Neamţ: Nu le place munca. Nici pentru bani, nici ca să scape de puşcărie

■ 258 de persoane beneficiază de legea venitului minim garantat, dar puţini efectuează muncă în folosul comunităţii 47 ■ în 2019, au fost 56 de mandate de condamnare la muncă pentru fapte penale şi 54 pentru diverse contravenţii ■

Munca în folosul comunităţii este prestată în baza Legii 416 a venitului minim garantat sau pe baza unor sentinţe judecătoreşti. În 2020 la Roman există 258 de persoane care beneficiază de prevederile acestei legi, dar numai o parte efectuează muncă în folosul comunităţii.

„La Direcţia de Asistenţă Socială, sînt înregistrate 125 de dosare de acordare a venitului minim garantat, cu un număr total de 258 de beneficiari. Dintre ei, 66 sînt declaraţi apţi de muncă, iar 47 muncesc în folosul comunităţii. Persoanele apte de muncă din familiile pentru care se asigură venitul minim garantat efectuează lunar, cel mult 72 de ore, la solicitarea primarului, efectuînd acţiuni sau lucrări de interes local.

Conform legii, refuzul persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea dreptului de a primi indemnizaţie. La nivelul municipiului Roman, sînt stabilite lucrările ce sînt efectuate de beneficiarii venitului minim garantat prin hotărîre de consiliu local“, a precizat Claudia Matei, consilier al primarului.

Tot în folosul comunităţii trebuie să lucreze şi persoanele condamnate de instanţele de judecată la o astfel de „corvoadă“. Anul trecut, 56 de romaşcani au fost obligaţi de magistraţi să execute muncă în folosul comunităţii.

„Conform deciziilor instanţelor, pe parcursul anului 2019, au fost înregistrate 56 de mandate de condamnare la muncă în folosul comunităţii pentru fapte penale şi 54 de mandate pentru fapte contravenţionale, cu menţiunea că numărul de mandate nu înseamnă efectiv şi numărul persoanelor care au fost condamnate la muncă, unii cetăţeni avînd emise mai multe mandate pe numele lor.

Instanţele sînt cele care stabilesc aceste decizii şi domeniul în care persoana respectiva trebuie să efectueze ore de muncă, funcţie de pregătirea profesională a fiecăruia, iar primarul le repartizează la muncă, conform hotărîrii judecătoreşti“, a mai spus sursa citată.

Claudia Matei a mai adăugat faptul că, în majoritatea cazurilor, aceste persoane execută muncă în folosul comunităţii la serele municipiului, de regulă iarna Executarea acestor pedepse este strict urmărită de instanţele de judecată, care repartizează unităţilor administrativ- teritoriale persoanele condamnate definitiv.

În caz că această obligaţie nu este îndeplinită, judecătorii pot transforma sancţiunea în una cu privare de libertate.