patul de spital.

Conştiinţă civică la scrutinul din Bicaz

Electoratul din Bicaz a răspuns aşteptărilor candidaţilor de a se prezenta duminică într-un număr mare la vot. Se pare că miza europarlamentară lansată în campanie de formaţiunile politice aspirante la fotoliile de la Bruxelles a convins îndeajuns. Şi asta în condiţiile în care timpul favorabil a convins electoratul să iasă din casă într-un număr ceva mai mare faţă de ediţiile trecute. Primii satisfăcuţi de prezenţa bună la urne au fost membrii comisiilor de la secţiile de votare, în general oameni cu experienţă, care pînă spre prînz aveau să înregistreze aşteptînd cu răbdare cîteva procente în plus din totalul celor prinşi în listele de votare. Astfel, la cele 10 secţii de votare ale urbei de sub baraj, procentele de prezenţă la vot prevedeau încă de la prînz un final fericit, cu scoruri bune la secţia Centru şi la cele două secţii ale cartierului Mărceni (Şcoala şi Grădiniţa). În schimb, preşedinţii secţiilor de votare cu scoruri nefavorabile, au ţinut să justfice slaba prezentare la urne prin faptul că oamenii n-au amînat prezenţa la Sfînta Liturghie, avalanşa de votanţi avînd loc după împăcarea cu Divinitatea. Şi au avut dreptate, între ora 12.00 şi 14.00 ritmul prezenţei fiind ceva mai intens. Consemnînd o privire de ansamblu la nivel de urbe, sinusoida celor 10 secţii de votare ale Bicazului a înregistrat creşteri ceva mai mari la primele două ore ale dimineţii, la orele prinzului şi spre seară, după orele odihnei de duminică, după- amiază. Aşadar, cu una, cu alta, linişte şi conştiinţă civică, la Bicaz, faţă de un drept constituţional scos de la naftalina comunistă, cu sacrificii, în 89. Cît priveşte pe categorii de vîrstă, cei mai implicaţi în a-şi exercita dreptul de vot au fost oamenii în vîrstă, care s-au dovedit a fi mult mai spornici la vorbă atunci cînd presa le-a cerut opinia cu privire la doleanţele lor faţă de viitorii aleşi în forul european. „Aş dori să fie mai bine în ţara asta şi să înţeleagă cei pe care am pus ştampila că pe primul loc în atenţia lor trebuie să fie poporul român, ca entitate, şi apoi ca membru al Uniunii Europene“, a declarat Iulian Rădulescu. Cît priveşte opţiunea bicăjenilor pentru a răspunde pozitiv la Referendumul propus de Preşedintele României, o mare parte din electorat a avut reţineri, motivîndu-şi rezerva prin faptul că asta ar afecta victoria PSD în scrutinul de pe 26 mai. „Eu am mers la vot, dar n-am votat decît la europarlamentare. Am considerat că Referendumul a fost o manevră politică la care nu am aderat“, a afirmat Eugen Haucă. Că prezenţa la vot a fost mult mai numeroasă faţă de alte alegeri anterioare avea să confirme una din doamnele cartierului Mărceni, care ne-a spus că „niciodată n-am văzut coadă ca acum la secţia găzduită de Grădiniţa Mărceni. De votat, am votat, pentru că am considerat că formaţiunea politică susţinută de mine avea nevoie de votul meu şi-apoi, cu speranţa că adolescenţii oraşului din care face parte şi fiica mea vor trăi mai bine ca cetăţeni europeni“, a spus Camelia Ungureanu absolventă cu ceva timp în urmă a Facultăţii de Studii Europene. Aşadar, Bicazul a votat cu mai mult curaj ca în ediţiile trecute, iar cetăţenii urbei au dat dovadă de maturitate politică, convertită în numărul de voturi la final de scrutin europarlamentar al lui 2019.