Neamţ: Mitropolitul Moldovei oficiază la hramul Mănăstirii Sihăstria

■ pelerinii au ajuns în zonă cu mai multe zile înainte pentru a participa şi la slujbele de hrămuire ale lăcaşurilor monahale vecine ■ în urmă cu 32 de ani, la Mănăstirea Sihăstria şi-a făcut intrarea în monahism PF Patriarh Daniel ■

Numeroşi credincioşi sînt aşteptaţi pe 7 august la Mănăstirea Sihăstria, la hramul bisericii mari din curtea aşezămîntului monahal închinată Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla. Slujba religioasă va fi oficiată de IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de alţi arhierei şi de un numeros sobor de preoţi. În aceeaşi zi, se va sluji şi la schitul Sihla, mergîndu-se în pelerinaj la peştera în care a vieţuit Sfînta Teodora. De altfel, în amintirea sfintei care a sihăstrit pe aceste meleaguri şi pentru omagierea vieţii şi credinţei de care a dat dovadă Cuvioasa Teodora s-a construit în 1725 Schitul Sihla. Moaştele ei, care au fost un timp adăpostite în peşteră, unde au făcut o mulţime de tămăduiri, se află la mănăstirea Parceska din Kiev, încă din anul 1825, sub numele Sfînta Teodora din Carpaţi. În iulie1992, Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o pe Cuvioasa Teodora, înscriind-o în calendarul şi sinaxarul ortodox român pentru ziua de 7 august. Deşi hramul principal al Mănăstirii Sihăstria se prăznuieşte pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, comunitatea monahală s-a pregătit după obicei pentru a-i întîmpina cum se cuvine pe înalţii oaspeţi şi pe pelerinii sosiţi la mănăstire. Toţi participanţii la slujbă vor fi ospătaţi cu bucatele de post pregătite din vreme la trapeza mănăstirii, unde masa este aşezată pentru pelerini şi în celelalte zile de sărbătoare. Seria ceremonialurilor religioase dedicate sfinţilor nemţeni a început pe 4 august, cu slujba privegherii la biserica închinată Sfîntului Ioan Iacob Hozevitul, din incinta Seminarului Teologic Veniamin Costachi de lîngă Mănăstirea Neamţ, unde se păstrează şi o părticică din moaştele cuviosului. Rugăciunile au continuat pe 5 august, cu Sfînta Liturghie şi Acatistul sfîntului, pe un podium în aer liber amenajat în curtea seminarului. Slujba a fost oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care va participa şi la slujba de la Mănăstirea Schimbarea la Faţă de pe Muntele Ceahlău, pe 6 august, iar de ziua Cuvioasei Teodora va sluji la Sihăstria. La această mănăstire a fost tuns în monahism PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de către stareţul mănăstirii Sihăstria, arhimandritul Victorin Oanele, naş de călugărie fiindu-i părintele Ilie Cleopa. De la acest eveniment s-au împlinit, pe 5 august, 32 de ani, fiindcă ritualul de intrare în monahism a avut loc în ajunul marii sărbători creştine Schimbarea la Faţă.

Hram la biserica Seminarului Veniamin Costache

■ lăcaşul închinat Sfîntului Ioan Iacob de la Neamţ a fost sărbătorit pe 5 august

Biserica închinată Sfîntului Ioan Iacob, din curtea Seminarului Teologic Veniamin Costachi, şi-a prăznuit hramul luni, 5 august, prilej pentru mulţi credincioşi să participe la slujbe şi să se închine la racla cu părticele din moaştele cuviosului. „Cu frăţească dragoste, adresăm invitaţie credincioşilor şi pelerinilor de a participa la hramul bisericii Sfîntul Ion Iacob de la Neamţ – Hozevitul din cadrul Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ în ziua de 5 august 2019“, se arata într-o invitaţie semnată de părintele profesor Viorel Laiu, directorul seminarului. Programul liturgic a început pe 4 august, la ora 18, cu o slujbă de priveghere şi a continuat luni, începînd cu ora 6, cu Aghiasma mică, Sfîntul Maslu, Acatistul Sfîntului Ioan Iacob, iar Sfînta Liturghie a fost oficiată de IPS Teofan. Biserica din curtea seminarului se remarcă prin pictura exterioară deosebit de frumoasă ce a fost finalizată în urmă cu patru ani, cînd a şi fost sfinţită. Lăcaşul a mai fost sfinţit după terminarea lucrărilor, în 1997, de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, PF Teoctist, Patriarhul României şi IPS Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei. Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul este primul sfînt român al secolului XX. S-a născut pe 23 iulie 1913 în satul Crăiniceni, comuna Horodiştea din fostul judeţ Dorohoi, într-o familie de ţărani credincioşi, fiind singurul lor copil. A fost crescut de bunici, pentru că mama a murit cînd el avea şase luni, iar tatăl s-a stins în război, doi ani mai tîrziu. A urmat liceul la Cozmeni Cernăuţi, fiind cel mai bun elev din şcoală. A ales să devină călugăr şi a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, fiind tuns în monahism în 1936. Ulterior a călătorit la locurile sfinte, statornicindu-se într-o peşteră din pustia Iordanului. Mai tîrziu a fost numit egumen la schitul românesc Sfîntul Ioan Botezătorul de la Iordan, dar dornic de o viaţă mai aspră s-a retras la Mănăstirea Sfîntul Gheorghe Hozevitul, din pustiul Hozeva. Din vara anului 1953 s-a nevoit într-o peşteră numită Chilia Sfintei Ana, unde a stat 7 ani. A trecut la cele veşnice în ziua de 5 august 1960, la doar 47 de ani, fiind înmormîntat în acea peşteră. Dezgropat după două decenii, s-a constatat că trupul nu putrezise şi răspîndea bună mireasmă, iar moaştele sale au fost depuse spre cinstire în mănăstirea Sfîntul Gheorghe Hozevitul. Sfîntul Ioan Iacob a fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Romîne în 1992, cu data de prăznuire pe 5 august.