Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Nici urmă de clemenţă în cazul clanului Capră

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ultimii patru arestaţi în cauză nu au avut cîştig de cauză la Curtea de Apel ■ aceştia intimidau şi agresau martorii din dosarul în care alţi opt membri ai grupului infracţional au fost privaţi de libertate ■ un tînăr de 23 de ani a fost bătut şi urmărit o noapte întreagă ■ din primul lot de arestaţi, doi s-au săturat de cătuşe ■

Ultimii patru arestaţi din clanul Capră, care au picat în mîinile oamenilor legii săptămîna trecută, nu s-au împăcat cu privarea de libertate. Toţi au contestat măsura privativă de libertate la Curtea de Apel Bacău, dar nu au avut parte de clemenţă şi au rămas cu toţii încarceraţi.

„În baza art.4251 alin.7 pct.1 lit.b c.pr.pen., raportat la art.204 c.pr.pen., respinge contestaţiile formulate de contestatorii- inculpaţi Ursu Gheorghiţă, Capră Constantin, Lazăr Mihai Lucian şi Lazăr Andrei Narcis împotriva încheierii nr.40/U/17.06.2020, pronunţată în dosarul nr.1168/103/2020 al Tribunalului Neamţ, ca nefondate“, conform instanţei.

Demersul inutil i-a costat pe inculpaţi cîte 200 de lei, decizia fiind definitivă. De menţionat este faptul că şi din primul lot de 8 arestaţi, doi nu au linşte după gratii. Vasile Capră şi Ana Maria Toma au depus pe rolul Tribunalului Neamţ o cerere prin care doresc înlocuirea detenţiei cu o altă măsură preventivă mai blîndă, arestul al domiciliu sau controlul judiciar.

Reamintim că pe 16 iunie 2020 procurorii DIICOT Neamţ i-au pus sub acuzare pe mai mulţi indivizi care intimidau şi agresau martorii care i-au înfundat pe alţi opt membri ai clanului, arestaţi acum o lună. Au fost reţinute şase persoane, din care patru au fost arestate pentru aderare la un grup infracţional organizat, răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei, lovire sau alte violenţe, ameninţare, violare de domiciliu, distrugere şi tîlhărie calificată.

După arestarea preventivă a celor opt inculpaţi din clanul Capră, pe 20 mai 2020, rudele au ameninţat părţile vătămate şi martorii, pentru a-şi retrage plîngerile şi declaraţiile. Infractorii au folosit şi minori cu vîrste mai mici de 14 ani, cunoscînd faptul că aceştia nu răspund penal.

Imediat după arestarea confraţilor, pe 21 mai, Mihai Lucian Lazăr, prin intermediul unor rude, i-a impus unei părţi vătămate, să-şi modifice declaraţia dată în faţa organelor judiciare pentru ca cei arestaţi să poată fi judecaţi în stare de libertate, altfel el şi familia sa vor avea de suferit. O altă faptă a avut loc înainte de descinderi, pe 15 iunie, în jurul orelor 22:30, cînd şapte persoane au mers în Speranţa, pentru a aplica o corecţie unei părţi vătămate, de 22 de ani, „responsabilă“ de arestarea membrilor grupului.

Inculpaţii au aşteptat victima şi, profitînd de faptul că zona nu era iluminată, i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii. În timpul incidentului i-au sustras un telefon mobil şi 2.000 de lei. La un moment dat, tînărul a reuşit să fugă în locuinţă, fiind urmărit.

„Deoarece aceştia forţau uşa de acces a imobilului, partea vătămată a sărit pe geam şi s-a ascuns în vecinătatea blocului. Inculpaţii, forţînd uşa, au pătruns în locuinţă unde au lovit-o şi pe concubina părţii vătămate, ameninţînd că-i vor omorî membrii familiei“, au comunicat anchetatorii.

Reamintim că în primă fază, au fost arestaţi Capră Dan, Capră Garofiţa, Capră Mihai Iulian, Capră Mihai, Capră Vasile, Stejar Eduard, Lazăr Florica Nicoleta şi Toma Ana Maria pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi aderare, camătă, tîlhărie calificată, influenţarea declaraţiilor, lipsire de libertate în mod ilegal şi şantaj. Au terorizat cartierele Văleni I, Văleni II şi Speranţa, iar cei care nu plăteau taxe de protecţie erau bătuţi şi siliţi să părăsească locuinţele.

Percheziţiile au avut loc pe 19 mai, iar faptele s-ar fi comis în perioada 2017- 2020, sub „comanda“ lui Dan Capră. Infractorii au format o structură bazată pe relaţii familiale – fraţi, nepoţi, cumnaţi, la care au aderat şi alţi suspecţi.

Ofereau bani cu împrumut, cu dobîndă de 100% pe lună, iar pentru a avea garanţia că sumele le sînt restituite, îi obligau pe „debitori“ să le dea actele de identitate şi încasau alocaţiile copiilor, ajutoare sociale sau alte drepturi ale victimelor.

Advertisement








Trending