Contactează-ne

Economie

Neamţ: Percheziţii la evazionişti

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ aproape 200 de descinderi au avut loc în Bucureşti şi alte 19 judeţe, inclusiv în Neamţ ■ anchetatorii vorbesc de un prejudiciu de peste 6 milioane de dolari ■ două firme fantomă ar fi emis facturi fictive către 150 de agenţi economici ■

O acţiune de proporţii a oamenilor legii într-un dosar penal cu acuze de evaziune fiscală au avut loc joi, 21 martie 2019. Au avut loc aproape 200 de descinderi imobiliare atît în Bucureşti, cît şi în alte 19 judeţe, inclusiv în Neamţ, în cauză vorbindu-se de un prejudiciu de peste 6 milioane de dolari. Pe scurt, două firme din Giurgiu ar fi emis facturi care atestau în mod nereal prestări de bunuri sau servicii către un număr de 150 de societăţi comerciale din ţară. „Poliţiştii de investigare a criminalităţii economice, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice şi Parchetului de pe lîngă Tribunalul Giurgiu, efectuează joi 197 de percheziţii domiciliare, în 19 judeţe şi în Capitală, la persoane bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 6 milioane de dolari, prin evaziune fiscală. Percheziţiile au loc în Bucureşti şi în judeţele Argeş, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Dîmboviţa, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Teleorman, Arad, Dolj, Mehedinţi, Neamţ, Vîlcea, Prahova, Olt şi Giurgiu, la societăţi comerciale şi persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălarea banilor“, conform news.ro. Se vorbeşte de fapte care ar fi avut loc în perioada 2012 – 2014, cînd mai multe societăţi comerciale ar fi înregistrat în evidenţa contabilă cheltuieli nereale, utilizînd facturi fictive de la două societăţi comerciale cu comportament de tip „fantomă“, cu sediul pe raza judeţului Giurgiu, constînd în achiziţionarea de mărfuri şi servicii care, în realitate, nu au fost realizate de firmele din Giurgiu, acestea din urmă fiind coordonate de alte persoane decît cele care apăreau în evidenţe ca fiind administratori. Beneficiarii facturilor au efectuat transferuri de bani prin conturi din care unii au fost retraşi în numerar, iar alţii au fost schimbaţi în 4,5 mil USD în China, simulînd, la fel, operaţiuni nereale. În cauză se fac cercetări faţă de 103 persoane bănuite ca ar fi înregistrat în evidenţa contabilă achiziţii şi servicii nereale, constînd în cumpărarea de legume, fructe, utilaje industriale, ambalaje şi prestări de servicii privind organizarea unor spectacole, precum şi repararea unor spaţii aparţinînd unor instituţii de interes public. Cele două societăţi comerciale emiteau facturile, prin intermediari, către aproximativ 150 de alte societăţi. Anchetatorii au ridicat documente contabile, contracte, facturi şi înscrisuri folosite la bănci. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat s-ar cifra la 6,5 milioane de dolari americani, dintre care 4,5 milioane de dolari ar fi fost transferaţi din conturile bancare aparţinînd celor două societăţi din Giurgiu, către firme din China, fără a avea ca temei operaţiuni economice. Activităţile s-au desfăşurat într-un dosar instrumentat de Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Giurgiu, sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Giurgiu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cînd evaziunea nu mai duce la puşcărie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ evazioniştii scapă de detenţie în anumite condiţii ■ prejudiciul nu trebuie să depăşească 100.000 de euro şi trebuie achitat integral ■ legea a fost promulgată de preşedintele Iohannis ■

Liber la evaziune fiscală, dacă ai ceva bănuţi prin conturi. Cei care săvîrşesc de acum înainte astfel de infracţiuni scapă de detenţie. Totul în anumite condiţii, respectiv prejudiciul nu trebuie să depăşească suma de 100.000 de euro, iar paguba în dauna statului trebuie achitată pînă la ultimul bănuţ. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Este vorba de modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Potrivit legii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, avînd ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă asocierea în vederea săvîrşirii acestor fapte. De asemenea, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, următoarele fapte săvîrşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operatiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble; sustragerea de la verificări financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de debitor ori de terţe persoane a bunurilor sechestrate.

În cazul unor astfel de fapte, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu trece de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pînă la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplica amendă.

În cazul săvîrşirii uneia dintre infracţiunile menţionate anterior, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, pînă la pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobînzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcîndu-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare“. Aceste dispoziţii se aplică tuturor inculpaţilor.

Citește știrea

Actualitate

Agricultorii, la limita supravieţuirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ vremea nu este încă prielnică începerii lucrărilor agricole de primăvară ■ deşi rezerva de apă din sol s-a refăcut, în mare parte, nu se poate intra în cîmp din cauza diferenţelor mari de temperatură dintre zi şi noapte ■ marea problemă pe care o au însă fermieri este cea financiară ■ statul are restanţe la despăgubirile pentru calamităţi încă din 2019 ■ preţul grîului " a explodat" ajungînd la un record "istoric" de 1 leu pe kilogram ■ silozurile sînt goale ■

Deşi speră că recoltele anului agricol 2021 vor fi mai bune datorită refacerii rezervei de apă din sol, cei care lucrează în domeniul agricol susţin că au, încă, mari probleme legate atît de vreme, cît mai ales de efectele secetei din ultimii ani şi de lipsurile financiare. Inginerul Vasile Balcan, managerul celei mai mari societăţi agricole din Moldova arată care sînt cauzele impasului în care se află agricultura românească.

„Sperăm ca anul agricol 2021 să fie mult mai bun ca 2020, pentru că în urma precipitaţiilor din ultima vreme s-a acumulat ceva apă în sol şi rezerva s-a mai refăcut. E drept că acest lucru nu în totalitate, dar saturaţia de apă din sol e mult superioară celei de anul trecut, cînd a fost un an cu secetă excesivă, care a calamitat suprafeţele de teren şi în proporţie de 100%.

În această primăvară avem însă ceva probleme legate de variaţiile de temperatură de la noapte la zi, care sînt foarte mari şi crează un stres puternic plantelor. Ca şi la oameni acesta se resimte puternic şi în sectorul vegetal. Au început însămînţările la culturile de primăvară de: ovăz şi orzoaică, grîu de primăvară, în măsura în care s-a putut intra în teren.

Deşi pentru unele culturi timpul este foarte întîrziat nu am putut intra pe parcele întregi din cauza solului îmbibat de apă. Dacă temperaturile vor creşte, vom încerca să intrăm în cîmp, în săptămîna 5-11 aprilie, în funcţie de valorile de temperatură din sol, în special.

Se impune, urgent, însămînţarea suprafeţelor ce vor fi cultivate cu: floarea soarelui, soia şi porumb, care au nevoie de o temperatură a solului de 5-6 grade Celsius şi de o temperatură corespunzătoare în aer. În societatea noastră încercăm să realizăm lucrări agricole în cîmp, în măsura în care avem îndeplinite, în tarla, condiţile climaterice amintite”, a declarat Vasile Balcan, managerul SC „Marsat” SA Roman, cea mai mare societate agricolă din zona Moldovei, care dezvoltă afaceri şi în Republica Moldova.

Stocurile de grîu în silozuri sînt zero

Societatea „Marsat” deţine şi cele mai mari silozuri din Moldova iar managerul general al acesteia susţine că anul acesta stocurile de cereale sînt zero, la ora la care vorbim. „Stocurile de grîu în silozurile noastre sînt zero. Sperăm să le refacem din noua producţie, dacă aceasta va fi bună”, a mai adăugat Vasile Balcan.

În lumea fermierilor se vorbeşte de o majorare a preţului pîinii, în perioada următoare care va fi determinată de preţul grîului la Bursa din Franţa. În aceste condiţii şi în România, în 2021, preţul de vînzare al grîului a început în forţă cu o ţintă clară: nivelul de 1 leu pe kilogramul de cereale. Specialiştii spun că preţul la grîu este făcut de cerere, iar cum în acest început de an calendaristic, oferta nu este deloc una generoasă, cantităţile limitate fac ca preţul grîului să se îndrepte spre un record absolut.

Situaţia este similară şi pe bursa europeană de referinţă, bursa Euronext de la Paris, unde preţul grîului este cu 12% mai mare ca anul trecut. Fermierul nemţean se plînge de faptul că din cauza calamităţilor de anul trecut majoritatea agricultorilor români „sînt la pămînt”. „După cum se ştie seceta de anii trecuţi a calamitat culturile în proporţie de 30 pînă la 100%. Guvenul a promis marea cu sarea, dar pînă acum nu s-au lichidat plăţile pentru calamităţi decît la nivelul a 11% pentru producţia anului 2019.

Cei mai mulţi producători agricoli, în special micii fermieri, nu au nici un fel de rezerve finaciare, împrumuturi la bănci nu au cum să facă, aşa încît am fost nevoiţi ca societate să reeşalonăm datoriile la peste 90% din micii fermieri, cărora le prestăm servicii. Este vorba de reeşalonarea datoriilor pentru inputuri: seminţe, îngrăşăminte, pesticide, motorină, datorii pe care le au încă de anul trecut, la care se adaugă sumele contractate anul acesta”, a mai declarat Vasile Balcan.

Citește știrea

Actualitate

Din luna aprilie, rabla pentru electrocasnice

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ministrul Mediului spune că fondurile alocate sînt cele mai mari de pînă acum ■ vor fi vouchere de 200 pînă la 500 de lei pentru frigidere tv, laptop-uri, aspiratoare, tablete sau maşini de spălat vase ■

Nemţenii care au pe acasă vechituri din categoria electrocasnicelor, nu trebuie să le arunce pentru că de luna viitoare demarează programul Rabla. Cel puţin aşa a anunţat ministrul Mediului, Barna Tanczos. Demnitarul a susţinut că programul demarează în ultima săptămînă a lunii, iar fondurile alocate sînt cele mai mari de pînă acum, respectiv 75 de milioane de lei, aproape dublu faţă de finanţarea din decembrie, care s-a ridicat la 40 de milioane de lei.

Ministrul a mai adăugat că aplicatia informatică pentru înscrierea doritorilor pentru a cere vouchere este în faza finală, urmînd sesiunea de înscriere şi validare a comercianţilor înainte ca programul să fie lansat efectiv pentru populaţie. La momentul lansării, persoanele fizice se vor putea înscrie în program, aplicaţia generîndu-le un cod de voucher cu care beneficiarii se pot prezenta la magazinele participante în termen de 15 zile pentru achiziţia noilor echipamente, în schimbul celor vechi.

Se acordă vouchere pentru mai multe categorii de produse, iar valoarea este diferită. De exemplu, vor fi vouchere de 500 de lei pentru laptopuri, 400 de lei pentru maşini de spălat vase, aparatele de aer condiţionat, inclusiv cele portabile, frigiderele sau combinele frigorifice, televizoare, uscătoarele de rufe, sau 300 de lei pentru maşini de spălat rufe – la acest echipament finanţarea a crescut cu circa 30% faţă de anii anteriori – tablete, precum şi 200 de lei pentru aspiratoare.

Anul trecut, la 15 decembrie 2020, ministrul Mediului de la acea vreme, Mircea Fechet, anunţa că bugetul pentru programul Rabla electrocasnice este de 40 de milioane de lei şi era suficient pentru utilarea a 100.000 de locuinte. Cu toate acestea, înscrierea în program a fost anulată chiar înainte de start din cauza unor suspiciuni de fraudă.

„Modificare dată începere program Rabla pentru Electrocasnice: Din cauza contextului general de instabilitate a securităţii cibernetice, a unor suspiciuni privind siguranţa informatică a aplicaţiei şi a încercărilor anterioare de fraudare a procesului de înscriere prin clonarea unor informaţii specifice programului Rabla pentru Electrocasnice, Administraţia Fondului pentru Mediu anunţă amînarea deschiderii sesiunii de înscriere a persoanelor fizice în vederea implementării unor măsuri de siguranţă suplimentare pentru Programul naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic, pînă la o dată ce va fi comunicată ulterior.

Ne cerem scuze pentru disfuncţionalităţile apărute şi vă asigurăm că AFM va depune diligenţele necesare pentru defăşurarea în bune condiţii a programului”, anunţa atunci Administraţia Fondului de Mediu.

Citește știrea

Trending