Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Negocieri“ pentru pãdurile printilor Sturdza

Știre publicată în urmă cu

în data de

• printul Gheorghe Sturdza încearcã sã obtinã votul vicepresedintelui Badea • în acest sens a promis cã va da 300 de hectare muntenilor care nu si-au primit terenurile înapoi • „este un gest foarte fumos, dar, cu toate acestea, tot nu m-au convins“, a declarat Dumitru Badea •

Printul Gheorghe Sturdza, împreunã cu avocatul familiei, Nicolae Bujor, a încercat, ieri, sã-l convingã pe vicepresedintele Consiliului Judetean Neamt, Dumitru Badea cã ar trebui sã primeascã 26.100 de hectare de teren, si nu doar 16.000, cum sustine Directia Silvicã, idee pe care o aprobã si reprezentantul administratiei nemtene. Desi au stat de vorbã cîteva zeci de minute, timp în care printul a prezentat o serie de acte în care se arãta cã suprafata ce-i trebuie retrocedatã este cea mai mare, vicepresedintele Badea nu s-a arãtat prea convins. La finalul discutiilor, printul Gheorghe Sturdza a afirmat cã nu crede cã Dumitru Badea este împotriva retrocedãrii terenului, ci doar este îngrijorat de soarta cetãtenilor din zonã, care mai au de primit suprafete de teren. „Nu cred cã nu este de acord cu retrocedarea pe care am solicitat-o. Domnul Badea are o problemã legatã de oamenii din aceste comune care, încã, nu si-au primit terenurile. El întreabã de ce ar trebui sã primim noi primii, si dupã aceea cetãtenii. Dacã vom primi terenul înapoi, garantez cã toatã lumea din aceste zone va fi fericitã alãturi de noi si nimeni nu va avea de suferit“, a declarat, ieri, printul Gheorghe Sturdza. De partea cealaltã, vicepresedintele CJ Neamt, Dumitru Badea, cel care a votat împotriva retrocedãrii integrale solicitate de familia princiarã, a declarat cã trebuie sã mai consulte acte si sã mai cearã si alte pãreri, pînã în momentul în care va fi convins cã printului Sturdza îi trebuie retrocedate cele 26.100 hectare de teren. „Au venit sã mã convingã si sã-mi arate acte care dovedesc cã este îndreptãtit sã primeascã suprafata propusã, de 26.100 de hectare. Eu am votat, la ultima sedintã de fond funciar, pentru acordarea a 16.000 de hectare, propunere care a venit din partea Directiei Silvice, deoarece, la acea datã, nu existau acte care sã dovedeascã cã ar trebui sã primeascã suprafata mai mare. Mi-a arãtat mai multe documente pe care le vom pune cap la cap. Pãrerea mea este cã nu trebuie sã dãm o suprafatã atît de mare unui singur om, în timp ce sînt altii care ar trebui sã primeascã în aceleasi zone. Nu ar fi corect sã le dãm teren în alte localitãti“, a declarat Dumitru Badea. El a mai adãugat cã printul s-a angajat sã încheie un protocol cu CJ Neamt, prin care sã se angajeze ca, în termen de 6 luni de la intrarea în posesie, sã acorde 300 de hectare de teren cetãtenilor care încã nu au rezolvate problemele legate de retrocedarea terenurilor. „Este un gest foarte fumos, dar, cu toate acestea, tot nu m-au convins“, a mai declarat Dumitru Badea.

Retrocedare anulatã în jumãtate de orã Reamintim cã membrii comisiei de Fond Funciar a votat, în urmã cu douã sãptãmîni, pentru validarea solicitãrii mostenitorilor familiei Sturdza, pentru o suprafatã totalã de 26.100 de hectare de teren. Aceastã situatie a durat aproape jumãtate de orã, dupã care Ilie Petre, juristul Prefecturii, si-a dat seama cã votul nu era statutar si hotãrîrea luatã trebuia anulatã, lucru care s-a si întîmplat. S-a ajuns la aceastã situatie dupã ce s-au supus la vot douã variante. Prima, emisã de Oficiul de Cadastru, în care se propunea validarea retrocedãrii a 26.100 de hectare, din cele 27.134 solicitate, deoarece peste 1.000 de hectare reprezintã fînete si goluri de munte. Cea de a doua propunere, venitã din partea Directiei Silvice, era de retrocedare a numai 14.384 de hectare, si rezulta din scãderea din cele 27.134 de hectare solicitate a peste 10.000 de hectare – suprafete care s-au expropriat cetãtenilor din comunele de munte, si încã 2.052 de hectare care ar fi fost situate pe teritoriul judetului Harghita. Simion Stîncel, directorul Oficiului pentru Cadastru, a demonstrat cã cele peste 2.000 de hectare pe care Directia Silvicã le considera ca fiind în Harghita sînt pe teritoriul judetului Neamt, doar cã sînt administrate de Ocolul Silvic Tulghes. Asadar, cea de a doua propunere a fost de retrocedare a suprafetei de 16.436 de hectare. Astfel, dupã ce s-au enuntat cele douã propuneri, cei 10 membri ai comisiei au votat si au rezultat 5 pentru suprafata de 26.100 de hectare si 5 pentru 16.436 de hectare. În astfel de cazuri, în lege este mentionat cã presedintele comisiei decide. Astfel, prefectul a votat pentru suprafata de 26.100 de hectare, rezultînd 6 voturi pentru suprafata mai mare si 5 pentru cea mai micã. În acel moment, procuratorul familiei Sturdza, Nicolae Bujor, si printul Gheorghe Sturdza au iesit din salã, chiar dacã reprezentantul Directiei Silvice a declarat cã va ataca hotãrîrea.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending