Neamţul, locul IV în topul sărăciei pe ţară

■ un sociolog a analizat gradul de sărăcie din cele opt judeţe din Estul României ■ el arată cu degetul spre toată clasa politică post- decembristă care a abandonat Moldova la graniţa de răsărit a Uniunii Europene ■ „Guvernele noastre au preferat să uite mai mult de o cincime dintre români, i-a silit să rămînă doar cu varianta emigrării“, arată sociologul ■

Cea mai populată regiune a României, unde trăieşte peste o cincime din populaţia ţării, este cea mai săracă, în opinia sociologului Petrişor Gabriel Peiu. Conform cercetării făcute de acesta, judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Neamţ şi Vaslui fac parte din a cincea cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană, analiza sociologului fiind făcută în baza ultimului eurobarometru, care arată că nu avem o euroregiune mai populată ca cea de Nord-Est, cu un PIB de doar 36% din media Uniunii Europene, aceasta fiind a cincea cea mai săracă zonă. Înaintea Regiunii de Nord-Est există trei regiuni din Bulgaria şi una din Franţa. În regiunea de Nord-Est, 22,3% din populaţia ţării produce doar 10,1% din PIB, cele şase judeţe ale Regiunii de Nord-Est fiind de două ori mai puţin performante decît media naţională. În 2017 cel mai puternic judeţ moldovean este Iaşi care a produs 3% din PIB-ul naţional, Vaslui fiind al cincilea cel mai neperformat judeţ din ţară, cu doar 0,88% din PIB şi cel mai sărcac judeţ al ţării în 2016, cu 27% din media UE la indicatorul PIB pe cap de locuitor, urmat de Botoşani, cu 29% . Neamţ este al patrulea cel mai sărac judeţ al ţării, cu 32% PIB din media UE, urmat de Suceava. Conform eurobatrometrului, cinci dintre cele opt judeţe ale Moldovei se află printre cele mai sărace judeţe ale ţării. Cele mai bogate judeţe ale Moldovei sînt Iaşi cu 45% din media UE şi Galaţi cu 42% din media UE, dar ele nu se regăsesc între primele 15 judeţe din topul naţional al producţiei. Sociologul reaminteşte în analiza făcută că nu există nici un record negativ pe care să nu-l fi bifat judeţele Regiunii de Nord- Est. „Modelul de «dezvoltare» naţional, bazat pe producţie de bunuri ieftine, cu salariaţi mulţi şi prost plătiţi a favorizat doar judeţele aflate la graniţa vestică. Cu cît te îndepărtezi de graniţa de vest ai şanse din ce în ce mai mici să fii competitiv, pentru ca toate cheltuielile de transport cu materia primă sau produsul finit, te scot de pe piaţă. Statul român ar fi trebuit să contrabalanseze acest fenomen cu investiţii în infrastructură, care să aducă Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Dar nu, guvernele noastre au preferat să uite mai mult de o cincime dintre români, i-a silit să rămînă doar cu varianta emigrării“, arată Petrişor Gabriel Peiu. Sociologul găseşte şi politicienii vinovaţi de situaţia în care se află judeţele Moldovei, în persoana senatorului de Iaşi, Varujan Vosganian, fost Ministru de Finanţe şi al Economiei, a PSD-istului Viorel Hrebenciuc, vinovaţi de trădarea propriului electorat şi de îmbogăţirea firmelor OMV şi Lukoil, respectiv a jafului de la RAFO şi CAROM, de retrocedările păguboase de fond forestier. El susţine că întreaga campanie pentru garantarea unor venituri fabuloase pentru companiile petroliere şi pentru micşorarea veniturilor cuvenite României a fost condusă de Varujan Vosganian, aflat la apogeul carierei sale politice. Nu scapă acestor acuzaţii nici liberalul Relu Fenechiu, condamnat pentru afacerea cu transformatoare second hand, care nu a făcut nimic pentru Moldova din fotoliul de ministru al Transporturilor. Acuzat este şi PSD-istul Dan Nica, cel care a permis indienilor să sifioneze bani de la Sidex Galaţi şi de la Arcelor Mittal Roman. Pentru situaţia din Neamţ este arătat cu degetul Gheorghe Ştefan, iar pentru Suceava este acuzat Gheorghe Flutur. „Parlamentul României a devenit un adevărat Club de la Veneţia, atent să nu rănească vreo sensibiliate habzburgică sau ţaristă, dar indolent şi indiferent cînd vine vorba de dezvoltarea propriei ţări“, mai spune Petrişor Gabriel Peiu, în analiza făcută. Acesta este doctor al Universităţii Politehnice Bucureşti, din 1996, fost consilier al premierului Radu Vasile (1998- 1999) şi al premierului Adrian Năstase în 2001-2002, subsecretar de stat pentru politici economice în 2003-2004 şi vicepreşedinte al Agenţiei pentru Investiţii Străine(2003-2004). În prezent este coordonator al Departamentului de Analize Economice a Fundaţiei Universitare a Mării Negre.