Contactează-ne

Administrație

Neamţ: Criza apei, acuze şi opinii controversate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ ex-directorul ApaServ, Vasile Dumitrache, susţine că această problemă se datorează exploatării iraţionale a balastrului din albia Moldovei ■ fostul primar, Laurenţiu Leoreanu, spune că ex-directorul nu are dreptate, la mijloc fiind unele frustări ■ vina ar aparţine lui "Doamne Doamne", care n-a mai dat un strop de ploaie de luni de zile ■

Fostul director al ApaServ, Zona Operaţională Est, Vasile Dumitrache, aduce acuzaţii grave în ceea ce priveşte starea în care a ajuns captarea de la Pildeşti, care nu mai are capacitatea de a livra apă, în regim continuu şi cu presiune normală, în Roman.

Acesta susţine că una din cauzele pentru care a fost înlocuit din funcţie, chiar de cei din partidul din care făcea parte (PDL), a fost tocmai faptul că „şi-ar fi băgat nasul”,  mai mult decît trebuie în probleme care vizau greşeli majore în exploatarea balastrului din albia rîului Moldova.

„În problema apei la Roman ne-am întors la ceea ce se întîmpla în 2007, cînd primarul PSD, Dan Ioan Cărpuşor, a tăiat panglica şi eram cu toţii fericiţi că nu se mai întrerupea apa.

Această  problemă a fost  şi va fi un subiect permanent de campanie electorală. Noi nu avem apă la Roman din cauza noastră. În 2009, cînd eram director la ApaServ, Zona operaţională Est, am fost la Iaşi, la Apavital, cu două teme: prima pentru a lua conducta de la Timişeşti şi a doua cu intenţia de a ni se înapoia bucata de conductă, de la Castelul de apă şi pînă la Petrotub, ca în felul acesta să avem capacitatea de a distribui apă în toată zona, inclusiv la Petrotub, care primeşte apă de la Timişeşti şi de la Răchiteni, deci de la Iaşi.

Au fost şi acestea motive pentru care am fost înlocuit din funcţie. Repet: vina că nu avem apă cu presiune normală  la robinete este exclusive  a noastră, a romaşcanilor. Începînd din 2000 s-a realizat un proiect de ridicare a fundului Moldovei, în zona Pildeşti.

Nenorocirea e că nu s-a făcut mai nimic pentru materializarea lui şi ce s-a făcut a fost de mîntuială. În fiecare an se aruncau nişte saci cu pietre şi nisip pe fundul albiei. Se aştepta să vină apa mare ca să raporteze toată lumea şi să spună că au fost aruncaţi de 100 de ori mai mulţi saci şi că restul au fost luaţi de curenţi.

În felul acesta au fost mascate, în toţi aceşti ani, nişte costuri, fără ca acţiunea să aibă vreun rezultat. L-am văzut, săptămînile trecute pe Păvăleanu (directorul de la Apele Române Neamţ – n.r.) cum se chinuia să explice cauzele crizei. Îmi venea să mă urc în maşină şi să-i amintesc toate aceste realităţi.

Tot el era director la Apele Române şi în 2008, şi în 2009 şi acum. El este cel care a dat autorizaţii  de exploatare a balastrului în zona captării. Se făcea o schiţă, se fixau nişte jaloane pe unde ar fi trebuit exploatat balastrul. În realitate, acesta se exploata doar din albia Moldovei.

În loc să se aducă apa pe lîngă mal, ca să alimenteze cele 65 de puţuri, se exploata balastrul din mijlocul rîului şi apa se ducea, cînd venea mare, pe sub deal, la Corhana, Dulceşti. Eu am fost cel care am oprit exploatarea balastrului unei firme şi mi-am făcut numai duşmani. Din păcate despre aceste exploatări s-a ştiut tot timpul la cel mai înalt nivel. Treaba Apelor Române este să ştie, tot timpul, unde şi cine exploatează balastrul.

Noi nu avem apă în Roman pentru că a fost permisă exploatarea ileagală a balastrului din albia rîului. Am martori, am un CD cu documentele prin care aceste exploatări au fost făcute şi cu ştiinţa unor oficialităţi romaşcane înalte. Este de notorietate cearta mea, în faţa primăriei, cu patronul unei balastiere, care m-a ameninţat chiar că, dacă mă mai bag, voi suporta consecinţele.

Înlăturarea mea din funcţie a fost din mai multe cauze, printre care şi din aceasta”, a declarat fostul director al Zonei Operaţionale ApaServ, Est, Vasile Dumitrache. Acesta susţine că la ora aceasta problema apei la Roman poate fi rezolvată, dacă se vrea, doar dacă Guvernul va aloca fonduri importante, fie pentru regularizarea  pe bune a rîului Moldova, fie prin construirea unei captări de suprafaţă, aşa cum există la Piatra Neamţ, această soluţie avînd însă inconvenientul că apa de suprafaţă trebuie tratată.

„Există un studiu prin care faliile din albia rîului să fie astupate. O soluţie ar fi şi construirea unei staţii la Răchiteni, aşa cum intenţiona conducerea Petrotub să facă înainte de privatizare. Cele 65 de puţuri de la Simioneşti sînt foarte bune. Nu acelaşi lucru se poate spune de cele de la Pildeşti.

Menţinută apa lîngă mal plus desnisipate în permanenţă cele 65 de puţuri şi se rezolvă problema. Eu nu ştiu dacă staţia de desnisipare mai există şi dacă s-a mai făcut această operaţie în ultimul timp. Lumea a început să se cam revolte din cauza preţului apei.

Problema vizînd construirea unor noi bazine e praf în ochi, dacă nu ai cu ce le umple. Ce de a doua soluţie de care vorbeam ar fi o investiţie într-o staţie de captare de suprafaţă, ca la Piatra Neamţ şi Iaşi. Problema e că la captarea de suprafaţă apa trebuie tratată, pe cînd acum apa captată se livrează doar uşor clorinată la acelaşi preţ în întreg judeţul”, a  mai  spus fostul director.

„Nu vă luaţi după părerile unor habarnişti frustraţi”

Contactat telefonic, deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu, cel la care, se pare, făcea aluzie Vasile Dumitrache, atunci cînd  vorbea de „vinovăţii” legate de criza apei la Roman, a ripostat vehement.

„Afirmaţia nu e doar neinspirată, ci e chiar proastă, pentru că nu ţinea de noi, nici măcar de a da un acord mutual, ci de Apele Române, care dau aceste autorizări de exploatare a albiei rîurilor. În aceste afirmaţii sînt şi anumite frustrări ale unei persoane care nu poate trece peste ele.

Eu am făcut, la vremea aceea (în 2008 – 2009 – n.r.) o întîlnire cu cei de la Apele Române şi am atras atenţia asupra acestor lucruri. Şi eu aş putea spune că exploatările s-au făcut cu ştiinţa domnului Dumitrache, care era director la ApaServ şi că el este vinovat. Aş putea spune, dar nu o fac, pentru că nu este adevărat.

Personal, eu am atras atenţia că exploatările de balastru ar trebui să aibă în spate şi obligativitatea aducerii albiei la forma iniţială, prin acoperirea acelor cratere şi că exploatarea albiei trebuie să se facă doar în regim autorizat, nu aşa cum s-a făcut mult timp după Revoluţie, în mod haotic, halandala. Dar dacă vorbim de vinovăţii reale, în primul rînd trebuie să vedem că vinovată e Natura.

Aţi văzut zone întregi deşertificate şi în Oltenia, şi peste tot în lume. Este vorba de efectele schimbărilor climatice, care se află pe agenda marilor puteri mondiale. În momentul în care de luni de zile n-a căzut un strop de ploaie, sigur că presiunea  apei în pînza freatică scade şi apar probleme.

Pentru aceste lucruri trebuie făcute nişte amenajări, care ar fi trebuit realizate, e drept, cu mult timp înainte de apariţia crizei şi nu abia atunci cînd primarul Micu, a pus problema în discuţia Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă. E bine să nu ne luăm după frustraţi şi habarnişti, ci să lăsăm specialiştii să-şi spună cuvîntul”, a declarat deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu. A

cesta a dat asigurări că se va implica pentru ca Guvernul Orban să aloce fondurile necesare reamenajării Moldovei, în locul în care viituara din 2018 a spălat pragurile de reţinere a apei.  Bogdan Curcudel, şeful Zonei Oeraţionale Est a infirmat darea la casare a utilajului de denisipat, care nu are însă mare efect cînd nu e suficientă apă în pînza freatică.

La întîlnirea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, de la sfîrşitul lunii trecute, directorul Regiei Apele Române Neamţ, Ioan Păvăleanu a explicat probleme legate de ceea ce s-a întîmplat la Pildeşti şi de viitura din 2018 care a „spălat” amenajarea rîului. „Problemele privind asigurarea necesarului de apă a municipiului Roman sînt mult mai vechi, fiind anterioare oricaror intervenţii în albia rîului Moldova. De aceea, în anul 1997, avînd în vedere dificultatile întîmpinate în asigurarea alimentării cu apă a municipiului Roman în anii anteriori, au fost demarate de către Administraţia Bazinală de Apă Siret Bacău, lucrarile la investiţia Refacerea amenajarii rîului Moldova în zona sursei de alimentare cu apă a oraşului Roman (frontul Pildeşti -Simionesti), judeţul Neamt.

Acest obiectiv, care s-a derulat pînă în anul 2017, a avut ca scop dirijarea apei rîului Moldova pe lîngă frontul de captare Pildeşti – Simioneşti. Deoarece cauzele lipsei apei în fronturile de captare care alimentează municipiul Roman sînt complexe, apreciem că realizarea unui Studiu hidrogeologic cuprinzător ar putea pune în evidenţă cauzele neasigurării în conditii optime a alimentării cu apă a municipiului Roman şi soluţiile de rezolvare”, a declarat inginerul Ioan Păvăleanu, directorul SGA Neamţ. În rest, în Roman, de vreo două luni de zile apa se livrează cu presiune scăzută în anumite intervale orare, mai ales noaptea.

Actualitate

Ce naţionalităţi mai vieţuiesc în Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţămîntului Profesional şi Tehnic sînt precizate şi date referitoare la naţionalităţile conlocuitoare ■ în judeţ, 439.834 persoane s-au declarat români, 6.398 romi şi sub 0, 05% de alte naţionalităţi ■

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, prin Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale a structurat Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţăm=ntului Profesional şi Tehnic (PLAI), document prin care se fac referiri la aspecte importante ale vieţii din judeţ.

Din unul din capitolele documentului aflăm cam ce naţionalităţi mai vieţuiesc în unităţile administrativ teritoriale ale judeţului, cu specificaţia că la ultimul recensămînt al populaţiei, din 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi religiei au fost benevole, aşa că numărul real de conjudeţeni aparţinînd diverselor naţii conlocuitoare este irelevant, fiind dat de doar ceea ce şi-au asumat liber consimţit persoanele recenzate.

Altă parte de informaţii de la acest ultim recensămîn al populaţiei, susţin semnatarii documentului de care vorbim, provind din informaţii furnizate de unităţile administrativ teritoriale. Astfel, ca urmare a datelor prezentate cu referire la etnie, limbă maternă şi religie, în judeţul Neamţ ar trăi 439.834 de români, adică 93,43%.

De etnie romă s-au declarat doar 6.398 de nemţeni, ceea ce reprezintă 1,35%, ştiut fiind că numărul etnicilor romi este mult mai ridicat în realitate. Alte etnii, lipoveni, italieni, maghiari, germani, evrei, turci şi tătari, reprezintă în ponderea etniilor conlocuitoare în Neamţ un procent nesemnificativ, de sub 0,05% .

De remarcat şi faptul că pentru un număr de 23.852 de persoane, ceea ce înseamnă 5,07%, aceste informaţii sînt indisponibile, persoanele respective nefiind recenzate pentru că nu au fost găsite la domiciliu la recensămîntul din anul 2011.

Citește știrea

Actualitate

În județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură

Știre publicată în urmă cu

în data de

“Drumuri”, „apă curentă”, „canalizare”, „gaz” sunt termenii care transformați în realitate reprezintă condiții de viață care nu ar trebui să lipsească niciunui nemțean.  Dezvoltarea infrastructurii este esențială și pentru dezvoltarea economică, a creșterii numărului de locuri de muncă și – implicit – a nivelului de trai.De aceea, Guvernul PNL a început și va continua să investească în dezvoltarea rețelelor de infrastructură.

Soluția liberală pentru dezvoltarese bazează pe folosirea masivă a fondurilor europene pentru investiții, ca să avem finanțarea necesară saltului de care avem nevoie pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate din Europa de Vest.

Cu planul „Reclădim România”, PNL a schimbat modelul de dezvoltare economică, de la consum către investiții. România a fost singurul stat din UE care a crescut volumului investițiilor publice în an de criză: 35,4 miliarde lei în 10 luni.

O infrastructură modernă aduce cu sine un grad mare de satisfacție pentru fiecare nemțean. Și în județul Neamț se vor face investiții serioase pentru dezvoltarea rețelelor de infrastructură. Iar Guvernul PNL va putea pune în aplicare acest plan ambițios dacă va avea susținere și în Parlamentul României. Am încredere că nemțenii au înțeles asta și pe 6 decembrie vor vota PNL”, a declarat Neculai Ivanov candidat PNL Neamț.

Dezvoltăm infrastructura locală la standarde europene și urmăm aceste proiecte:

  • extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități (8 miliarde lei)
  • racordarea gospodăriilor la gaze (1 miliard de euro)
  • modernizarea a 70% din drumurile județene și locale

 

Investim în securitatea energetică a României:

  • investiții strategice în energie nucleară în parteneriat cu SUA, Franța și Canada (9 miliarde euro)
  • investiții în energie verde – hidroelectrică și eolianî (26 miliarde lei)

 

Dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României va urmări reducerea disparităților urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și se va axa pe o serie de priorități. Îmi doresc ca și județul Neamț să profite de aceste oportunități pentru ca fiecare dintre noi să se bucure de cele mai bune condiții de trai. Sunt încrezător că alături de colegii mei din PNL vom dezvolta județul Neamț având susținerea Guvernului”, a declarat Bogdan Buhușanu candidat PNL Neamț.

Prioritățile sunt următoarele:

  • Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare;
  • Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar;
  • Modernizarea, reabilitarea și construirea de unități de învățământ;
  • Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale;
  • Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială;
  • Realizarea cadastrului sistematic;
  • Construirea de infrastructură sportivă;
  • Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și altecategorii socio-profesionale prin ANL;
  • Reabilitarea monumentelor istorice, aunităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural;
  • Reabilitarea energetică a clădirilor.

Dintre obiectivele de investiții programate pentru perioada 2021-2024, unul dintre cele mai importante este reprezentat de extinderea rețelelor de apă și de canalizare. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă și de canalizare aproximativ 53% din locuințele din România. Circa 8 miliarde de Lei vor fi investiți de viitorul guvern PNL pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru 750 de proiecte depuse de primării, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei;

Soluții punctuale pentru situații speciale

  • 500 de microstații de tratare, fose septice și sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.
  • modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale: 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;
  • 000 de km de drumuri județene dintr-un total de 20.000 km nemodernizați vor fi reabilitați în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde lei;
  • 000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde lei, vor fi modernizați în următorii 4 ani. Dintre aceștia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde lei.
  • construirea și modernizarea unităților de învățământ. Proiecte de construire și reabilitare, consolidare și dotare de creșe, grădinițe, școli, campusuri, cămine studențești, centre de excelență pentru copii supradotați, tabere școlare, centre universitare.

Guvernul PNL își propune cadastrarea sistematică a teritoriului. Deși este considerat un domeniu critic în ceea ce privește gestiunea teritoriului și elaborarea politicilor de amenajare, acest domeniu a fost permanent marginalizat de acțiunea guvernamentală. De aceea, guvernul PNL își va asuma cadastrarea sistematică a teritoriului.În acest moment este cadastrată o suprafață de aproximativ 40% din suprafața întregii țări, iar în perioada 2021-2024 ne propunem să ajungem la un procent de peste 65%, ceea înseamnă că vor fi cadastrate în 4 ani aproximativ 6 milioane de hectare în plus, dintre care 2 milioane de hectare din fonduri proprii ANCPI și aproximativ 4 milioane hectare din fonduri europene.

Proiectele de înregistrare sistematică demarate de ANCPI în cadrul PNCCF din veniturile proprii ale ANCPI și asigurarea finanțării/cofinanțării lucrărilor de înregistrare sistematică contractate de către unitățile administrativ-teritoriale. Obiectivul asumat îl reprezintă înregistrarea a 0,5 milioane de hectare/an – în total 2 milioane hectare.

Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, privind înregistrare sistematică a imobilelor pentru 5.758.314 hectare din 660 de comune. Obiectivul asumat îl reprezintă finalizarea înregistrării sistematică în aproximativ 450 de comune, cu suprafața de aproximativ 3,9 milioane ha.

Citește știrea

Actualitate

Pensionarii sărmani nu vor o masă caldă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în Neamţ au fost emise 9.247 carduri ■ ele vor fi alimentate cu 720 lei, bani destinaţi mesei pentru ultimele patru luni ■ la Roman, din 223 carduri au fost acceptate de beneficiari doar 46 ■

Uniunea Europeană a venit anul acesta cu o schemă de ajutor financiar a populaţiei sărace din ţările membre, care constă în distribuirea unui card prin care primesc bani pentru masa caldă a persoanelor care au împlinit 75 de ani şi beneficiază de indemnizaţie socială şi persoanele fără adăpost.

„Este vorba de o schemă naţională de ajutorare a persoanelor vîrstnice şi a celor fără adăpost, prin acordarea de tichete electronice pentru o masă caldă. Ne aflăm în stadiul în care se finalizează distribuirea cardurilor către beneficiari. În judeţ vor beneficia de această masă caldă un număr de 9.247 de persoane, din care 9.193 sînt peste 75 de ani şi 54 fără adăpost.

Acest card va fi alimentat pe 7 decembrie cu 720 lei, sumă aferentă ultimilor patru luni, urmînd ca, ulterior, pe aceste carduri să se vireze 180 lei lunar. Am înţeles că a apărut în rîndul persoanelor vîrstnice teama că nu vor mai primi pensia obişnuită sau că e vorba de o acţiune de campanie electorală. Ceea ce este cert este faptul că această masă caldă vine în ajutorul celor bătrîni şi singuri, cu venituri mici“, a precizat Eliza Hopşa, de la Prefectura Neamţ.

La Roman, din 223 carduri primite au reuşit a fi distribuite doar 46, motivat de refuzul persoanelor de a le primi, pentru că titularii nu doresc o masă caldă de la stat, ci doresc să mănînce din ceea ce-şi pot asigura prin pensia socială. „Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Roman a primit, prin Prefectura Neamţ, 223 de carduri. Acestea pot fi ridicate de la sediul direcţiei, strada Alexandru cel Bun, nr. 3, personal, cu cartea de identitate sau de către un alt membru al familiei care va prezenta cartea de identitate proprie în original, cît şi cartea de identitate, în original, a beneficiarului.

Persoanele nedeplasabile, care nu au un membru al familiei care să ridice cardul, pot lua legătura cu noi, la numărul 0233.744.771. Pînă la acest moment (finalul săptămînii trecute – n.r.), au fost ridicate 46 de carduri. În urma anchetelor sociale efectuate în septembrie, au existat şi situaţii în care persoane identificate ca fiind eligibile pentru acordarea tichetelor au refuzat primirea acestora, invocînd diferite motive.

De asemenea, între timp, unele persoane au devenit neeligibile prin obţinerea unor venituri suplimentare“, a precizat Dragoş Toma, purtătorul de cuvînt al primăriei. În localităţile din mediul rural lucrurile, se pare că stau, altfel, în sensul că puţine din aceste carduri nu au putut fi distribuite, lumea înţelegînd menirea lor. La Săbăoani, din 137 carduri au rămas nedistribuite doar 5, pentru că titularii decedat, între timp. La Tămăşeni, s-au primit de la Prefectură 138 carduri, din care 130 au fost distribuite, opt bătrîni fiind plecaţi din localitate.

La Gherăeşti s- au primit 106 şi au fost înapoiate patru, din aceeaşi cauză. La Gîdinţi s-au primit 57 de carduri şi au fost distribuite toate, aici existînd chiar şi persoane care au reproşat primarului că nu au fost incluse în program. La Ion Creangă s-au primit 194 carduri toate fiind acceptate de beneficiari. La Cordun au fost primite 102 carduri, fiind restituite Prefecturii trei. Reprezentanţii primăriilor au spus că a fost nevoie de muncă de lămurire pentru ca cei cărora le erau destinate aceste tichete de masă să le primească.

Citește știrea

Trending