■ luni, la ora 10:00, termometrele indicau între -9 şi -19 grade ■ din cauza vîntului se resimţeau valori mult mai mici ■ de azi, gerul mai slăbeşte în intensitate ■

Chiar dacă iarna a fost blîndă pînă acum, cîteva zile de ger au fost suficient să ne reamintească faptul că suntem în plină iarnă calendaristică. Deosebit de frig a fost şi pe 18 ianuarie 2021, iar la ora 10:00 termometrele indicau -9 grade la Piatra Neamţ şi Roman, în timp ce în reşedinţa de judeţ erau -10 grade. La acelaşi moment, în vîrf de munte, la staţia meteorologică de pe Ceahlău – Toaca se înregistrau erau -10 grade.

Vîntul a făcut prăpăd şi s-au resimţit valori termice cu mult mai scăzute decît în termometre. Astfel, indicele de răcire era la acelaşi moment de -12 grade în Piatra Neamţ, iar romaşcanii care au ieşit din casă au resimţit -18 grade Celsius. Cel mai frig era în masivul Ceahlău, la vîrful Toaca, acolo unde indicele de răcire ajunsese la ora 10:00 de -35 de grade Celsius. Este şi ceva zăpadă, iar conform informaţiilor de pe site-ul Administraţiei Naţionale de Meteorologie sînt şapte centimetri de nea la Roman, zece la Piatra Neamţ, 11 centimetri erau la Tîrg, iar pe Ceahlău stratul de zăpadă a ajuns la 38 de centimetri.

Pînă pe 20 ianuarie 2021 este în vigoare atenţionarea meteo de ger, însă trebuie spus că frigul mai scade în intensitate. Pe 19 ianuarie 2021, va fi cer variabil şi am putea zări şi soarele. Termic va fi mai bine, dar numai peste zi, cînd mercurul din termometre ajunge la -5 grade. Minima nocturnă va fi mai coborîtă decît în intervalul precedent şi meteorologii spun că se ajunge la -15 grade. Cu începere de miercuri, 20 ianuarie, vremea schimbă foaia şi se încălzeşte destul de brusc şi nefiresc, astfel că ziua ajungem la o maximă pozitivă 2 grade.

Noaptea va fi cu mult mai blîndă decît precedenta şi minima se opreşte la -4 grade. Joi, 21 ianuarie, revedem soarele şi se face deosebit de cald, iar specialiştii au prognozat în zona noastră 6 grade, dar cu plus. Şi minima nocturnă saltă spectaculos pînă la -1 grad. Dacă meteorologii nu dau greş, şi mai cald va fi pe parcursul zilei de vineri, 22 ianuarie, cînd se anunţă cer variabil cu soare şi valori termice de pînă la 7 grade. Şi noaptea scăpăm de temperaturile negative şi minima trece la valori pozitive, de 1 grad. Cea mai caldă zi va fi însă cea de sîmbătă, 23 ianuarie, cînd meteorologii promit 9 grade în zona noastră, iar după lăsarea întunericului trecem la valori nocturne pozitive, de 2 grade.

Duminică, 24 ianuarie, va fi cer variabil cu soare, o maximă în scădere pînă la 6 grade. Minima mai scade niţel şi se ajunge la 0 grade. Dacă prognoza de acum se adevereşte, pînă la final de ianuarie nu vom mai avea parte de ger şi vor fi valori termice blînde pentru finalul primei luni din an. Maximele diurne vor fi în jurul valorii de 3 grade, în timp ce nopţile vor aduce temperaturi la limita îngheţului şi se vor înreistra 0 grade.

■ grupul „puciştilor“ îl pun la zid pe Ludovic Orban, pe care-l acuză că, din interese pur personale şi de grup, ar fi trădat interesele partidului ■ fostul premierul s-ar fi înconjurat numai de persoane obediente, pe care le-a susţinut în diverse funcţii ■

Luptele interne pentru putere în PNL par a fi de natură să aducă divizarea partidului, în condiţiile în care, în formaţiune există un grup de nemulţumiţi care-l pun la zid pe Ludovic Orban. În fruntea nemulţumiţilor se află prim-vicepreşedintele partidului, europarlamentarul Rareş Bogdan, secondat de Sigfrid Mureşan şi Florin Roman.

Ei îi cer lui Orban să se retragă de la şefia partidului şi să-şi păstreze conducerea Camerei Deputaţilor. Raluca Turacn se află încă în espectativă, tatonînd reacţiile preşedintelui „de facto“ al PNL, Klaus Iohhanis. Şirul acuzelor făcute de gruparea adversă, la mai toate posturile naţionale de televiziune, sînt de natură a-l incrimina pe cel care de cîţiva ani se erijează în cel mai înfocat „urmaş al Brătienilor“.

Rechizitoriul făcut de tabăra anti-Orban începe cu acuzele publice aduse de secretarul general PNL, Robert Sigartău, preşedintelui Ludovic Orban. Atît acesta cît şi restul grupării anti-Orban susţin că acesta ar trebui să-şi dea demisia, acuzîndu-l că, în ultimul an ar fi condus discreţionar partidul. Ceea ce a pus capac nemulţumirilor grupului pucist ar fi negocierile, în genunchi, cu alianţa USR-PLUS , folosite, doar în interesul personal, spun aceştia, de a obţine şefia Camerei Deputaţilor.

Robert Sigartău l-a acuzat chiar pe Ludovic Orban că ar fi încercat, din nou, să-l retragă pe Florin Cîţu, atunci cînd PNL l-a propus premier. În rechizitoriul făcut lui Ludovic Orban i se inventariază, fără menajamente, lista lungă de greşeli pe care acesta ar fi făcut-o în acest ultim an. „Din punctul meu de vedere, da, PNL, a pierdut alegerile şi s-a plasat pe locul doi, după PSD. Au fost mai multe greşeli în timpul guvernării Orban, în ceea ce priveşte gestionarea pandemiei şi nu numai. Prin felul în care au fost promovaţi anumiţi oameni în funcţii publice, am fost comparaţi cu PSD. Oamenii n-au fost votaţi, în ultimul an (în forurile de conducere a PNL – n.r.).

E clar că trebuie să discutăm în interiorul partidului şi să alegem, în cadrul Congresului din iunie sau din toamnă, o nouă echipă. Din păcate, din cauza negocierilor duse de preşedintele Orban, am lăsat deoparte platforma de dezvoltare“ a declarat secretarul general al PNL,Robert Sigartău, care s-a aflat în fruntea celor ce au dezaprobat modul în care s-au purtat negocierile în noua coaliţie de Guvernare USR – PLUS – UDMR, reproşîndu-i lui Orban distrugerea partidului.

„PNL are nevoie de o echipă, nu de un om care să negocieze pentru partid şi nu pentru indivizi. Tot mai mulţi colegi sînt nemulţumiţi pentru că PNL a cedat cîteva ministere importane pentru dezvoltarea României: Fonduri Europene, Transporturi, Dezvoltare. Oamenii au înţeles că aceste posturi au fost cedate pentru a obţine preşedinţia Camerei Deputaţilor“, a mai spus Robert Sigartău, care face parte din gruparea reformistă din interiorul PNL, formată din primarul Clujului, Emil Boc, cel care are şi o mare influenţă asupra aleşilor locali, cei mai nemulţumiţi de cedarea ministerelor cheie. Acestuia i s-au alăturat Ilie Bolojan, Gheorghe Falcă şi Florin Roman.

Cauzele declinului PNL, văzute din interior

Europarlamentarul Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL, a analizat cauza rezultatelor slabe ale partidului, încă după alegerile parlamentare, lista acestora fiind lungă. Cap de listă ar fi în opinia sa relaţia tensionată a Guvernului Orban cu Biserica Ortodoxă Română, care se bucură de mare încredere în rîndul populaţiei, ori scoaterea bătrînilor care nu purtau mască, în timpul ceremoniilor religioase şi faptul că aceştia au fost tîrîţi de jandarmi şi amendaţi a făcut un rău imens PNL. Scorul PNL a căzut şi mai jos, după alegerile parlamentare din decembrie, reproşîndu-i-se liderului PNL faptul că nu a sancţionat derapajele Jandarmeriei în comportamentul faţă de bătrînelele hărţuite pentru că purtau masca sub bărbie.

„Faptul că s-a păstrat deschis Palace-ul în Iaşi şi am închis cea mai mare procesiune a BOR, de Cuvioasa Parascheva, a fost exploatat şi ne-a dus în conflict cu biserica. Părerea mea este că Patriarhul Daniel este un om extrem de raţional. Într-o discuţie cu mitropoliţii putea să se stabilească un dialog atît cu BOR, cît şi cu celelate culte, care au avut reacţii foarte dure la adresa Guvernului, pentru că România nu e Franţa“, a declarat Rareş Bogdan în emisiunea Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News.

Rareş Bogdan este însă de părere că cea mai grea lovitură a primit- o PNL în urma incendiului devastator de la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ, unde au murit arşi de vii, 10 oameni, apreciind că PNL ar fi putut trage foloase de imagine, dacă ar fi ştiut cum să facă acest lucru, pentru faptul că Neamţul, „al doilea Colectiv“, era condus de „baronul PSD“, Ionel Arsene. „În plină campanie electorală a apărut o lebădă neagră, care ne putea fi fatală şi care ne-a dus în jos de la 32% la 27% .

E drept că aceasta a fost, însă şi pentru PSD, o grea lovitură, pentru că nu s-a mai putut remonta. Incendiul de la Piatra Neamţ, deşi nu a avut loc într-un spital coordonat de Ministerul Sănătăţii sau într-un judeţ condus de un liberal – căci aia putea fi catastrofal pentru noi – s-a petrecut într-un judeţ condus de un baron roşu, recunoscut, de Ionel Arsene. Spitalul fiind în subordinea acestuia a contat, pentru că, aici PSD era local la Putere. Însă faptul că Ministrul Sănătăţii era al PNL (Nelu Tătaru – n.r.), ne-a lovit. S-a făcut o paralelă cu ceea ce s-a întîmplat la Colectiv. Dacă atunci Ludovic Orban şi Guvernul PNL nu ar fi luat măsura mutării în Belgia, la Bruxelles, a medicului erou, de la Piatra Neamţ, care a sărit pentru a salva vieţile unor bolnavi din acea secţie, PNL era pulverizat, pentru că făceam sub 20%. Iar dacă, Doamne Fereşte, medicul murea, partidul nu lua nici 20%“, a mai spus europarlamentarul Rareş Bogdan.

■ comisarul şef Paul Tablan a pierdut din nou comanda Poliţiei Neamţ ■ el a pierdut un proces cu MAI la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ■ „Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Tablan Paul. Definitivă“, arată instanţa ■

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat într-un litigiu dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor şi comandantul Poliţiei Neamţ, comisarul şef Paul Tablan, prin sentinţă definitivă dând câştig de cauză instituţiei menţionate. Asta înseamnă că poliţistul şi-a pierdut iar funcţia, situaţie care se repedă pentru a doua oară în decurs de doar un an şi două luni, la sediul IJP Neamţ fiind aşteptată zilele viitoare decia prin care va fi pus la dispoziţie de către minister.

„Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei nr. 31 din 05 iunie 2020 a Curţii de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Tablan Costel Paul. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 ianuarie 2021“, se arată în sentinţa Înaltei Curţi.

Comisarul şef a declarat că nu-i rămâne decât să conteste această situaţie. „Deocamdată mă aflu în concediu şi nu am primit ordinul, dar, din câte sînt informat acesta se află pe circuit (adică trebuie să ajungă la Poliţia Neamţ – n.r.). Cum între timp s-a schimbat ministrul, mă voi afla în starea iniţială, aceea de a începe iar lupta în instanţă pentru anularea ordinului“, a declarat Paul Tablan, care a spus că nu s-au făcut nici de data aceasta verificări ale situaţiei sale şi a faptului că se află în concediu, caz în care nu este legal să fie pus la dispoziţie.

Prima demitere a poliţistului din fruntea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ venea în noiembrie 2019. Printr-un ordin i se aducea la cunoştinţă că a fost destituit, dar fără a i se acorda vreo explicaţie, astfel că el l-a contestat şi a obţinut suspendarea lui la Curtea de Apel Bacău. Decizia era executorie, astfel că fostul comandant revenea în fruntea structurii.

„Admite cererea. Dispune suspendarea executării Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/2059 din 27.11.2019 până la soluţionarea acţiunii în fond. Obligă pârâtul să plătească reclamantului 1.000 lei cheltuieli de judecată. (…) Pronunţată în şedinţa publică din 5 iunie 2020“, se precizează pe portalul Curţii de Apel. După prima demitere, considerând-o abuzivă, mai ales că era în concediu când a fost dispusă, comisarul Tablan şi-a dat în judecată şefii, deschizând două acţiuni, una pentru suspendarea ordinului, care i-a adus câştig de cauză la Curtea de Apel Bacău, iar cealaltă pentru anularea ordinului. Procesul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ, la Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal pe 20 ianuarie 2020, poliţistul chemând în instanţă Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat prin ministrul Marcel Vela, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin chestor principal de poliţie Liviu Vasilescu, dar şi Inspectoratul de Poliţie Neamţ, prin comisarul care l-a înlocuit, Neculai Catană.

Pârât în dosar este şi Oficiul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), instituţia care nu a mai atribuit certificatul lui Paul Tablan, esenţial pentru a deţine o funcţie de conducere. Adică, motiv de demitere. Judecata a trenat din cauza suspendării activităţii instanţelor pe motiv de criză sanitară, după care Tribunalul Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare către Curtea de Apel Bacău.

„Am câştigat o bătălie. Urmează altele până la final. E doar o etapă, pentru că este vorba despre două acţiuni în instanţă. Una pentru suspendarea ordinului de ministru, cea pe care s-a dat verdictul şi încă una pentru anularea ordinului, iar procesul pentru această acţiune ar putea dura şi doi ani”, a declarat Paul Tablan.

Poliţistul a fost demis după ani de zile în care controale şi verificări dispuse la instituţia pe care a condus-o nu au scos la iveală nimic imputabil. Numai în timpul recentei guvernări PSD, ministrul de Interne, Carmen Dan, a trimis de două ori Corpul de Control la Piatra Neamt. Pentru că, cel mai probabil, nu s-a găsit un alt mod de a-l înlătura s-a recurs la o soluţie de avarie, una „cusută cu aşă albă“ şi cu implicaţii pentru viitorul profesional al poliţistului. Nu i-a fost prelungit certificatul ORNISS, care se reînnoieşte din patru în patru ani şi permite accesul la informaţii clasificate.

Fără acest certificat, nici un ofiţer nu poate lucra în structurile operative. „În urma verificărilor efectuate la structura de specialitate din cadrul Poliţiei Române a rezultat că Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.II/2059 prin care comisarul-şef de poliţie Tablan Costel Paul, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ, a fost pus la dispoziţia unităţii, a fost emis la data de 27 noiembrie 2019 cu aplicabilitate din data de 5 decembrie 2019, având în vedere faptul că ofiţerul nu mai îndeplinea o condiţie de ocupare a postului pentru care era numit“, trasmitea IGPR.

Practica judiciară a arătat că ORNISS nu are obligaţia de a-şi motiva decizia nici măcar în faţa instanţei de judecată. Despre schimbarea lui Paul Tablan s-a vorbit că ar fi avut şi substrat politic, ca urmare a faptului că a „deranjat“ pe cineva sau pe mai mulţi. Se dorea ca în funcţie să ajungă o anumită persoană din cadrul instituţiei, dar lucrurile au luat o turnură nebănuită. Tocmai cădea guvernul PSD, cel agreat nu a mai avut susţinere, iar comandant interimar a fost numit alt comisar.