Neamţ: ŞOCANT – Ucigaşul de la spital, slujitor voluntar la biserică

■ victima era verişoara preotului paroh ■ „era o fire timidă şi avea momente cînd plîngea, dar nu-mi închipuiam că o să ajungă să ucidă. Îmi făceam griji că el o să se sinucidă“, spune preotul Ciprian Muraru

Sebastian Dumitru Patriche, ucigaşul directoarei medicale de Spitalul Judeţean Neamţ, Anca Patriche, crimă petrecută vineri, 10 ianuarie 2020, fusese, pînă, acum trei luni luni, slujitor voluntar la biserica Întîmpinarea Domnului din Piatra Neamţ.

Era paraclisier şi palimar (palimarul este persoana din altar care iese cu lumînarea şi aprinde tămîia în cadelniţă), ajutîndu-l pe preot, se implica în diverse acţiuni ale parohiei şi unerori o făcea pe dascălul, cîntînd în strană. De cîteva luni nu mai venise la biserică, pînă la data omorului fiind agent de pază la un supermarket din Piatra Neamţ.

Preotul Ciprian Muraru, parohul de la aşezămîntul menţionat, a menţionat că nu poate să-şi explice cum de a fost în stare să comită o asemenea crimă şi că victima era verişoara sa.

„A fost voluntar la biserică. De trei luni a rupt legătura cu noi şi nu mai venea la parohie. La telefon chiar m-a repezit, spunînd să-l las în pace, că acum are serviciu. Apoi, nu-mi mai răspundea la apeluri, am mers şi la el acasă, dar cînd auzea cine e la interfon nu deschidea uşa. Era o fire timidă şi avea momente cînd plîngea, dar nu-mi închipuiam că o să ajungă să ucidă. Îmi făceam griji că el o să se sinucidă. Cît a fost sub puterea Bisericii, a Duhului Sfînt părea că totul e în regulă. Dar după ce a plecat s-a petrecut nenorocirea“, a declarat preotul Ciprian Munteanu.

Astăzi, la slujba de la parohie, unul dintre subiectele de discuţie a fost şi crima săvîrşită. Credincioşii aveau păreri diferite despre făptaş, unii considerîndu-l un om normal, alţii cam ciudat.

„Era la locul lui, nu a făcut niciodată vreo problemă. Ajuta la treburile parohiei, se implica şi nu părea capabil de o aşa grozăvie“, susţinea clopotarul. Altceva spunea o enoriaşă: „Părea cam ciudat în ultima vreme. Avea un fel straniu de a privi, te fixa cu ochii, da’ privirea trecea prin tine. Altundeva îi erau gîndurile“.