Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Pui de zimbru de doar 10 zile eliberat în codri

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Administraţia Parcul Natural Vînători Neamţ a pus în libertate două perechi de mamifere, pe 10 mai ■ un mascul şi o femelă provin de la Rezervaţia Vama Buzăului ■ în timp ce aştepta să i se deschidă poarta spre sălbăticie, una dintre femele a adus pe lume un pui ■

Numărul zimbrilor care hălăduie în pădurile Neamţului a crescut cu încă cinci mamifere, respectiv patru adulţi şi un pui, ajungîndu-se la un efectiv total de 42 de exemplare în libertate. Aşa cum a procedat în ultimii ani în fiecare primăvară, echipa Parcului Natural Vînători a eliberat, vineri, 10 mai, două femele şi doi masculi care fuseseră transportaţi cu cîteva zile înainte în ţarcul de eliberare de la Cabana Chitele, din comuna Crăcăoani, pentru a se obişnui cu zona. În perioada de aclimatizare, una dintre femele a adus pe lume un pui, astfel că micuţul de doar vreo zece zile a pornit împreună cu mama sa spre sălbăticie. De menţionat este faptul că una dintre perechi a fost primită de la Rezervaţia Vama Buzăului. „Vineri, 10 mai, în Parcul Natural Vînători Neamţ, au fost puşi în libertate alţi patru zimbri, doi masculi şi două femele. Ineditul acestei eliberări a constat în faptul că, în urmă cu zece zile, una dintre femele a fătat, astfel că puiul se va dezvolta în condiţii de libertate. Mulţumim pentru sprijinul acordat RNP Romsilva şi Asociaţiei Valea Zimbrilor din judeţul Braşov (care ne-a donat două dintre animalele eliberate“, au menţionat reprezentanţii Parcului Vînători într-o postare pe Facebook. Este al optulea an care au loc astfel de eliberări şi s-a urmat aceeaşi procedură. Animalele selectate au fost tranchilizate pentru a face posibilă transportarea lor în noua locaţie. Urmează monitorizarea lor, pentru a se observa dacă se alătură grupurilor existente sau formează o turmă nouă. Micul pui se alătură celorlalţi 14 fătaţi în libertate în anii anteriori. Se ridică, treptat, o nouă generaţie de zimbri, un nucleu substanţial care nu a avut niciodată de-a face cu captivitatea, fiind astfel mult mai bine pregătit pentru traiul pe cont propriu. Este dovada cea mai concludentă că programul de reintroducere a zimbrului în libertate, un proiect pilot derulat în ţara noastră doar de Parcul Natural Vînători Neamţ, se află pe drumul cel bun. Primul pas pentru repopularea munţilor cu această specie legendară s-a făcut pe 22 martie 2012, aceasta fiind data la care Parcul Natural Vînători Neamţ a reuşit, după ani de eforturi şi multe greutăţi întîmpinate, să creeze condiţiile necesare eliberării primului grup de zimbri în sălbăticie. Evenimentul, o premieră pentru ţara noastră, a avut loc în zona cabanei Chitele din comuna Crăcăoani, un loc izolat unde au avut loc ulterior şi celelalte puneri în libertate. Majoritatea exemplarelor au fost selectate din efectivul autohton, ce trăieşte în condiţii de semi-libertate în ţarcul de aclimatizare al Parcului Vînători. Dar au fost şi excepţii, cum a fost cazul celor şase femele primite în 2014, cu titlu de donaţie, de la grădini zoologice din Marea Britanie. Unul dintre partenerii de atunci, irlandezul Sean McKeown, directorul Wildlife Park din insula Fota, a ţinut neapărat să vadă cum se descurcă animalele în noul lor cămin şi a venit însoţit de un coleg şi de cei doi membri ai unei echipe de filmare, pe la sfîrşitul lunii ianuarie 2019. „Irlandezii sînt implicaţi în diferite acţiuni de salvare a speciilor periclitate, printre acestea numărîndu-se şi zimbrii. Vin de la o grădină zoologică care are foarte mulţi vizitatori, în jur de 400.000 şi doresc să utilizeze imaginile filmate la noi ca un fel de promovare, să arate rezultatele palpabile ale muncii lor“, ne spunea inginerul Sebastian Cătănoiu. Sosirea oaspeţilor din Irlanda avea loc la cîteva săptămîni de la includerea Ţinutului Zimbrului, pentru al doilea an consecutiv, în Top 100 Sustainable Destinations, o selecţie a destinaţiilor turistice „verzi“ din întreaga lume. Este singura destinaţie din România menţionată în acest top şi a fost înscrisă în competiţie sub denumirea Bison Land, în primul an demersurile de participare fiind făcute de echipa Parcului, iar în al doilea, de către cei de la Asociaţia Ţinutul Zimbrului. Parcul Vînători Neamţ este singurul loc din Europa în care există concomitent zimbri în libertate, semilibertate şi în captivitate (la Grădina Zoologică Dragoş Vodă). Nominalizarea despre care am pomenit mai sus a avut loc la Gala competiţiei Global Top 100, care a fost organizată pe 6 martie 2019, în cadrul Tîrgului de Turism de la Berlin. Organizatorii evenimentului i-au înmînat diploma Viorelei Chiper, managerul Asociaţiei Ţinutul Zimbrului. „E o prezenţă onorantă, mai ales că unele destinaţii sînt foarte cunoscute, cum ar fi Parcul Yellowstone din SUA. Înseamnă foarte mult, la nivel mondial, să fim alături de ei. Există avantaje, de exemplu activităţile de promovare. În stabilirea listei cîştigătorilor sînt implicate şi alte organizaţii care au legătură cu turismul sustenabil. E o comisie care analizează destinaţiile, există un întreg proces, se solicită lămuriri“, mai aflam de directorul Sebastian Cătănoiu. Povestea Ţinutului Zimbrului a început în 2005, cînd Administraţia Parcului a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land şi cînd a prezentat, pentru prima dată, conceptul dezvoltării durabile a micro-regiunii. În 2009 destinaţia a primit recunoaşterea europeană, prin includerea în reţeaua European Destinations of Excellence, în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, iar azi recunoaşterea este una mondială.

Actualitate

Fără clemenţă pentru corupţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un nemţean condamnat definitiv pentru obţinerea de finanţări necuvenite a cerut revizuirea cauzei ■ acţiunea a fost respinsă ca nefondată ■

Un bărbat condamnat definitiv pentru finanţări europene ilegale, a solicitat magistraţilor din cadrul Tribunalului Neamţ revizuirea cauzei. Judecătorii au respins acţiunea ca nefondată, iar demersul lui Gheorghe Trifan l-a făcut să scoată din buzunar 150 de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Nemţeanul a fost acuzat de procurorii DNA de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Prin senţinţă definitivă, la final de 2018 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Prin aceeaşi hătărîre, Trifan a fost obligat la plata pagubei, 3.919.616 lei, plus accesorii fiscale, către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, cel mai probabil acest aspect al deciziei magistraţilor fiind miza revizuirii.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012 cînd Gheorghe Trifan, în calitate de reprezentant al unei asociaţii de crescători de animale din Borca, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură mai multe documente falsificate, în scopul de a obţine injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă, plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată şi plăţi de agromediu. „Concret, documentele respective conţineau date nereale, în sensul că persoanele menţionate ca fiind membre ale asociaţiei fie nu şi-au manifestat consimţămîntul pentru a deveni membri, fie nu şi-au dat acordul ca inculpatul Trifan Gheorghe să depună cererea de sprijin în numele asociaţiei şi nu au semnat acele înscrisuri“, conform unui comunicat al DNA, postat pe site-ul instituţiei.

Anchetatorii au mai arătat că prin acţiunile sale inculpatul a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 3.919.165,68 de lei. APIA s-a constituit parte civilă cu o sumă ceva mai mare decît prejudiciul calculat de procurori, respectiv 4.454.763 lei noi (44,5 miliarde de lei vechi), însă judecătorii au apreciat că paguba este cea stabilită prin actul de inculpare. Atît procurorii anticorupţie, cît şi inculpatul, au contestat decizia Tribunalului Neamţ, la Curtea de Apel Bacău, însă acţiunile au fost respinse ca nefondate, astfel că hotărîrea a devenit definitivă la 12 decembrie 2018.

Citește știrea

Actualitate

Modificări de posturi la Spitalul Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Consilierii locali au aprobat, în şedinţa ordinară a lunii iulie, acte normative ce vizează activitatea Spitalului Roman. La Compartimentul de evaluare şi statistică medicală s-a decis transformarea a două posturi vacante de registrator principal în registrator medical debutant. La Laboratorul de analize s-a aprobat transformarea a patru posturi vacante de asistent principal, în posturi de asistent medical debutant specialitatea medicină generală, iar la Endocrinologie a fost necesară transformare unui post vacant de asistent principal, în post vacant de medic specialist în specialitatea Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli metabolice.

Consilierii au fost de acord cu modificarea Serviciului MCIM, care de acum se va numi Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate. La Farmacia cu circuit închis a fost transformat un post vacant de farmacist, cu drept de liberă practică, în post de farmacist specialist. Solicitările făcute de conducerea spitalului au fost justificată ca fiind o necesitate a adaptării structurii organizatorice la cerinţele asigurării cu personal , ţinînd cont şi de vacantarea unor posturi prin pensionare, precum şi de oferta de pe piaţa muncii.

Citește știrea

Actualitate

Taxă prohibitivă la admiterea la INM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi este criză de personal la instanţe şi parchete, CSM a impus o taxă mare la admiterea la INM ■ cuantumul acesteia a fost dublat ■

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă, de la Tribunalul Neamţ, recent întoarsă la post după o detaşare de cîteva luni la Roman, apreciază că solicitările Asociaţiei Naţională a Studenţilor la Drept (ANOSOR) Iaşi şi Bucureşti, de modificare a cuantumului taxei de înscriere la admiterea la Institutul Naţional de Magistratură este justificată din punctul său de vedere, în contextual actualei crizei de personal.

„Taxa nu trebuie să descurajeze candidaţii care au o situaţie financiara nefericită. Unicul criteriu de departajare al candidaţilor care doresc să devină magistraţi trebuie să rămînă meritocraţia. În primul rînd, taxa reprezintă mai mult decît dublul taxei impuse la ultimul concurs de admitere în magistratură, 650 RON/candidat. Nu există niciun fel de fundamentare a calculului prin care s-a ajuns la această sumă, niciun fel de analiză de impact, nicio estimare a posibilelor efecte negative.

În al doilea rînd, taxa reprezintă mai mult decît salariul minim net lunar din Romaânia la nivelul din iulie 2021 – 1.386 RON/lună. Sîntem absolut convinsşi că accesul într-o profesie atît de importantă precum magistratura nu poate să fie condiţionat de nivelul financiar al candidatului, mai ales cînd întreaga filosofie a sistemului ţine de asigurarea unei stabilităţi financiare pentru magistrat şi care să fie parte din independenţa reală a justitiţiei. În al treilea rînd, Plenul CSM nu a prevăzut nicio măsură compensatorie pentru cei care, din motive obiective, nu au resursele financiare necesare achitării acestei taxe absolut exagerate.

Considerăm că este de neimaginat ca parcursul unui candidat bine pregătit către funcţiile de judecător sau procuror să poată fi îngreunat de dificultăţile financiare în care se află. Procesul de recrutare a unor magistraţi bine pregătiţi ţine de interesul naţional al României şi, deşi este evident că organizarea concursului presupune anumite costuri inerente, acestea nu pot avea ca efect limitarea accesului în profesie pentru tinerii cu situatţii materiale mai putţin fericite. Solicităm Plenului CSM abrogarea Hotărîrii nr. 125/2021 şi stabilirea unei taxe cu rol pur administrativ, corelate cu nivelul financiar al unui tînăr absolvent al facultăţilor de Drept din România şi reglementarea unor proceduri privind scutirea de taxă în situaţii bine justificate“, apreciază şi judecătoarea Alina Niţă.

Acesta de-a lungul detaşării sale la Roman a vorbit despre volumul infernal de muncă al judecătorilor de la instanţa acestui oraş, unde din 11 posturi normate. ocupate efectiv sînt cîteva. „Volumul de muncă al unui judecător influenţează în mod direct durata de soluţionare a unui dosar, pentru că este mult mai uşor să îţi gestionezi şedinţele cu 30-40 de dosare o data la 2 săptămîni şi este foarte greu să le gestionezi pe cele cu 50-60 de dosare săptămînal, repartizate pe un interval de 4-5 luni.

Volumul de muncă al unui judecător determină durata de redactare a unei hotărâri, pentru că activităţile zilnice pe care le face pentru pregătirea şedinţelor săptămînale de judecată îi poate ocupa toate cele 40 de ore lucrătoare din săptămînă. Activităţile pe care le desfăşoară un judecător presupun un efort intelectual intens, iar volumul de muncă al unui judecător care necesită mai mult de opt ore de muncă, cinci zile pe săptămînă, fără a-i permite odihna necesară refacerii capacităţii intelectuale îi va afecta calitatea lucrărilor pe care le face, existînd premisele unor erori nedorite“, este de părere judecătoarea. Conform organigramei Judecătoriei Roman, magistratul Alina Iştoc se află în concediu de maternitate, Alinei Mihaela Niţă i-a încetat detaşarea, iar Alexandra Arseni se află în concediu de creştere a copilului. În activitate este Constantin Chiriluţă şi cu atribuţii de vicepreşedinte, Cristian Bîrjoveanu, Nicoleta Cristina Pavlovici, Robert Valerian Apetrei şi stagiara Raluca Andreea Foitaş, cu atribuţii restrînse.

Citește știrea

Trending