Contactează-ne

Actualitate

Nemţean “prins” de pandemie la… master în Olanda

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ nemţeanul care s-a făcut remarcat de trei ori la Eurovizion ar dori să se stabilească în Olanda

Nemţenii îşi mai aduc aminte de talentatul romaşcan Cristian Prăjescu, cel care a cochetat, cu succes, cu celebrul “Eurovision”. Contactat de redactorii “Monitorul” în cadrul proiectului “Nemţenii plecaţi în lumea largă şi pandemia”, Cristian Prăjescu ne-a vorbit, cu sinceritate, despre evoluţia sa artistică.

Criza pandemică l-a surprins ca masterand în Olanda. “Cred că multă lume ştie că am urmat Conservatorul din Bucureşti la Secţia Compoziţie Muzică Pop, la clasa lui Andrei Tudor. Pot să vă spun că am avut satisfacţia de a reuşi să-mi iau licenţa cu media 10, ceea ce reprezintă o încununare a cunoştinţelor muzicale acumulate de-a lungul anilor.

Traiectoria carierei mele, cumva, s-a schimbat, pentru că eu am început ca solist, însă între timp am descoperit pasiunea de a compune muzică pop. Aşa cum cred că mulţi dintre nemţeni îşi amintesc am participat de trei ori la Eurovision cu diverse proiecte.

Prima ediţie la care am participat a fost în 2013 la vîrsta de 16 ani, la vremea în care eram elev la Colegiul Naţional Roman-Vodă. Atunci am avut satisfacţia de a simţi simpatia nemţenilor care mi-au acordat un număr impresionant de voturi.

În 2016 am participat la o altă ediţie cu un alt proiect muzical, urmat de cea de-a treia participare din 2019, cu proiectul OXA, în care evoluez alături de colega mea de facultate Ioana Prişcă. Cu aceasta am aplicat la studiile de master, pe care le facem, acum, în Olanda, la secţia de Producţie Muzicală. Am început să dau de gustul acestui domeniu complex şi realizez producţie în domeniul muzicii pop şi al muzicii destinate cinematografiei.

Am avut marea şansă ca în această perioadă să-mi fie de mare folos cunoştinţele de informatică acumulate în prestigiosul colegiu romaşcan pe care l-am absolvit. Acum de cînd mă ocup de producţie muzicală am început să înţeleg mai bine fizica, domeniu al cărui gust încep să-l prind din ce în ce mai mult. Lucrez aici, în Olanda, ca şi compozitor şi producător pentru artişti din întreaga lume.

Nu am pierdut, însă legătura cu artiştii români, dintre care aş putea să amintesc pe Paula Seling, căreia i-am realizat cîteva orchestraţii. Este important că de aici, din Olanda, reuşesc să-mi păstrez conexiunile în România, dar am realizat şi multe alte conexiuni cu lumea muzicală de aici şi din alte ţări ale lumii”, a mărturisit Cristian Prăjescu.

Criza pandemică a blocat şi proiectele muzicale

Întrebat de efectele pandemiei în Olanda, Cristian Prăjescu a declarat că şi în această ţară s-au luat măsuri ca peste tot în lume, în încercarea de a diminua efectele acesteia. “Pe 12 martie s-a declarat în Olanda o stare de alertă, ceea ce a presupus şi oprirea cursurilor universitare.

În rest, ca peste tot, s-au închis restaurantele, marile magazine, însă în opinia mea măsurile restrictive au fost mult mai puţin drastice ca în ţară. Ele s-au bazat foarte mult pe conştiinţa cetăţenilor şi pe respectul lor faţă de autorităţi. În aceste condiţii de la jumătatea lunii martie şi cursurile de masterat se predau on-line. În sesiune şi examenele le-am susţinut pe Internet.

Mi-aş fi dorit ca în primăvara aceasta să mă ocup mai mult de promovarea muncii mele şi de a căuta cît mai mulţi colaboratori pentru a ne face mai cunoscuţi în lumea producţiilor muzicale.

Criza pandemică ne-a blocat toate aceste proiecte. În ceea ce priveşte ediţia din acest an a Eurovisionului ea a fost anulată. Probabil dacă lucrurile se mai aşează în 2021 ea se va desfăşura aici, în Olanda, dar numai în condiţiile în care situaţia sanitară se va afla sub control”, a precizat Cristian Prăjescu. Vorbind despre pasiunea sa pentru muzică, romaşcanul ne-a mărturisit că formarea sa în acest domeniu a început de la vîrsta de 6 ani, cînd a devenit elev al Şcolii de Artă “Sergiu Celibidache”, unde a studiat vioara timp de opt ani.

Apoi a urmat cursurile Clubului privat de canto “Luky Dance” din Roman, ca ulterior să urmeze astfel de cursuri şi la Iaşi, cunoştinţe care l-au ajutat în timpul Conservatorului. Cristian Prăjescu a participat şi la alte festivaluri de muzică uşoară, precum cel de la Amara, care poartă numele monstrului sacru al mucicii pop, Aurelian Andreescu , unde a repurtat un succes deosebit.

În Olanda, Cristian Prăjescu îşi cîştigă existenţa din producţie de muzică, dar şi dintr-un job part- time în campusul universitar “Erasmus”, ţinând cont că viaţa în “Ţara Lalelelor” este mult mai scumpă decît în alte ţări ale Europei şi în Olanda nu se dau burse pentru master. Şi-ar dori ca după finalizarea studiilor de master să se stabilească în această ţară, unde există foarte multe oportunităţi profesionale.

Actualitate

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR

Știre publicată în urmă cu

în data de

Preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr, anunţă primarii că pot solicita în continuare fonduri prin PNRR.

“Administrațiile publice locale din județul Neamț pot solicita în continuare fonduri de la Guvern, prin Programul Național de Redresare şi Reziliență!

Guvernul României, condus de liberalul Nicolae Ciucă , va finanța, prin intermediul PNRR, aflat în desfăşurare, proiectele de renovare energetică şi reziliență a clădirilor publice şi a celor rezidențiale multifamiliale.

Este un demers care arată interesul Partidului Național Liberal față de problemele regionale şi locale şi implicarea responsabilă a Guvernului în soluționarea acestora.

Îi încurajez pe primarii nemțeni să aplice pentru aceste fonduri cu proiecte bine realizate şi sustenabile, pentru a atrage finanțări generoase, care vor permite reabilitarea clădirilor din județ şi modernizarea localităților noastre.

Județului Neamț i s-au alocat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, un total de 22.962.488 euro pentru renovarea energetică a clădirilor publice, dintre care au fost utilizați până acum 3.176. 680 euro.

În prezent dispunem de încă 19.785.808 euro, care pot fi folosiți pentru lucrări de reabilitare energetică a clădirilor publice, la solicitarea primăriilor.

De asemenea, în scopul renovării energentice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, Ministerul Dezvoltării a alocat județului Neamț suma totală de 18.770.589 euro, dintre care au plecat către administrațiile publice nemțene, în urma proiectelor depuse, 8.473.407 euro.

Suma disponibilă în continuare pentru proiectele de renovare şi reabilitare energetică a clădirilor rezidențiale este de 10.297.182 euro.

Apelurile de proiecte pentru finanțare se depun online pe www.mdlpa.ro/investiții/PNRR.

Potrivit ghidului pus la dispoziție pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, se vor finanța proiecte care propun:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;

Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum;

Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;

Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;

Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;

Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;

Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;

Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor;

Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice; Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație, etc.

Rata de finanțare acordată de Guvern prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Localitățile nemțene au nevoie de aceste investiții, de aceea îi îndemn pe toți reprezentanții administrațiilor publice locale să solicite fondurile disponibile şi să facilităm, cât mai curând, dezvoltarea zonelor rurale şi urbane ale județului.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, susțin sprijinul primit din partea Guvernului condus de Nicolae Ciucă şi consider că aceste investiții reprezintă punctul de start al obiectivelor liberale de a moderniza şi consolida județele României”, a declarat preşedintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Citește știrea

Actualitate

Corina Chiriac soseşte la Piatra Neamţ pentru „Minuni trăite“. Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ întîlnirea cu artista şi lansarea ultimului volum semnat de aceasta va avea loc sîmbătă, 21 mai ■ timp de două luni, nemţenii pot vizita expoziţia ce include documente şi obiecte din colecţia personală ■

În 2021, marea artistă Corina Chiriac a donat Muzeului Naţional de Istorie a României numeroase documente şi obiecte din colecţia personală, privind istoria familie sale dar şi despre impresionanta ei carieră. În perioada 2 februarie – 31 martie 2022, cele mai reprezentative dintre piesele oferite au fost expuse. Asta pentru a fi admirate de vizitatorii muzeului în cadrul expoziţiei care a avut titlul „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste“. „Finisajul“ expoziţiei a beneficiat de prezenţa istoricilor Alina Pavelescu, Ştefania Dinu şi bineînţeles a personajului principal, artista Corina Chiriac.

„Începînd din data de 14 mai 2022, timp de două luni, expoziţia va putea fi vizionată la Muzeul de Artă Piatra Neamţ. În data de 21 mai, ora 17:00, Corina Chiriac şi curatorul expoziţiei, cercetător ştiinţific dr. Cristina Păiuşan-Nuică, se vor afla la Muzeul de Artă Piatra Neamţ, pentru a vorbi publicului despre expoziţie. De asemenea, va fi prezentata ultima apariţie editorială semnată de Corina Chiriac, «Minuni trăite»“, anunţă Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Istoria familiilor Calaigian-Nestorescu-Chiriac, păstrată timp de generaţii, începe cu străbunica artistei, Ioana Nestorescu, soţia lui Nichita Nestorescu, negustor boiangiu din Buzău, ajuns preşedinte al Corporaţiei Meseriaşilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzău, în anul 1911. Fiica lor, Lucreţia Nestorescu, absolventă de pension, cu mult talent muzical, s-a căsătorit cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor şi tipograf, cu firmă la Bucureşti.

Ei au fost părinţii lui Mircea Chiriac, tatăl Corinei, respectiv bunicii paterni ai Corinei Chiriac. Bunicii materni, Hovelia Calaigian şi Paris, născută Madirghian, au venit ca refugiaţi armeni în România şi s-au stabilit la Bucureşti înainte de Primul Război Mondial, după ce au pierdut doi copii în timpul teribilelor evenimente din 1915.

Paris Calagian, care a fost institutor, absolvind un liceu pedagocic american în oraşul natal, Adabazar (azi, Adapazari, Turcia), a organizat la Bucureşti o grădiniţă pentru copiii armenilor refugiaţi din Turcia. Ea s-a stins tînără, iar fiica sa cea mare, Hasmig, căsătorită Biberian, şi-a ajutat tatăl la creşterea celorlalţi copii, printre care Arşaluiz-Eliza Calaigian, mama Corinei Chiriac.

Ambii părinţi ai Corinei Chiriac au fost muzicieni. Arşaluiz-Eliza Calaigian s-a născut pe 5 martie 1920 şi a urmat Academia Regală de Muzică din Bucureşti, secţia pian, primind în 1941, în timpul studenţiei, premiul „Paul Ciuntu”. A susţinut numeroase concerte şi a fost profesoară la Conservatorul din Bucureşti.

Mircea Chiriac s-a născut la 19 mai 1919, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti în anul 1943 şi a intrat în Baroul Bucureşti, dar, cu un talent nativ la muzică, a ales să se dedice acestei pasiuni, urmînd studiile Academiei Regale de Muzică, secţia Compoziţie.

A avut o prodigioasă activitate de compozitor, precum şi una de profesor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Capitală. Corina Chiriac a debutat în muzică în 1965, în cadrul concursului „Debuturi”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”, cîştigînd premiul de popularitate, iar în teatru în 1968, în piesa „Sfîntul”, în regia Sandei Manu, la Teatrul de Comedie.

Anul 1970 a însemnat debutul în muzica pe marile scene, fiind laureată a concursului televizat „Steaua fără nume”, participînd la festivaluri naţionale şi la primul festival internaţional, în Polonia. În anul 1971, Corina Chiriac a reprezentat România la Festivalul internaţional „Cerbul de Aur” de la Braşov, fiind premiată cu „Cerbul de Bronz” pentru interpretarea pieselor „Inimă nu fii de piatră” şi „Va veni o clipă”. În acelaşi an îi apărea şi primul disc single Electrecord.

Citește știrea

Actualitate

Surpriză în cazul tonelor de motorină furate din rezervoarele unor camioane. A fost depistat încă un făptaş

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au mai dat de urma unui suspect, de 19 ani ■ alţi şase tineri sînt deja în arest la domiciliu sau în control judiciar ■ ei au furat din rezervoarele unor camioane peste 2.300 de litri de motorină ■

Se măreşte cercul suspecţilor într-un dosar de furt de motorină petrecut la Tîrgu Neamţ. Iniţial, anchetatorii au dat de şase tineri bănuiţi că au sustras din camioane parcate circa 2.300 de litri de combustibil. Pe 16 mai a fost reţinută o a şaptea persoană, un tînăr de 19 ani, din Răuceşti.

„La data de 16 mai 2022, în urma extinderii activităţilor de cercetare efectuate într-un dosar penal ce vizeaza săvîrşirea mai multor infracţiuni de furt calificat de combustibil din rezervoarele camioanelor, a mai fost reţinută o persoană bănuită de comiterea faptelor. Investigaţiile au relevat faptul că, în perioada februarie- martie 2022, suspectul de 19 ani din Răuceşti împreună cu alte 3 persoane ar fi sustras aproximativ 2.000 l motorină, în valoare de 17.500 lei.

Ulterior, combustibilului a fost transportat pe raza localităţii Răuceşti unde ar fi fost comercializat. În ziua de 16 mai a.c., în urma documentării activităţii infracţionale tînărul de 19 ani a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe baza de ordonanţă de reţinere“, a anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ. „Afacerea“ ilicită le-a fost stricată de anchetatorii care au documentat activitatea infracţională, iar pe 14 mai 2022, oamenii legii au reţinut şase tineri.

Investigaţiile au relevat că în noaptea de 1 spre 2 mai 2022, 6 persoane cu vîrste cuprinse între 18 şi 29 de ani, din localităţile Răuceşti, Timişeşti şi Tîrgu Neamţ, avînd feţele acoperite cu cagule, ar fi tăiat plasa unui gard şi ar fi pătruns în curtea a două societăţi de unde ar fi sustras din rezervoarele camioanelor o cantitate de aproximativ 1.200 de litri de motorină. O nouă lovitură ar fi avut loc în noaptea de 5/6 mai, cînd aceleaşi persoane ar fi pătruns, din nou, în curtea uneia dintre cele două firme, de unde au sustras circa 1.100 de litri de motorină, din rezervoarele camioanelor.

Ulterior, aceştia ar fi transportat combustibilul pe raza localităţii Răuceşti, unde au vîndut motorina. Pe 14 mai, cei 6 tineri au fost reţinuţi pentru 24 de ore, ulterior 4 suspecţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani, fiind plasaţi în arest la domiciliu. Alţi doi suspecti, de 19 şi 29 de ani, au scăpat cu cea mai blîndă măsură preventivă, controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Citește știrea
Advertisement








Trending