Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: O performanţă unică pe lacul de acumulare

Știre publicată în urmă cu

în data de

n doi sportivi din Bucureşti au străbătut înot apele lacului de acumulare de la Bicaz n iniţiativa, parte a unui proiect mai amplu a avut loc sîmbătă, 1 august n Bogdan Zurbagiu şi Mihai Badea au plecat din port şi au ajuns la viaductul de la Poiana Largului după 9 ore n cei doi înotători şi-au propus să străbată lacurile Beliş, Drăgan, Izvorul Muntelui, Vidraru, Stînca-Costeşti, Colibiţa şi Porţile de Fier n

Înotătorii Bogdan Zurbagiu şi Mihai Badea, ambii din Bucureşti, au
„atacat“ în premieră un nou obiectiv sportiv, după un altul petrecut
în urmă cu două săptămîni pe lacul de acumulare Vidraru.

Ei au
înotat, sîmbătă, 1 august 2020 din Portul Bicaz pînă în localitatea
Poiana Teiului, obţinînd un succes major, dacă luăm in calcul că au
avut de parcurs peste 32 de kilometri de luciu de apă. Deviza celor
doi temerari a fost „Apa înseamna viaţă“.

Acţiunea a fost derulată
cu multă discreţie, deşi face parte dintr-un amplu proiect de înot în
spaţiu deschis, ce va presupune activităţi similare de înot pe
majoritatea apelor din lacurile de acumulare ale României.

„Noi am
încercat şi am reuşit să înotăm pentru prima dată pe metoda înot în
ape deschise, asemeni strămoşilor noştri, care străbăteau apele fără
prea multă asistenţă şi să determinăm care este lungimea corectă a
lacului. Regula după care înotăm este abordarea rutei celei mai
scurte, astfel încît cei care vor dori ca în viitor să ne urmeze să
cunoască datele exacte privind dimensiunea lacului. Vom avea
sprijinul a doi voluntari din Bicaz, care ne vor însoţi cu două caiace,
cu atît mai mult cu cît lacul fiind plin de peturi să poată să le înlăture
din calea noastră pentru ca înotul să ne fie facilitat“, a declarat,
înainte de start, sportivul Bogdan Zurbagiu, cibernetician, care
lucrează la o bancă.

Sportivul ne-a asigurat că o altă idee a probei
sportive este atenţionarea trăitorilor din zona lacului că este
necesar ca pe viitor să aibă grijă de luciul de apă eliminîndu-se
fenomenul poluării.

„În urmă cu două săptămîni am înotat pe apa
lacului de la Vidraru şi spre surprinderea noastră nu am văzut un
pet plutind. Ne-a impresionat starea de curăţenie de acolo“, a
afirmat înotătorul Zurbagiu. Revenind la proiectul gîndit şi abordat
de către cei doi sportivi, aveam să aflăm că înaintea Vidrarului au
mai înotat pe apa lacului de la Beliş, de la Cluj, iar acum au fost la
Bicaz.

„În atenţia noastră se mai află lacul de la Colibiţa şi cel de la
Stînca-Costeşti, cireaşa de pe tort, cum ne place nouă să spunem
fiind lacul de la Porţile de Fier. Aşadar, avem de muncit pentru a ne
satisface plăcerea de a înota în apele României“, am mai aflat de la
înotătorul Mihai Badea, fost poloist de performanţă.

Aşa cum au
declaratcei doi sportivi, evenimentul de pe Lacul Bicaz s-a
desfăşurat într-o linişte desăvîrşită încît puţini oameni din zonă,
aveau să afle ce şi cum cu cei doi temerari ai înotului. După mai
multe ore de înot finalul acţiunii avea să se petreacă, după
aproximativ 9 ore, după viaductul ce traversează coada lacului, în
zona stîncii de la Piatra Teiului, locul fericirii şi mulţumirii celor
implicaţi în acest nobil proiect.

Revenind la proiectul lor, el
presupune 273 de kilometri, aceasta fiind lungimea însumată a
celor şapte lacuri de acumulare, pe care Mihai le vor străbate. „Să
măsurăm Lacul Bicaz a fost cea mai dificilă provocare de pînă
acum. Dar am încheiat-o cu bine. A fost greu pentru că în două
rînduri am avut parte de valuri create de curenţi cum nu am mai
întîlnit pînă acum pe un lac din România. A fost greu pentru că, la
un moment dat, am înotat printre peturi şi gunoaie, care ne loveau
peste faţă şi peste mîini. Peturi şi gunoaie ajunse în lac din cauza
neglijenţei oamenilor, a lipsei de educaţie, a lipsei de respect faţă
de natură şi faţă de tot ceea ce ne înconjoară. Avem o ţară
frumoasă! Depinde doar de noi s-o păstrăm aşa cum este. Depinde
doar de noi s-o facem cunoscută nu neapărat celor din afara
graniţelor, ci românilor. Am cunoscut aici, la Bicaz, oameni
incredibili de frumoşi. Nu e o surpriză pentru mine, ci o confirmare a
faptului că această ţară are încă viitor. Şi, tot pe Lacul Izvoru
Muntelui, poate mai mult ca oriunde în altă parte, am simţit că «Apa
înseamnnă viaţă»! Mulţumesc în mod special celor care ne-au
însoţit fizic la Bicaz, Marc Nicolae, Dan Pîrjolea, Mirel Micu şi
Valentin Mocanu“, a notat Mihai Badea, pe facebook.

Visul va
căpăta contur abia la anul, după ce sportivii vor străbate şi apele
strîmtorii Gibraltar, asta însemnînd antrenament asiduu, curaj şi
implicare. Iar pentru noi, ca admiratori, speranţă şi mult succes.

Actualitate

Zimbrii liberi îşi măresc arealul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

n eliberarea legendarelor animale în mediul natural a început acum opt ani n de atunci zimbrii şi-au mărit teritoriul la cîteva zeci de mii de hectare n recent, doi masculi au fost observaţi la Bodeşti şi în zona Topoliţa - Boiştea n

Să te întâlneşti cu un zimbru prin păduri era ceva de domeniul
irealului în urmă cu câţiva ani, ei putând fi văzuţi doar la Rezervaţia
„Dragoş Vodă“ de la Parcul Natural Vânători Neamţ, dar acest lucru
a devenit certitudine acum.

Asta graţie unui proiect unic în ţară pus
la cale de administraţia parcului menţionat, o structură a Romsilva,
care viza reintroducerea zimbrului în mediul natural, prima eliberare
în pădurile din Neamţ având loc în anul 2012. De atunci, în fiecare
an au avut loc puneri în libertate succesive, proiectul este o reuşită
de necontestat, exemplarele s-au adaptat veţii în sălbăticie, se
înmulţesc, iar acum „stăpânesc“ un areal de circa 50.000 de
hectare.

Şi după ultimele „întâlniri“ ale omului cu maiestoasele
sălbăticiuni, care au fost imortalizate foto, zona pe unde hălăduie se
măreşte de la an la an, depăşind demult graniţele Parcului Natural
Vânători Neamţ. Şi ce poate fi mai neaşteptat când lângă tine
sesizezi prezenţa legendarului animal de pe stema Moldovei, sau
când îl observi prin grădina unde vreun gospodar şi-a dus vaca la
păscut. Iar două astfel de întâmplări s-au petrecut zilele trecute.

Un
mascul a fost văzut, se pare că pe 21 septembrie, în comuna
Bodeşti, în punctul numit „Capul dealului“, la doar 15 kilometri de
municipiul Piatra Neamţ, cei care l-au fotografiat spunând că este
prima dată când ajunge în zona localităţii. După cum spuneam,
zimbrii, de când a început eliberarea lor, în 2012, şi-au extins
arealul, ajungând şi în alte colţuri ale judeţului Neamţ, până pe la
Hangu, la poalele Ceahlăului, dar niciodată aşa de aproape de o
aglomerare urbană. Iar zilele trecute, tot un mascul a fost „depistat“
într-o zonă dintre satele Topoliţa, comuna Grumăzeşti şi Boiştea,
comuna Petricani, exemplarul fiind fotografiat în grădina unui
sătean, aproape de un lan de porumb, trecând domol pe lângă
bovina pe care omul o scosese la păşunat.

Este foarte posibil ca
zimbrul în cauză să fie unul şi acelaşi cu cel întâlnit la Bodeşti,
deoarece, luând-o peste dealuri, se ajunge în cele două sate
menţionate, Topoliţa şi Boiştea. Astfel de episoade nu sunt o
raritate, anii trecuţi fiind consemnate şi altele, oamenii dând nas în
nas cu exemplare solitare sau turme în diverse localităţi, pe
drumurile forestiere sau chiar pe unele mai circulate, fiind şi unele
incidente.

Zimbru alungat cu jandarmii

„Masculii sunt solitari, în timp ce femelele de zimbru în libertate
trăiesc în turme, alături de pui, până când aceştia ating maturitatea“,
explică Sebastian Cătănoiu, directorul
Parcului Natural Vânători Neamţ, „comportamentul“ masculilor, pe
care-i găseşti unde nu te aştepţi. Acum doi ani, iarna, localnicii din
Văratec, comuna Agapia, au fost vizitaţi de un zimbru, care-şi
făcuseră un obicei în a se înfrupta din căpiţele de fân aflate în
livezile de la marginea pădurii. Deranjaţi, sătenii au sunat la 112 şi
împreună cu jandarmi şi lucrători de la Ocolul Silvic Târgu Neamţ, l-
au alungat făcând gălăgie pe masculul rebel.

„Masculii trăiesc izolaţi
de turmă, e un comportament normal să-şi caute hrană mai ales în
această perioadă de ger. A venit ca la masa pusă, cum se spune şi,
odată ce s-a dedulcit, a tot revenit, putem spune că acum e
recidivist“, afirma inginerul Sebastian Cătănoiu. O întâmplare
similară a avut loc şi la Hangu, comună aflată pe malul lacului de
acumulare de la Bicaz, departe de locul unde zimbrii sunt eliberaţi.
În astfel de situaţii, cei „prejudiciaţi“ sunt despăgubiţi, fiind
constituite comisii care stabilesc cuantumul.

Pentru a preîntâmpina
astfel de incidente, ocoalele silvice pun furaje în păduri, altă soluţie
fiind ademenirea zimbrilor cu fructe şi legume în zone izolate din
pădure, pentru a nu mai pofti la fânul oamenilor. Asta pentru că,
toamna, animalele au nevoie de un supliment nutritiv şi atunci, din
instinct, coboară spre livezi, îndeosebi masculii. „Ocolul Silvic a pus
la dispoziţie destule furaje în pădure, dar probabil că zimbrul are
reflexul că găseşte hrana mai uşor în sat.

E supărător pentru
oameni, nu e deloc confortabil să-l întâlneşti pe uliţă, sau să-ţi intre
prin curţi“, mai comenta pe marginea subiectului directorul
Cătănoiu.

Pe 22 martie 2012, se consemna un eveniment în
premieră pentru România. După ani de muncă, începea cea mai
importantă etapă a proiectului de punere în libertate a zimbrului. La
acea dată, un grup de cinci exemplare, trei masculi şi două femele,
pleca în sălbăticie, dându-i-se drumul în codrii Neamţului. Acum,
turma a ajuns la aproximativ 50 de exemplare.

Citește știrea

Actualitate

Bugetarii, lefuri la vedere

Știre publicată în urmă cu

în data de

n instituţiile cu personal plătit din fonduri publice trebuie să afişeze salariile lucrătorilor n data limită a fost 30 septembrie n nerespectarea atrage amenzi de pînă 10.000 de lei n

Instituţiile publice trebuie să afişese la sediul şi pe pagina de
internet salariile bugetarilor, de două ori pe an, la final de martie şi
la final de septembrie. Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ
atragea atenţia asupra faptului că nerespectarea acestei obligaţii
poate atrage amenzi de pînă la 10.000 de lei, pentru neasigurarea
transparenţei salariale.

Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
toate autorităţile şi instituţiile publice vor publica la sediul propriu şi
pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie şi 30
septembrie ale fiecarui an şi vor menţine publicată o lista a tuturor
funcţiilor din autorităţile sau instituţiile publice respective ce intră în
categoria personalului plătit din fonduri publice.

Lista trebuie să
cuprindă următoarele elemente: salariul de bază, solda funcţiei de
bază/salariul funcţiei de bază, indemnizaţia de încadrare sau
indemnizaţia lunară, după caz; tipul, baza de calcul, cota
procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensaţiilor,
adaosurilor, primelor şi premiilor eligibile pentru fiecare funcţie,
precum şi baza legală a acordării acestora; valoarea anuală a
voucherelor de vacanţă care urmează să fie acordate pentru o
perioadă lucrată de un an, precum şi baza legală a acordării
acestora; valoarea anuală a indemnizaţiei de hrană care urmează
să fie acordată pentru o perioadă lucrată de un an, precum şi baza
legală a acordării acesteia; orice alte drepturi în bani şi/sau în
natură, dacă este cazul, precum şi baza legală a acordării acestora;
orice informaţii cu privire la posibile limitări ale venitului salarial,
precum şi baza legală a acestora.

„Verificarea respectării acestei
obligaţii intră în competenţa Inspecţiei Muncii. Nerespectarea
prevederilor legale menţionate anterior atrage răspunderea
contravenţională a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în
cauză şi se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi 10.000 lei“,
conform unui comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă
Neamţ.

Publicarea veniturilor unor diverşi funcţionari, de rang mai
mare sau mai mic, a fost în anii de după 1990 un subiect care a
suscitat interes pentru publicul larg. Nu acelaşi lucru se poate
spune despre cei vizaţi de normele care-i obligau să-şi facă publică
„agoniseala“, în unele situaţii fiind demarate anchete pentru a stabili
dacă averile erau sau nu ilicite.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Piaţa muncii, tot anemică

Știre publicată în urmă cu

în data de

n firmele nemţene au anunţat că au disponibile în această săptămînă doar 351 de slujbe

Nimic spectaculos pe pieţa muncii din Neamţ la finalul lunii
septembrie 2020, criza sanitară generată de epidemia de
coronavirus repercutându-se şi în activitatea societăţilor. Aşa se
face că mediul privat din judeţ a anunţat că are disponibile doar 351
de locuri de muncă pentru cei care-s în căutarea unei slujbe sau vor
s-o schimbe pe actuala.

Afaceriştii din Piatra Neamţş şi din
localităţile limitrofe au nevoie de 116 noi salariaţi. Persoanele fără
nici o calificare au la dispoziţie oferte din domeniul silvic, pentru a
presta diverse activităţi. Mai sînt locuri de muncă pentru vînzători,
barmani, asistent medical, şofer, sudor sau tîmplar universal.

În
judeţ, cele mai multe cereri pentru un serviciu sînt în Roam şi
localităţile din apropiere, fiind oferite 150 de locuri, în domenii
diverse. Cea mai generoasă ofertă vine din sectorul industriei
textile, slujbe mai fiind şi în domeniul electric sau comerţ. Pentru
cei care nu au nici o calificare, o firmă care are ca obiect de
activitate producţia de piese din ceramică şi obiecte sanitare din
porţelan angajează 25 de persoane, iar o firmă de construcţii are
nevoie de zece oameni. În zona Tîrgu Neamţ, din cele 85 de joburi,
cele mai multe sunt pentru meseriile de infirmiera, asistent medical,
barman, drujbist, dulgher, frezor şi vulcanizator.

Alte oferte sînt
pentru muncitori constructorii. Mai multe detalii despre angajatori şi
condiţii pot fi aflate de la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă Neamţ.

Citește știrea

Trending