Contactează-ne

Politica

Neamţ: Liberalii pun tunurile pe “drumul cumătrului”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ senatorul Ţapu l-a atacat pe preşedintele CJ pe tema drumului de la Bisericani ■ “firma cumătrului preşedintelui CJ este abonată la lucrări pe bani publici”, a declarat parlamentarul PNL ■ liberalii au ameninţat cu sesizarea ministrului dezvoltării ■

Şefii liberalilor nemţeni, în frunte cu preşedintele filialei, deputatul Mugur Cozmanciuc, secondat de senatorul Eugen Ţapu şi consilierul local Mihai Obreja, au pus tunurile pe PSD şi în special pe preşedintele Ionel Arsene, vîrf de lance fiind situaţia drumului ce duce la Sanatoriul Bisericani. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinută vineri, 12 iulie. În vizor a intrat şi firma care a efectuat lucrările, “firma cumătrului preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ”, una “abonată la lucrări pe bani publici”, după cum a menţionat Eugen Ţapu. N-au fost uitate nici alte drumuri din judeţ care, în opinia senatorului de Neamţ, arată deplorabil. “La mai puţin de un an de zile de la recepţie drumul CJ 157C, care face legătură între comuna Alexandru cel Bun şi sanatoriul Bisericani este compromis, pe unele porţiuni o ia la vale şi pe unele porţiuni se decopertează. Acest fapt ridică o serie de probleme: în acest drum s-au investit foarte mulţi bani, 12,5 milioane lei pentru 5 kilometri de drum. Drum care a fost executat de firma cumătrului preşedintelui Consiliului Judeţean Neamţ, firmă care şi-a crescut enorm cifra de afaceri în ultimii ani şi despre care ştim că este abonată la lucrări pe bani publici. Nemţenii trebuie să ştie dacă s-a făcut studiul geotehnic înainte de începerea lucrărilor? Dacă nu, de ce preşedintele CJ Neamţ nu a comandat acest studiu geotehnic înainte de începerea lucrărilor? Probabil s-a grăbit să îi atribuie un nou contract cumătrului personal. PNL nu poate sta impasibil la bătaia de joc care se întîmplă cu cheltuirea banului public. Noi cei 3 parlamentari PNL de Neamţ am decis să îl sesizăm pe ministrul dezvoltării în această problemă, pentru că ministerul a finanţat lucrările la acest drum. Prin înfiinţarea unei comisii preşedintele CJ Neamţ îşi recunoaşte propria incompetenţă. Înainte de a face politică sîntem nemţeni, contribuabili, şi sîntem interesaţi de cum sînt administraţi banii publici! Am constat că este un dezastru în managementul şi administrarea banului public! Preşedintele CJ Neamţ a declarat că priorităţile sale au fost infrastructura rutieră a judeţului, Sănătatea şi Educaţia. Dar dacă ne uităm la drumurile judeţene, majoritatea arată deplorabil, catastrofal, pot să numeri pe degete drumurile pe care poţi circula normal, şi majoritatea dintre cele pe care poţi circula normal sînt cele la care nu a intervenit actuala conducere a judeţului, pentru că le strica şi mai mult! Vă dau doar cîteva exemple: drumul care duce la Speranţa este dezastru, iar Consiliul Judeţean ar trebui să înceapă lucrările. Cred că au tot amînat intenţionat ca pietrenii să înjure primăria Piatra Neamţ, deşi responsabilitatea este exclusiv a CJ Neamţ. Şi mai sînt şi alte exemple de drumuri judeţene care sînt praf: cele care face legătura între Gîdinţi – Bahna, Timişeşti – Drăgăneşti, Boghicea, Secuieni şi alte exemple”, a declarat Eugen Ţapu, care a mai menţionat şi alte drumuri judeţene. Apoi şi-a continuat “rechizitoriul” cu situaţia de la Spitalul Judeţean: “La Sănătate tot dezastru. La Spitalul Judeţean cu greu personalul medical îşi poate desfăşura activitatea din cauza condiţiilor de lucru. Mîncarea pentru pacienţi este execrabilă. Am făcut mai multe sesizări la ministerul Sănătăţii. Totodată, am început eu un sondaj pe Facebook şi rezultatele arată că aproximativ 95% dintre cei care au răspuns cred că vinovat de starea Spitalului Judeţean este preşedintele CJ Neamţ. Sondajul a fost preluat de o publicaţie online şi peste 2.500 de nemţeni îl consideră responsabil de situaţia spitalului pe preşedintele CJ Neamţ. În concluzie, preşedintele CJ Neamţ nu că nu şi-a făcut niciuna din priorităţile anunţate, dar a învăţat, de la cei de la Bucureşti, să mintă prin omisiune!”. Pentru a întări, a dat şi un exemplu de minciună prin omisiune: “PSD ne spune că avem azi cea mai mare creştere din UE şi se opreşte aici (4,1%)! Dar nu spune că avem şi cea mai are inflaţie (4,6%) şi cel mai mare deficit comercial din UE. Practic, România este în acest moment pe minus cu 15,1 miliarde pe euro. Nu au bani nici să treacă strada domnii de la guvern, de asta Teodorovici face împrumuturi haotice, la dobînzi mai mari decît Grecia, şi din aceste împrumuturi se plătesc pensii şi salarii.Banii nu sînt băgaţi în investiţii. Investiţiile sînt la un minim istoric – în 2018 erau la sub 3% din PIB, iar anul asta sunt şi mai mici!”, a mai spus Eugen Ţapu. Revenind la primul subiect abordat, cel al drumului de la Bisericani, mai în glumă mai în serios, propunem schimbarea denumirii drumurilor ce străbat judeţul. Să se pornească, propunem, de la gradul de rudenie sau prietenie al proprietarului firmei care a executat lucrările cu diverşi politicieni: să avem adică Drumul cumătrului, Drumul finului, Drumul fiului lui…, Drumul sponsorului etc. Aşa ar fi mai bine direcţionate “binecuvîntările” şoferilor care îşi rup maşinile pe drumuri proaspăt reabilitate, dar care se umplu de gropi la un an sau doi după reparaţie. E o propunere total apolitică.

Actualitate

Din demiteri în demisii spre “Partidul Neamţ”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Cătălin Chiţei şi-a dat demisia din PRO România ■ el va pierde şi funcţia de consilier judeţean ■ coaliţia lui Arsene îşi netezeşte calea ■

“Partidul Neamţ”, spre această finalitate par a se îndrepta lucrurile în politica din judeţ. Din păcate “partidul Neamţ” nu e unul construit în interesul nemţenilor şi pentru rezolvarea problemelor nemţenilor, ci pare a fi o construcţie politică, alianţă sau mai bine zis coaliţie, care să permită unor politicieni, de diferite nuanţe politice, să deţină acces total şi necontestat de vreo opoziţie la resursele judeţului.

Iar ultimele întâmplări de pe scena politică par a legitima acest scenariu. Recent, Cătălin Chiţei a anunţat că şi-a dat demisia din Pro România. Pe cale de consecinţă va pierde şi postul de consilier judeţean. A luat decizia de a demisiona fără a mai aştepta să i se retragă sprijinul politic, aşa cum se zvonea de ceva timp în spaţiul public. Cătălin Chiţei era singurul consilier judeţean al Pro România care nu se aliniase disciplinei de partid ce impunea de la centru o alianţă totală în judeţ cu PSD. El va fi înlocuit în legislativul judeţean, cel mai probabil, cu o persoană care va vota alături de Mădălina Ciubotaru, proaspăt vicepreşedinte de CJ Neamţ prin voia PSD sau, poate mai corect spus, prin voia lui Ionel Arsene, preşedintele CJ şi al PSD Neamţ.

Cu ceva timp înainte de demisia lui Cătălin Chiţei am asistat la demiterea din PMP a lui Sorin Cazan, ajuns consilier judeţean pe listele formaţiunii politice amintite. I s-a reproşat “oficial” că a făcut declaraţii ce au deranjat partidul, dar mai toată lumea a fost de părere că i s-a tras de fapt de la votul exprimat în şedinţa în care au fost aleşi vicepreşedinţii de CJ, când l-a preferat pe liberalul Florin Hopşa, în locul Mădălinei Ciubotaru, aşa cum ar fi dictat partidul. Aşadar, în Consiliul Judeţean lucrurile par a fi tranşate, PNL şi USR rămânând singure în opoziţie.

Schimbări sunt aşteptate, dorite de PSD, şi în Consiliul Local Piatra Neamţ. Acolo deranjează consilierul Liviu Harbuz, (încă) PRO România, dar clar anti PSD-Ionel Arsene. El însă va pleca la un moment dat din forul local, fiind declarat definitiv incompatibil de o instanţă de judecată.

Mai deranjează consilierul local ALDE Ciprian Enache. Acesta, încă din campania electorală, a dat semnale că nu se regăseşte într-o alianţă cu PSD, nu a marşat la proiectul cu Alianţa Modernizarea Neamţului şi a continuat să îşi exprime independenţa faţă de PSD şi după ce a ajuns în CL. Sunt voci şi informaţii în spaţiul public că va fi şi el “mazilit” de partid astfel încât să fie înlocuit în CL Piatra Neamţ şi PSD să poată miza pe încă un vot.

Mai trebuie rezolvată “problema” viceprimarului Alin Lehăduş, PRO România, dar din aripa anti PSD-Ionel Arsene. Dacă nu revine la “sentimente” mai bune faţă de directiva pro-social-democrată de la centru, e destul de probabil să demisioneze şi el sau să fie demis. Moment în care PNL şi USR vor rămâne în opoziţie şi în CL Piatra Neamţ, iar primarul liberal Andrei Carabelea va avea zile fripte făcute de o majoritate adversară măcar politic. Şi cine ştie, şi în coastă cu doi viceprimari de la PSD şi probabil PMP.

Ca un element ce ţine de registrul “haz de necaz”, sunt voci care spun că PMP va ajunge să aibă, în viitorul apropiat, la centru un lider care va “repudia” PSD. Dacă va fi aşa, să te ţii vânzoleală la Neamţ. O schimbare de macaz a PMP, care s-ar separa de PSD şi ar trece lângă PNL, ar tulbura şi mai mult nişte ape politice şi aşa tulburi. Însă acest scenariu e la acest moment doar la stadiul de “viitor posibil” şi nu se ştie încă şi cât de probabil. Vom trăi şi vom vedea.

Citește știrea

Actualitate

Din ciclul „Marile gogoşi ale actualilor guvernanţi“ (II): Gogoaşa cu 80 de miliarde de euro de la UE s-a dezumflat la 30,5 miliarde

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pe toată perioada pandemiei, preşedintele Klaus Iohannis ne-a tot dus de căpăstru, că „o să paşti murgule iarbă verde“, promiţând că vom primi moca de la UE suma de 80 miliarde de euro, cu care „Guvernul său“ va pune în mişcare Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Pe baza sumei ăsteia, liberalii ne promiteau raiul pe pământul României, care nu putea fi instalat decât de ei, dacă puneau mâna pe bani.

Despre cele 80 de miliarde de euro ne cântau mandoliniştii liberali imnuri de slavă închinate lui Iohannis, pentru că le-ar fi obţinut pentru România „negociind“ la sânge, zile şi nopţi la rând, fără week-end. Bineînţeles că negocierea a fost o gogoaşă, menită să justifice deplasarea preşedintelui pentru poză la Bruxelles.

Deşi suma de 80 de miliarde a intrat în serialul „Poveşti de adormit copii, liberalii, precum deputatul Laurenţiu Leoreanu, ne prostesc servindu-ne cu o nouă gogoaşă cum că, citez „datorită implicării susţinute a preşedintelui Klaus Iohannis, a Guvernului Orban, dar şi a europarlamentarilor PNL, România va beneficia de o alocare de 30,5 miliarde de euro pentru relansarea economiei“.

Aşa de mult s-au implicat liberalii, că de la 80 de miliarde cifra a scăzut la 30 miliarde, din care jumătate trebuie să o rambursăm. Mai bine nu se implicau. Ce nu au curaj să ne spună aceşti liberali este faptul că pentru a primi aceşti bani guvernele de dreapta instalate după noiembrie 2019, trebuiau să trimită Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pentru a fi aprobat.

PNRR a fost trimis, dar a fost respins ca fiind lipsit de valoare, pentru a fi refăcut. Dacă PNRR refăcut de isteţii Guvernului Cîţu va fi considerat satisfăcător, poate vom primi pe el patru miliarde de euro care se vor risipi ca praful de pe toba bubuitoare a promisiunilor noii guvernări. După cum cei 80 de miliarde s-au dus pe apa Sâmbetei, cea a promisiunilor deşarte, pe aceeaşi apă se va duce şi suma de 30,5 miliarde de euro.

Dacă în 2019, sub guvernarea PSD, România redusese gradul de îndatorare la 35,4% din PIB, acum, după ce Cîţu ne-a îndatorat, pentru nu ştim ce, cu 27 miliarde de euro, gradul de îndatorare aproape s-a dublat. Transparenţa guvernamentală este atât de opacă, încât nu se poate desluşi pe ce s-au cheltuit aceşti bani împrumutaţi, pe care va trebui să-i restituim din buzunarele noastre.

Gogoaşa „României normale“ este plină de curbe de sacrificiu

Trebuie să ne intre bine în cap, că orice guvern de dreapta nu ne poate oferi decât austeritate, drumul României fiind presărat cu curbe de sacrificiu. Pe un drum plin de curbe de sacrificiu, economia nu poate prinde niciodată viteză.

După Guvernele Ciorbea şi Radu Vasile au urmat guvernele Boc, Cioloş, Orban şi Cîţu. Fiecare dintre aceste guverne de dreapta au lăsat în urmă datorii publice mult mai mari şi căderi economice, deşi au făcut uz de curbe de sacrificiu prin tăieri salariale sau plafonări de salarii şi pensii.

În plină pandemie, când guvernanţii noştri erau sub presiunea coronavirusului, aceştia nu pridideau cu osanalele la adresa corpului medical, pe care îl ridicaseră la rangul de eroi ai neamului. Acum, dirijaţi de limitele ochelarilor de cal ai ideologiei lor de dreapta, guvernanţii şi-au propus să taie sporurile medicilor şi personalului sanitar, acordate pentru condiţii periculoase sau de suprasolicitare neuropsihică.

În extenso, toată polologhia tăierilor salariale sau a plafonării pensiilor este coordonată de ministrul Muncii, această Raluca Turcan, cu care am căzut din lac în puţ, dacă ţinem seama că nivelul priceperii ei în ce priveşte munca, salariile şi pensiile nu depăşeşte genunchiul broaştei. Tăierea transportului gratuit pe CFR pentru studenţi nu s-a făcut din raţiuni bugetare, pentru că suma nu reprezenta mai mult de 0,01% din PIB.

Suma reprezenta o gură de oxigen pentru CFR călători, care se scaldă între insolvenţă şi faliment. Nicăieri în lume, transportul de călători pe calea ferată nu este rentabil şi de aceea, acest transport trebuie subvenţionat de către stat, prin acordare de facilităţi. În UE, subvenţionarea directă este interzisă şi guvernul PSD găsise forma de subvenţionare prin acordarea de transport gratuit studenţilor şi implicit o formă de ajutor bănesc acordat familiilor acestora.

Raţiunea tăierii transportului gratuit oferit studenţilor a fost că această facilitate, fiind acordată de PSD, trebuia anulată. Întrebat de ce taie transportul, premierul Cîţu a oferit o explicaţie ideologică nu financiară. Şi anume că un guvern de dreapta nu oferă gratuităţi, aşa că desfiinţează CFR , sau le vinde.

După guvernanţii de astăzi, o „Românie normală“ nu poate fi construită decât pe avize negative

Vineri 19 februarie, Guvernul Cîţu a încheiat o rundă de ciondăneli între PNL şi USR – PLUS şi a aprobat proiectele de buget pentru anul 2021. Aceste proiecte de buget au primit avize negative din partea Consiliului Economic şi Social (CES), ceea ce l-a făcut pe Cîţu să acuze instituţia de pesedism.

Ofuscat că aceste bugete nu sunt apreciate ca operă de artă în materie, Cîţu a acuzat CES-ul că, în perioada anilor 2017-2019, a avizat pozitiv bugetele PSD-ului, care a distrus România, una pe care el trebuie s-o „refacă din temelii“. După mintea Cîţului, creşterea economică a României, de 4-5 % în perioada 2017-2019, poate fi definită ca distrugere, iar creşterea propusă de el pentru anul 2021, de circa 4% este adevăratul progres.

Făcând recurs la istorie, aflăm cu uşurinţă că premierul Cîţu minte, aşa cum respiră. Pentru că în anul 2018, bugetele au fost avizate negativ de către CES. Ministrul Justiţiei, Ion Stelian, această „somitate în drept“, care şi-a făcut ucenicia ca deputat în Parlament, în perioada 2016-2020 şi-a văzut visul cu ochii. A terminat de scris proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, pe care un guvern îngenuncheat de coaliţia cu USR – PLUS l-a aprobat în noaptea zilei de joi 18 februarie.

Plin de importanţă, imberbul ministru a ieşit imediat pe post, trâmbiţându-şi victoria, pe care a numit-o pompos „un pas spre normalitate“. Adică fabricarea dosarelor penale pentru judecători, din nou de către procurorii DNA, este considerată „normalitate“ de către noul ministru. Pentru desfiinţarea SIIJ, Ion Stelian nu are decât o singură justificare, că această secţie a fost înfiinţată de către PSD şi că ei, useriştii şi-au inclus-o în program, încă de la înfiinţarea ei. Realitatea este că PSD a fost singura formaţiune politică care a scos Secţia de investigare a magistraţilor de sub influenţa politică a DNA şi USR – PLUS.

Pentru Guvernul Cîţu nu contează acum faptul că asociaţiile profesionale ale magistraţilor, ICCJ-ul şi CSM-ul, s-au pronunţat categoric împotriva desfiinţării SIIJ. Pentru ministrul Justiţiei, această pronunţare nu valorează nici cât o ceapă degerată. Sfidând avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Stelian este de neclintit în intenţia sa de a controla politic justiţia. Aşa cum au controlat-o Traian Băsescu şi Laura Codruţa Kovesi. Deşi astăzi există suficiente mărturii şi dovezi publice, privind modul abuziv şi nelegal în care DNA a efectuat anchete penale împotriva magistraţilor, ministrul Ion Stelian o ţine langa că „el are încredere în DNA“, de parcă pe părerea lui dă cineva doi bani.

PSD a fost permanent acuzat zgomotos de către USR – PLUS că a atentat la independenţa justiţiei, deşi scopul real al PSD-ului a fost salvarea lui Dragnea. Acum scopul real al Guvernului Cîţu este să atenteze la independenţa justiţiei, dar acuzele PSD-ului sunt făcute cu batista pe ţambal.

Gogoaşa că „minerii au fost numai uneltele stângii“ se dezumflă analizând profitorii mineriadelor

Curbele de sacrificiu ale Guvernului Cîţu au fost aplicate ca experiment anticipat pe minerii din Valea Jiului, prin neplata drepturilor salariale. Minerii au reintrat în atenţia opiniei publice, pentru că au îndrăznit să protesteze împotriva acestei samavolnicii experimentale, prin care guvernul testează limitele răbdării lor. Cele cinci zone miniere ale României, Valea Jiului, Deva, Rovinari, Motru şi Baia Mare, au făcut subiectul unui amplu „Program de restructurare“ între anii 1997 -2007.

În cei 10 ani de restructurare, guvernele succesive ale CDR, PSD şi PNL au închis 556 de mine şi au disponibilizat 650.000 de mineri şi fără a pune ceva în loc, au creat grave probleme sociale în acele zone. În prezent, Comisia Europeană, sensibilă la problemele zonelor miniere din Europa, prin derularea Iniţiativei Regiunilor Carbonifere şi-a propus obiectivul de a mobiliza fonduri pentru investiţii destinate regiunilor respective, printre care şi cele din România.

Dar pentru a avea acces la aceste fonduri, România trebuie să realizeze şi să depună în termen proiecte, pe care nici guvernele Orban şi Cîţu nu dau semne că ar avea chef de ele. Dacă celelalte ţări cu industrie minieră, precum Polonia, Germania, Cehia, Grecia, Slovacia, Spania şi Slovacia au negociat cu UE, ca proiectele lor să se deruleze până în 2050, Guvernul Orban abia a obţinut ca termen limită anul 2030. După Marea Reformă a anilor 1997- 2007, din cele 15 mine din Valea Jiului au mai rămas deschise doar patru, în condiţiile în care zona a rămas monoindustrială.

Pe baza programelor guvernelor de dreapta, instalate după noiembrie 2019, doar 25.000 de minieri din Valea Jiului mai au un loc stabil de muncă. Guvernul Cîţu, nu numai că i-a ignorat complet pe mineri, dar i-a şi întărâtat prin declaraţiile imbecile ale reprezentanţilor acestuia din teritoriu. Minerii, aşa cum sunt, au ajuns subiect de batjocură la cotă maximă. Minerii, nebăgaţi în seamă, au ameninţat că dacă guvernanţii nu vin la ei, vor veni ei la Bucureşti.

Pe Cîţu l-au trecut apele reci, amintindu-şi de venirea lor din 14-15 iunie 1990. Memoria scurtă a primului ministru Cîţu, dar şi a atâţia altora, trebuie împrospătată, deoarece minerii din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti de cinci ori, de fiecare dată pentru alte scopuri, dintre care nu toate erau ale lor. Despre aceste cinci mineriade, voi vorbi în numărul viitor celor care vor să cunoască realitatea, nu fabulaţiile.

Citește știrea

Actualitate

Prin proiectul de buget pe anul acesta se alocă 2% din PIB pentru Apărare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţă deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ

Deputatul Mugur Cozmanciuc, preşedintele PNL Neamţ, a anunţat că prin proiectul de buget pe 2021 2% din PIB se alocă pentru Apărare, lucru care permite investiţii importante în economia naţională.

“Guvernul a adoptat proiectul legii bugetului de stat, iar bugetul MApN propus pentru anul 2021 prevede fonduri de 22,746 miliarde de lei, reprezentând 2,04 % din PIB. Securitatea națională este o componentă importantă pentru România, iar faptul că se alocă pentru al cincilea an consecutiv 2% din PIB pentru Apărare arată că țara noastră își respectă angajamentele.

Totodată, acest buget va permite importante investiții în economia națională precum plăți directe sau indirecte către furnizori din economia națională care pot depăși 2,5 miliarde de lei, investiții în infrastructură de aproape 800 milioane lei și investiții în sistemul medical militar,  cercetare în domeniul medical (Institutul Cantacuzino) și în învățământul superior din rețeaua MApN: peste 263 milioane lei.

Ministerul Apărării Naționale anunță că anul acesta sunt programate achiziții de echipamente si materiale specifice direct de la furnizori din economia națională care pot depăși un miliard de lei, alți 1,4 miliarde de lei fiind destinati unor operatori economici străini, dar care au subcontractori companii din Romania. Plățile sunt planificate atât către agenți economici cu capital integral sau majoritar de stat, cât și cu capital privat.

Ca membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de la Camera Deputaților, voi susține proiectele de dezvoltare ale industriei naționale de apărare, pentru că, implicit, susțin și dezvoltarea economiei României”, a declarat deputatul Mugur Cozmanciuc, președintele PNL Neamț.

Citește știrea

Trending