Contactează-ne

Administrație

Nemţenii, drumurile şi festivismele

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ starea a numeroase şosele din judeţ este dezastruoasă ■ nemţenii critică acest lucru, la pachet cu băile de mulţime ale politicienilor cînd se mai toarnă cîte o roabă de asfalt ■ ei se întreabă dacă urmăreşte cineva modul în care se fac lucrările şi se cheltuiesc banii ■

Numeroase şosele din judeţul Neamţ arată ca după război. E un adevăr devenit comun şi o realitate cu care ne-am obişnuit atît de mult încît riscăm să nici nu o mai observăm. Sînt însă şi foarte mulţi nemţeni care nu se împacă deloc cu imaginea dezolantă a acestor şosele şi care critică în continuare această realitate. La pachet cu festivismul practicat de politicieni cînd se mai toarnă cîte o roabă de asfalt, prilej de băut cu cărămida în piept pe motiv de fonduri atrase şi investiţii derulate. Dacă însă în timpul realizării investiţiei dă şi Cel de Sus vreo ploaie mai puternică, în urmă rămîne din nou jale cu tot cu banii cheltuiţi. Se duc pe Apa Sîmbetei fondurile, iar probabilitatea ca nemţenii să circule tot pe şosele ce arată ca după război e mare. O astfel de situaţie a fost sesizată de un nemţean care recent a trimis un mesaj în acest sens pe adresa de mail a Monitorului de Neamţ şi Roman. „Constat că în toate comunicatele de presă ale autorităţilor nu se face nici o remarcă asupra distrugerii drumului 157 A între Cîrlig şi Briţcani. Din păcate drumul se află în stadiul de turnare la al doilea covor asfaltic. Am constatat că şoseaua se prezenta dezastruos (după îndepărtarea porţiunilor afectate de asfalt cu ajutorul frezei cu disc diamantat. Şanţurile laterale sînt colmatate 100% asta din cauza constructorilor care au depozitat surplusul de pămînt din uniformizarea drumului pe marginile laterale. Chiar nu mai există persoane care să auditeze ce se face cu banii CJ-ului!? D-nul Arsene a făcut o baie de mulţime nu cu mult timp în urmă. Oare acum a fost informat de cineva!?”. Probabil că va fi informat după ce va citi, el sau cei din echipa dînsului, acest articol. Şi sperăm să fie luate şi măsuri pentru a fi remediate deficienţele semnalate de cititorul Monitorului. Care este evident un plătitor de taxe şi impozite şi din această postură ar trebui să poată circula pe drumuri judeţene care să fie măcar într-o stare decentă. Cît priveşte băile de mulţime, ele ar putea fi normale atît timp cît nu sînt făcute doar de dragul articolelor binevoitoare publicate în presă, ci ar fi motivate de rezolvarea reală a unor probleme ale cetăţenilor. Cît despre şosele… ce ar mai fi de spus? Nu avem decît să aşteptăm autostrada promisă de toţi politicienii, nu-i aşa? Însă tare ne este teamă că abia nepoţii noştri vor ajunge să circule pe acea autostradă care ar trebui să lege Moldova de Ardeal şi să treacă, eventual (!?), şi prin Neamţ.

Citește știrea
3 comentarii

3 Comments

  1. GABRIEL

    20 iunie 2018 at 2:57 PM

    n-ați înțeles nimic. drumurile găunoase e dă fapt piste pentru cursele de ATV-uri și off-road.
    d-aia e lăsate așea.

  2. Vasile

    20 iunie 2018 at 6:29 PM

    CJ Neamt asfalteaza drumul judetean Dulcesti-Valeni dar din pacate distruge, colateral,drumurile comunale adiacente .Asa se intimpla cu drumul care tranziteaza satul Britcani care este distrus de mastodontii care transporta materiale ptr lucrarile de asfaltare ale portiunii Cirlig-Valeni ,In plus,din cauza neamenajarii rigolelor laterale ale drumului judetean pe portiunea Cirlig-Britcani,portiune in panta,la prima ploaie mai sanatoasa,apele au spalat resturile rezultate din defrisari si taluzari si le-au deversat in santurile din Britcani .Asta si din cauza ca primaria Dulcesti este nepasatoare la multiplele sesizari ale cetatenilor din Britcani sau care au rude acolo.D-l primar ,din Duster-ul primariei ,probabil nu poate vedea starea jalnica a restului de drum Britcani-Dulcesti.Probabil ca anul viitor va veni iarasi la cersit de voturi pe la portile batrinilor locuitori,promitind iarasi proiecte europene ca la alegerile anterioare.Care proiecte europene s-au materializat doar in salariile europene pe care si le-au atribuit primarul si functionarii primariei.

  3. cititor40

    21 iunie 2018 at 12:45 PM

    Nu este clar , se asfalteaza numai ce este zona tg.neamt ,locul cu voturile pt.tov arsene?JUD ESTE PE PLANUL N-SPE! MA MIR CA NU INTRA ITR-O GAURA DE SARPE DUPA CE AM AJUNS DE RASUL EUROPEI CU CELEBRUL ministru andrusca!cum e turcul si pistolul.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Şeful Poliţiei, iar a pierdut funcţia. Ce declară Paul Tablan

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comisarul şef Paul Tablan a pierdut din nou comanda Poliţiei Neamţ ■ el a pierdut un proces cu MAI la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ■ „Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Tablan Paul. Definitivă“, arată instanţa ■

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat într-un litigiu dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor şi comandantul Poliţiei Neamţ, comisarul şef Paul Tablan, prin sentinţă definitivă dând câştig de cauză instituţiei menţionate. Asta înseamnă că poliţistul şi-a pierdut iar funcţia, situaţie care se repedă pentru a doua oară în decurs de doar un an şi două luni, la sediul IJP Neamţ fiind aşteptată zilele viitoare decia prin care va fi pus la dispoziţie de către minister.

„Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei nr. 31 din 05 iunie 2020 a Curţii de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Tablan Costel Paul. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 ianuarie 2021“, se arată în sentinţa Înaltei Curţi.

Comisarul şef a declarat că nu-i rămâne decât să conteste această situaţie. „Deocamdată mă aflu în concediu şi nu am primit ordinul, dar, din câte sînt informat acesta se află pe circuit (adică trebuie să ajungă la Poliţia Neamţ – n.r.). Cum între timp s-a schimbat ministrul, mă voi afla în starea iniţială, aceea de a începe iar lupta în instanţă pentru anularea ordinului“, a declarat Paul Tablan, care a spus că nu s-au făcut nici de data aceasta verificări ale situaţiei sale şi a faptului că se află în concediu, caz în care nu este legal să fie pus la dispoziţie.

Prima demitere a poliţistului din fruntea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ venea în noiembrie 2019. Printr-un ordin i se aducea la cunoştinţă că a fost destituit, dar fără a i se acorda vreo explicaţie, astfel că el l-a contestat şi a obţinut suspendarea lui la Curtea de Apel Bacău. Decizia era executorie, astfel că fostul comandant revenea în fruntea structurii.

„Admite cererea. Dispune suspendarea executării Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/2059 din 27.11.2019 până la soluţionarea acţiunii în fond. Obligă pârâtul să plătească reclamantului 1.000 lei cheltuieli de judecată. (…) Pronunţată în şedinţa publică din 5 iunie 2020“, se precizează pe portalul Curţii de Apel. După prima demitere, considerând-o abuzivă, mai ales că era în concediu când a fost dispusă, comisarul Tablan şi-a dat în judecată şefii, deschizând două acţiuni, una pentru suspendarea ordinului, care i-a adus câştig de cauză la Curtea de Apel Bacău, iar cealaltă pentru anularea ordinului. Procesul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ, la Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal pe 20 ianuarie 2020, poliţistul chemând în instanţă Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin ministrul Marcel Vela, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin chestor principal de poliţie Liviu Vasilescu, dar şi Inspectoratul de Poliţie Neamţ, prin comisarul care l-a înlocuit, Neculai Catană.

Pârât în dosar este şi Oficiul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), instituţia care nu a mai atribuit certificatul lui Paul Tablan, esenţial pentru a deţine o funcţie de conducere. Adică, motiv de demitere. Judecata a trenat din cauza suspendării activităţii instanţelor pe motiv de criză sanitară, după care Tribunalul Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare către Curtea de Apel Bacău.

„Am câştigat o bătălie. Urmează altele până la final. E doar o etapă, pentru că este vorba despre două acţiuni în instanţă. Una pentru suspendarea ordinului de ministru, cea pe care s-a dat verdictul şi încă una pentru anularea ordinului, iar procesul pentru această acţiune ar putea dura şi doi ani”, a declarat Paul Tablan.

Poliţistul a fost demis după ani de zile în care controale şi verificări dispuse la instituţia pe care a condus-o nu au scos la iveală nimic imputabil. Numai în timpul recentei guvernări PSD, ministrul de Interne, Carmen Dan, a trimis de două ori Corpul de Control la Piatra Neamt. Pentru că, cel mai probabil, nu s-a găsit un alt mod de a-l înlătura s-a recurs la o soluţie de avarie, una „cusută cu aşă albă“ şi cu implicaţii pentru viitorul profesional al poliţistului. Nu i-a fost prelungit certificatul ORNISS, care se reînnoieşte din patru în patru ani şi permite accesul la informaţii clasificate.

Fără acest certificat, nici un ofiţer nu poate lucra în structurile operative. „În urma verificărilor efectuate la structura de specialitate din cadrul Poliţiei Române a rezultat că Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.II/2059 prin care comisarul-şef de poliţie Tablan Costel Paul, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, a fost pus la dispoziţia unităţii, a fost emis la data de 27 noiembrie 2019 cu aplicabilitate din data de 5 decembrie 2019, având în vedere faptul că ofiţerul nu mai îndeplinea o condiţie de ocupare a postului pentru care era numit“, trasmitea IGPR.

Practica judiciară a arătat că ORNISS nu are obligaţia de a-şi motiva decizia nici măcar în faţa instanţei de judecată. Despre schimbarea lui Paul Tablan s-a vorbit că ar fi avut şi substrat politic, ca urmare a faptului că a „deranjat“ pe cineva sau pe mai mulţi. Se dorea ca în funcţie să ajungă o anumită persoană din cadrul instituţiei, dar lucrurile au luat o turnură nebănuită. Tocmai cădea guvernul PSD, cel agreat nu a mai avut susţinere, iar comandant interimar a fost numit alt comisar.

Citește știrea

Actualitate

Şase centre sînt pentru vaccinare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Conducerea DSP Neamţ face cunoscute care sînt ultimele hotărîri legate de deschiderea începînd de ieri, 18 ianuarie, a centrelor de vaccinare pentru populaţie. Astfel, la Piatra Neamţ, vor funcţiona trei centre, la Roman două şi la Tîrgu Neamţ unul.

„Pentru etapa a II-a din categoria persoanelor cu boli cronice, a persoanelor peste 65 de ani, dar şi a personelor din categoriile care lucrează în anumite domenii s-au deschis, începînd de pe 18 ianuarie, trei centre de vaccinare, cu şase fluxuri, respectiv: trei la Piatra Neamţ, două la Roman şi unul la Tîrgu Neamţ.

Noi intenţionam organizarea mai multor centre, dar din cauza stocului limitat de vaccin ştiut fiind că există o problemă la nivel european, judeţului Neamţ i-ai fost repartizate 360 de doze, zilnic, adică cîte 60 de doze, pe fiecare flux“, a precizat Radu Firăstrău, directoul DSP Neamţ.

La Spitalului Municipal de Urgenţă Roman rămîne deschis centrul de vaccinare pentru rapelul făcut cadrelor medicale şi după finalizarea acestuia vor exista şi două echipe mobile, conform declaraţiei purtătorului de cuvînt al unităţii, Andreea Trifan. Probabil că similar se va organiza campania de vaccinare şi la nivelul Spitalului Judeţean şi a celui din Tîrgu Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Cheile Bicazului, sentinţă irevocabilă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti au respins contestaţiile în anulare ca inadmisibile ■ sentinţa, în favoarea comunei Bicaz-Chei, este irevocabilă ■ "Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine in instanţă dreptatea", a declarat prefectul George Lazăr ■

Victorie irevocabilă în instanţă, pentru comuna Bicaz-Chei, Neamţ, în dosarul privind Cheile Bicazului. Sentinta a fost dată de judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, pe 13 ianuarie 2021.

“Admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiilor. Respinge contestaţiile în anulare ca inadmisibile. Obligă contestatorii, municipiul Gheorgheni şi UAT Judeţul Harghita la plata către intimata Comuna Bicaz-Chei a sumei de 8000 lei, câte 4000 lei fiecare.  Irevocabilă”, se precizează în sentinţa instanţei.

“Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine in instanţă dreptatea. Justiţia şi-a spus cuvântul şi e o victorie, consider eu, pentru toţi nemţenii. Vreau să le mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat pentru a ajunge la obţinerea acestei sentinţe favorabile. Au dovedit că sunt adevăraţi profeşionişti, dar, mai ales, că îşi iubesc judeţul pe care îl reprezintă”, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Pe cât de încăpăţânat a fost Csaba Borboly în încercarea de a obţine Cheile pentru Harghita, pe atât de încăpăţânat a fost şi prefectul de Neamţ, George Lazăr, în a apăra cauza nemţenilor. Făcând apel şi la formaţia sa de avocat, el a fost prezent în instanţă la toate termenele de judecată şi s-a declarat mereu încrezător în şansele de câştig. Cu o condiţie: cauza nemţenilor să fie corect şi profesionist apărată în faţa judecătorilor. Ceea ce s-a întâmplat ţinând cont de recenta decizie a magistraţilor.

Reamintim că procesul pentru stabilirea graniţei dintre judeţele Neamţ şi Harghita, în fapt pentru administrarea unui obiectiv turistic de mare interes în România, Cheile Bicazului, unul pierdut de către cel care l-a intentat, a fost redeschis de Csaba Borboly. Preşedintele CJ Harghita a depus o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Ploieşti, din iunie 2020, prin care judeţul Neamţ, prin comuna Bicaz Chei îi era reconfirmat dreptul de administrare a Cheilor Bicazului. De altfel, acest demers al oficialului harghitean era anunţat imediat după soluţia magistraţilor prahoveni, care declara presei ungare că nu au fost luate „în considerare probe cu valoare 100%“. Prefectul de Neamţ, George Lazăr, avocat de profesie şi care a participat la procesul de la Curtea de Apel Ploieşti, declara la momentul respectiv că demersul CJ Harghita nu are nicio şansă de reuşită şi aşteaptă să studieze motivele contestaţiei: „Probabil un exemplar al contestaţiei în anulare va fi trimis şi la Prefectura Neamţ, noi fiind parte în acest proces şi voi afla motivele invocate. Consider că au zero şanse de reuşită. Ei pot face orice demersuri juridice, asta nu înseamnă şi că sunt întemeiate. Continuăm lupta pentru Cheile Bicazului“. Procesele dintre cele două judeţe durează de circa 11 ani, iar pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a decis, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, că Cheile Bicazului şi cele 700 de hectare din împrejurimi aparţin comunei Bicaz-Chei, adică trec în administrarea CJ Neamţ. Aceasta era soluţia în litigiu, după ce oficialii din Neamţ contestaseră sentinţa Tribunalului Prahova, din 12 iunie 2019, prin care zona defileului fusese „mutată“ în Secuime. Cu acest lucru nu este de acord Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita, care declara agenţiei de presă ungară MTI că va uza de o cale de atac extraordinară.

Documentul din anul 1988

„Bănuiesc că Curtea de Apel a exclus Consiliul Judeţean Harghita pentru a nu fi obligată să ia în considerare probele noastre cu valoare 100% la pronunţarea sentinţei. Este un lucru cu atât mai ciudat dacă ţinem cont de faptul că judeţul Neamţ nu a fost exclus din proces. Excluderea CJ Harghita este ilegală pentru că există mai multe acte normative care dispun reglementarea disputelor legate de graniţa dintre localităţi situate la periferia judeţelor cu implicarea consiliilor judeţene“, afirma Csaba Borboly. La debutul proceselor, conducerea CJ Harghita şi Primăria Gheorgheni susţineau că zona Cheilor Bicazului le aparţine, deoarece ar fi făcut parte prin tradiţie din aşa-zisul Ţinut Secuiesc. În 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au încheiat un proces-verbal conform căruia aria defileului aparţine comunei nemţene Bicaz Chei, actul a fost semnat de ambele părţi, dar s-a ajuns în situaţia ca diverşi oficiali din Harghita să ceară anularea documentului, de unde şi multitudinea de litigii de graniţă. În procesul de anul trecut, Tribunalul Prahova anula procesul-verbal şi stabilea alt hotar, lucru contestat de Oficiul Cadastru Neamţ, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei. Iar Curtea de Apel Ploieşti a desfiinţat, ca neconformă, sentinţa anterioară, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de judeţul Harghita, adică defileul era „mutat“ în administrarea municipiului Gheorgheni. Codul de procedură civilă stipulează că o contestaţie în anulare poate fi utilizată pentru cauze restrictive, iar respingerea cererii de intervenţie în cadrul unui proces nu se regăseşte printre acestea.

„Şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal“

Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni. În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ HG 540/2000 (care stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României. „E surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul – n.r.). Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorgheniului sau ale Harghitei“, susţinea Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ. Primarul de la Gheorgheni, Janos Mezei, afirma că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva era în „neregulă“ cu limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate. Cu această susţinere nu era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document: „Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.

Citește știrea

Trending