Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Covid 19 – Numărul persoanelor în carantină a crescut

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ senatorul Eugen Ţapu şi deputatul Laurenţiu Leoreanu au participat la o întrunire unde a fost şi un coleg depistat pozitiv ■ luni trebuie să li se refacă testele ■ în Neamţ, duminică erau 102 persoane în carantină şi 451 în autoizolare la domiciliu ■ au fost confirmate două cazuri de infestare ■ nu sînt motive de panică la Inspectoratul Şcolar ■ la Tîrgu Neamţ străzile sînt spălate zilnic ■

Î■ ceea ce priveşte judeţul Neamţ, din situaţia raportată de Direcţia de Sănătate Publică la data de 15.03.2020, ora 08:30, a reieşit că a crescut numărul persoanelor aflate în carantină.

Dacă sîmbătă, 14 martie erau 91, duminică erau 102. „De pe teritoriul judeţului Neamţ s-au raportat la Centrul Naţional de Supraveghere şi control al Bolilor Transmisibile următoarele informaţii: „102 persoane în carantină; 451 persoane în autoizolare la domiciliu, din care 6 persoane instituţionalizate.

Pînă astăzi, 15 martie, pe teritoriul judeţului Neamţ, au fost confirmate 2 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), care sînt internate în Spitalul de boli infecţioase Iaşi şi se află sub supraveghere medicală permanentă.

Starea generală de sănătate a pacientelor este bună. Contacţii investigaţi pentru suspiciune de infecţie cu virusul COVID – 19 de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ pot sta liniştiţi, deoarece rezultatele testelor recoltate sînt negative“, se arată în comunicatul DSP.

Cel de-al doilea caz de coronavirus din judeţ a fost confirmat la o femeie din Bicaz vineri, 13 martie, care s-a întors recent din Italia. Cu o zi înainte, la Sagna, dusese depistată pozitiv o femeie de 54 de ani.

Aşa se face că membrii comitetului local pentru situaţii de urgenţă au luat măsuri drastice: închiderea tuturor cîrciumilor, igienizarea spaţiilor publice şi limitarea accesului persoanelor în primărie.

Senatorul Eugen Ţapu şi deputatul Dan Laurenţiu Leoreanu, care au participat alături de alte curca 100 de persoane, săptămîna trecută, la şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, se află în autoizolare voluntară în locuinţele de la Bucureşti. Asta după ce au intrat în contact cu senatorul de Constanţa, Eugen Vergil Chiţac, care a fost confirmat pozitiv cu înspăimîntătorul coronavirus. Testul parlamentarilor nemţeni urmează a fi refăcut luni.

Cîrciumi închise

„S-a luat decizia închiderii tuturor barurilor în şedinţa Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Sagna, de vineri, 13 martie. Magazinele alimentare vor funcţiona în program normal, dar clienţii nu vor intra în incinta acestora, ci vor fi serviţi la uşă, păstrîndu-se o distanţă de cel puţin 2 metri între persoane.

Administratorii magazinelor vor dezinfecta spaţiile de cîteva ori pe zi. Am făcut un apel la populaţie să nu iasă din casă decît dacă este absolut necesar. Contacţii femeii care a fost testată pozitiv au fost testaţi şi din fericire rezultatele sînt negativ.

Femeia se simte acum bine şi noi ţinem legătura cu toţi contacţii. Preoţii ne-au dat asigurări că vor fi respectate indicaţiile primite de la Episcopia Catolică şi cea Ortodoxă de limitare a acesului la slujbe. În primărie s-a restricţionat activitatea la doar 2 ore zilnic, fiind deschis biroul de taxe şi impozite şi cel de stare civilă.

Am asigurat dezinfectanţi pentru toate instituţiile, inclusiv pentru biserică. La şcoală se va realiza săptămîna viitoare dezinfecţia cu o firmă specializată. Luni, 16 martie, vom asigura transportarea la dispensar a contacţilor pentru a fi consultaţi de medicii de familie, care îi monitorizează.

Cel mai important este să repectăm regulile impuse. Firmele de transport local care transportă muncitorii din localitate la Roman dezinfectează maşinile zilnic“, a declarat primarul comunei Sagna, Gheorghe Iacob.

Inspectorii şcolari au răsuflat uşuraţi, după ce s-a aflat că generalul adjunct Ioan Milea, este sănătos În ultimile zile, colegii şi zecile de persoane care au intrat în contact cu adjunctul Inspectoratului şi cu soţia acestuia, erau îngrijoraţi, ţinînd cont de faptul că, fiul acestuia, poliţist de frontieră la Iaşi, a fost confirmat ca fiind infectat cu Covid 19.

„Putem spune că răsuflăm uşuraţi, aşa cum ar fi oricine aflat în situaţia noastră. Testele subsemnatului şi ale soţiei au ieşit negative. Ca părinţi, evident că sîntem îngrijoraţi de faptul că fiul nostru a participat săptămînile trecute la un examen în Polonia şi cineva din comisie avea coronavirus. Întors la Iaşi a fost testat pozitiv, dar sîntem mulţumiţi că starea de sănătate este bună. Atît eu cît şi soţia mea rămînem autoizolaţi la domiciliu şi vom repeta, evident, testele”, a declarat inspectorul general adjunct. Îngrijorarea celor doi soţi a pornit de la faptul că s-au văzut cu fiul lor în zilele de 7 şi 8 martie, după care acesta a fost depistat pozitiv.

Străzile se dezinfectează zilnic, la Tîrgu Neamţ

Primarul Daniel Harpa a anunţat că străzile din Tîrgu Neamţ vor fi spălate zilnic cu soluţie dezinfectantă pe bază de clor. Prima acţiune a avut loc sîmbătă, 14 martie, de la ora 21.00, edilul făcînd apel la locuitori să nu mai circule pietonal după această oră.

Au fost vizate pentru dezinfecţia generală inclusiv cartierele Blebea, Humuleşti, Humuleştii Noi şi Condreni, în ceea ce priveşte spaţiile verzi, mobilierul urban, locurile de joacă, piaţa agro-alimentară şi tot ce înseamnă spaţii cu potenţial de contaminare.

Primarul a lansat pe Facebook şi o consultare publică, adresată în special agenţilor economici, pentru organizarea activităţii în condiţii cît mai bune în perioada următoare.

„Ce măsuri consideraţi că putem lua pe plan local, în ceea ce priveşte epidemia de coronavirus, care să vă afecteze cît mai puţin afacerile, dar, în acelaşi timp, să contribuie substanţial la stoparea răspîndirii epidemiei? Rog populaţia să nu intre în panică referitor la această consultare, pentru că ne propunem să organizăm un seriviciu de livrări la domiciliu, cu măsurile de protecţie aferente, coordonat de noi, în cazul în care situaţia o va impune.

Insist să lăsăm în primul rînd operatorii economici să răspundă şi să nu transformăm această postare într-o polemică. Eu voi încerca să vă ţin la curent cît mai des cu situaţia existentă la nivel de oraş. Vă mulţumesc pentru înţelegere! Acum, mai mult cu niciodată, trebuie să acţionăm ca o comunitate!“, a afirmat Daniel Harpa.

Magazinele au început deja să aplice măsuri pentru protejarea angajaţilor şi a clienţilor. Tot pentru prevenirea răspîndirii coronavirusului, la intrarea în biserici credincioşii primeau, duminică, cîte o doză de dezinfectant pentru mîini. Autorităţile locale au luat şi alte măsuri, cum ar fi închiderea oborului ce era organizat săptămînal, în fiecare luni. De asemenea, Primăria Tîrgu Neamţ şi-a suspendat activitatea cu publicul pînă pe 31 martie.

Actualitate

Ciudata descoperire de sub cetatea dacică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ o construcţie bizară a apărut pe o culme de la Bâtca Doamnei, în imediata apropiere a ceea ce a mai rămas din cetatea Petrodava ■ este vorba despre un aşa-zis monolit, din tablă, el având o formă triunghiulară ■ recent, un caz similar s-a petrecut în Statele Unite ale Americii ■

Pe o culme împădurită ce domină lacul de acumulare Bâtca Doamnei, unul construit pe fosta albie a râului Bistriţa, foarte aproape de Piatra Neamţ, zilele trecute a fost făcută o descoperire care intrigă. După cum relatează postul de radio local Jurnal FM, totul a început joi, 26 noiembrie, când pe adresa de mail a redacţiei cineva anunţa că un monolit, copie aproape fidelă celui descoperit pe 23 noiembrie în deşertul Utah, din Statele Unite ale Americii, a apărut pe platoul Bâtca Doamnei, la câţiva metri de situl arheologic al milenarei cetăţi dacice Petrodava.

Structura are o înălţime de aproximativ patru metri, este confecţionată din tablă, are secţiune triunghiulară, iar una dintre feţe este îndreptată spre Ceahlău. „Acesta este monolitul geamăn celui găsit în Utah. Se află deasupra uni sit arheologic, o cetate dacică. Mergem pe o cărare către vechea cetate, care ar trebui să fie deasupra. Încerc să iau o imagine de ansamblu a situaţiei de aici. Aceasta este o perspectivă (cameramanul surprinde locul, în fundal zărindu-se masivul Ceahlău – n.red.).

Acesta este considerat un munte sfânt al românilor. Şi aceasta este o perspectivă completă a monolitului. Se pare că are o textură ciudată. Este interesant că străluceşte. Ce peisaj uluitor!“, spune reporterul, descriind ciudata apariţie de pe culmea Bâtca Doamnei. Ca să intrige şi mai mult, pe structura lucioasă din metal, una apărută peste noapte pe culmea Bâtca Doamnei, se pot observa nişte spirale, dar ele au o explicaţie de cum au fost realizate. Cu o banală pânză de flex.

Despre monolitul apărut pe dealul în care se află ceea ce a mai rămas din milienara cetate dacică Petrodava, doar câteva ziduri de piatră, se ştie şi la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ. „Am început verificările în ciudatul caz al apariţiei a ceea ce se spune că ar fi un monolit. Este o construcţie aflată pe o proprietate privată, dar încă nu ştim cine este proprietarul.

Terenul este într-o zonă protejată, pe un sit arheologic. Pentru a se face ceva în acel loc trebuia un aviz de la noi, unul care trebuie aprobat de minister. Zilele următoare o să facem demersurile necesare pentru a afla cine este proprietarul terenulu erespectiv şi dacă el a amplasat aşa-zisul monolit în locul menţionat“, a declarat Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ.

Monolitul din Utah

Este foarte probabil ca nu deţinătorul suprafeţei din apropierea cetăţii să fie „făptaşul“, ci persoane care au dorit să creeze suspans, aşteptâns să vadă ce reacţii vor urma după descoperirea construcţiei. Pe 23 noiembrie, un monolit misterios a fost descoperit într-o zonă izolată din statul american Utah de către o echipă de muncitori ai administraţiei locale care numărau mamiferele din regiune dintr-un elicopter, relata The Guardian. Structura are o înălţime estimată de 3 metri şi pare înfiptă puternic în pământ.

Construită dintr-un metal încă neidentificat, aceasta contrastează puternic cu pietrele roşii care o înconjoară. Imaginile au fost publicate de Biroul patrulei autostrăzilor din regiune. „Este cel mai ciudat lucru pe care l-am întâlnit în deşert, în toţi anii în care am zburat în regiune“, declara Bret Hutchings, pilotul elicopterului, pentru o televiziune locală. Hutchings pilota un elicopter al Departamentului de siguranţă publică al statului Utah în cadrul unei misiuni de numărare a muflonilor din zona de sud a statului când un alt membru al echipei a observat obiectul. „Unul dintre biologi l-a văzut şi s-a făcut să zburăm chiar deasupra lui“, a povestit Hutchings. Acesta a expicat că obiectul părea făcut de mână unui om şi că era înfipt bine în pământ, nu aruncat din cer. „Presupun că e cine ştie ce artist new wave sau, cine ştie, poate un fan înfocat al filmului «2001: O odisee spaţială», a mai spus Hutchings.

Atât monolitul în sine, cât şi zona în care se găseşte aduc aminte de o scena celebră din filmul lui Stanley Kubrick, când un grup de maimuţe dau peste o construcţie similară. După ce au zărit monolitul, Hutchings a aterizat şi întreaga echipă a început să inspecteze strania construcţie din mijlocul deşertului. Din teamă că exploratori amatori ar putea să plece în căutarea monolitului şi să se rătăcească în deşert, echipa din elicopter nu a făcut publică locaţia exactă a acestuia.

E profund neclar care este scopul acestui monolit şi cum a ajuns acolo. Singura pistă formulată de mai multe persoane după apariţia ştirii în presa din Statele Unite este că monolitul ar putea să fie o statuie a unui artist american, John McCracken, cunoscut pentru construcţii asemănătoare cu aceasta.

Citește știrea

Actualitate

Pentru Preşedintele Iohannis, chiar dacă „Guvernul Său“ a intrat cu oiştea-n gard, tot a condus bine

Știre publicată în urmă cu

în data de

Oricât de chiori am fi, nu putem să nu vedem că rata infectării cu COVID-19 este în îngrijorătoare creştere şi principalul factor favorizant se găseşte în politica greşită de prevenţie a acestui guvern. Guvernul şi Preşedintele o ţin langa cu distanţa socială cu spălatul pe mâini şi cu purtatul măştii, pe care ni le tot repetă, precum o placă de patefon stricată.

În ce priveşte purtatul măştii, aceştia nu insistă, la fel de repetitiv, asupra subtilităţii utilizării măştii, care face diferenţa între viaţă şi moarte. Guvernul nu face risipă în a ne explica faptul că, în marea lor majoritate, măştile sunt de unică folosinţă şi că acestea trebuie înlocuite după fiecare 2 – 3 ore de purtat. Atât de mult a ignorat legea acest Guvern, încât populaţia nevoiaşă nu a primit măştile gratuite care se cuveneau, fiind nevoită să poarte masca din dotare, până la zdrenţuire, constituind ei înşişi adevărate focare ambulante.

Zilele acestea, Guvernul ne-a anunţat cu seninătate că 50% dintre măştile comercializate nu sunt conforme, nefiind autorizate. Deci 50% dintre măştile cu care ne intersectăm pe drum, în mijloacele de transport, în piaţă, în mall-uri sau aiurea nu protejează pe nimeni. Sub toată lipsa de preocupare a guvernanţilor, aceste măşti au fost importate şi comercializate timp de 8 luni, rostul lor fiind deturnat de la în a ne proteja, în a ne infecta.

La aceasta se adaugă şi lipsa crasă de preocupare a Guvernului privind testarea rapidă şi masivă a populaţiei. Această lipsă de preocupare a guvernului liberal nu poate fi catalogată decât criminală, la care este părtaş şi preşedintele Iohannis. Preşedintele ne explică, la oră de maximă audienţă, că Guvernul Său nu realizează mai mult de 15-20 mii de teste zilnic, deoarece nu există cerere pe piaţă. Pentru liberali şi preşedinte, sănătatea şi viaţa românilor este asimilată cu o marfă într-o economie de piaţă. Pentru Preşedintele Iohannis, lipsa de preocupări reale ale Guvernului nu este condamnabilă, deoarece acesta are o strategie genială şi meritorie.

Orbane, las-o jos că măcăne!

Nu este vorba aici despre Victor Orban, premierul Ungariei, ci despre Ludovic Orban, care este premierul României, după Klaus Iohannis. Premierul nostru, aflat într-o perpetuă campanie electorală, după reţeta „Circ şi pâine“ şi-a lansat joi, 26 noiembrie „Programul de guvernare 2021 – 2024“, în prezenţa preşedintelui Iohannis, ocazie cu care s-au gratulat reciproc.

Preşedintele Iohannis l-a asigurat pe Orban că acesta se bucură de tot sprijinul său, deoarece a fost şi va fi cel mai bun prim-ministru, de la Revoluţie şi până în 2024. La rândul său, premierul Orban l-a felicitat pe preşedinte, pentru măreaţa negociere de la Bruxelles, în urma căreia crede că acesta a convins Uniunea Europeană să acorde României suma de 79,9 miliarde de euro, prin Planul European de Redresare.

Numai că, realitatea istorică este cu totul alta. Pe de o parte, Ludovic Orban nu a avut încă ocazia să ne demonstreze de ce este el cel mai bun premier sau măcar un bun premier şi cu atât mai mult, de ce va fi el cel mai bun. Pe de altă parte, realitatea este că Preşedintele Iohannis nu a negociat suma de 79,9 miliarde de euro, trebuind doar să o accepte ca sumă de drept, oferită României. Ar fi fost vorba de meritul vreunei negocieri, dacă preşedintele venea acasă cu 81 de miliarde sau ceva mai mult „de par egzamplu“.

Negocierile de la Summit-ul european nu au fost asupra cuantumurilor sumelor, ci asupra principiilor după care să fie stabilite aceste sume. Odată stabilite principiile, României îi va revine suma de 79,9 miliarde, funcţie de mărimea populaţiei. Orice presupusă negociere asupra sumei, este o aiureală de-a lui Orban. La Summit-ul UE din iulie, s- a ajuns la un compromis. Planul de redresare economică propus va trebui să includă doar ţările UE, care respectă principiile statului de drept.

Erau vizate direct doar Polonia şi Ungaria, care au blocat acest Plan de redresare, opunându-se prin veto. Astfel, sumele promise au căpătat semnificaţia pieii ursului din pădure. Dacă ar fi să dăm crezare preşedintelui Iohannis, care a declarat că a negociat la sânge patru zile şi patru nopţi, ar trebui să luăm în discuţie dublul discurs al acestuia. În România, preşedintele Iohannis iese zilnic pe post şi afuriseşte PSD că nu respectă democraţia şi statul de drept.

În schimb, la Bruxelles, preşedintele Iohannis se jura cu mâna pe inimă, că în România sunt respectate la virgulă principiile statului de drept. În acest dublu discurs a constat toată negocierea preşedintelui Iohannis. Până în 2027 ar trebui să primim cei 79,9 miliarde de euro. Până atunci, ori moare COVID- ul, ori moare UE şi ursul se va bucura de o viaţă lungă. Şi când te gândeşti că tot Programul PNL pentru perioada 2021 – 2024 se bazează doar pe aceşti bani…

Partidele urii nu pot forma decât un Guvern al urii

Nu mai este un secret pentru mulţi, că dihonia naţională a trecut de mult timp pragul Cotroceniului, infestând partidele şi populaţia. Principalele partide, PSD, PNL şi USR-PLUS, se urăsc de moarte, ură ce s- a propagat şi în rândul suporterilor respectivi. Suporterii USR -PLUS, urăsc visceral suporterii PSD, dar şi suporterii PNL, iar reciproca este la fel de reală.

După proximele alegeri, nici un partid nu va avea majoritatea, iar Guvernul care va rezulta, va fi un guvern al urii, ca şi cel de acum. Nu se va schimba nimic. În una din ultimele întâlniri de taină ale preşedintelui Iohannis cu conducerea PNL, acesta a lansat la apă proiectul viitoarei guvernări liberale în alianţă cu USR – PLUS. Preşedintele nu agreează, nici măcar în glumă, o alianţă între PSD şi USR – PLUS, şi cu atât mai puţin o alianţă între PNL şi PSD. Astfel de alianţe, preşedintele le consideră ca un afront personal.

Preşedintele ne-a tot repetat, până dincolo de saturaţie, că PNL a fost singurul partid care şi-a asumat să guverneze ţara în plină pandemie. Cu acest discurs, preşedintele crede că putem uita că pe 12 martie, curajosul premier liberal Florin Cîţu dădea bir cu fugiţii, la investirea Guvernului Său în Parlament? Pe 14 martie, doar cu sprijinul decisiv al PSD a fost investit Guvernul Orban. Atunci, la investire, Orban ar fi fost fericit să fie respins, pentru a mai înainta un pas spre alegeri anticipate. Nu a fost vorba atunci de nicio asumare, ci de pur ghinion, Ludovic Orban fiind astfel obligat de jocul prşedintelui să-şi asume guvernarea.

Demisiile parlamentarilor nu sunt gesturi de onoare, ci de iresponsabilitate

O temă de campanie, cea a pensiilor speciale, bântuie prin Parlament. Până la alegeri au mai rămas câteva zile şi se caută o soluţie pompieristică pentru rezolvare. Marcel Ciolacu, liderul PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor a decis să demisioneze din funcţia de deputat în ultima zi de mandat. La acelaşi gest a recurs şi Alfred Simonis, liderul grupului parlamentar PSD, copie fidelă a personajului Sancho Panza.

Surprinşi de gestul insolit, useriştii s-au bulucit grămadă, ca înecaţii, să promită şi ei că demisionează. Astfel, demisionarii, cred că vor capta atenţia electoratului, cu sacrificiul lor de a nu primi pensie specială pentru mandatul 2016 – 2020. Parlamentarii liberali, luaţi prin surprindere, nu au marşat pe demisii, dar i-au acuzat pe pesedişti şi pe userişti, de demagogie. În presa locală nemţeană, senatorul liberal Eugen Ţapu Nazarie definea gestul demisionarilor ca „teatru ieftin, circ şi ipocrizie marca PSD şi USR„.

Definiţia senatorului se potriveşte doar dacă analizezi gestul demisiei ca soluţie formală. O analiză pe fond a gestului, scoate în evidenţă ceva cu mult mai grav şi anume că este un gest de iresponsabilitate. Să mă explic. Gestul demisionarilor s-a vrut a fi un gest de onoare, deşi tardiv. Demisionarii ar fi dorit ca un astfel de gest să inspire şi să fie urmat şi de alţii. Se pune întrebarea, ce ar fi dacă toţi parlamentarii ar demisiona, fie şi cu o zi înainte de sfârşitul mandatului? Ar fi suficient ca să demisioneze numai jumătate dintre ei, pentru ca Parlamentul să nu se mai poată întruni. Constituţia României nu permite ca nici măcar preţ de o secundă, ţara să rămână fără Parlament.

Demisii pot exista, dar singulare, fără replică. Demisiile singulare nu au nicio relevanţă pentru statul de drept. În cazul actual, mandatul parlamentarilor a început pe 20 decembrie 2016 şi se termină în data întrunirii legale a noului Parlament, la convocarea preşedintelui României. Conform prevederilor art. 63, alin (2) din Constituţie, alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului. Aceasta justifică cererea de a amâna alegerile până pe 20 martie 2021 din cauza pandemiei. Mandatul actualului Parlament ar trebui să expire pe 20 decembrie 2020. Deci, după expirare mai durează până la intrarea efectivă în drepturi a noului Parlament. Domnul senator Ţapu acuză Biroul Camerei Deputaţilor, recte pe preşedintele acesteia, Marcel Ciolacu, că a blocat discutarea proiectului PNL, de abrogare a pensiilor speciale.

Un recurs la istorie nu ar strica domnului senator, pentru a nu derapa. PNL s-a angajat în faţa propriului electorat că va elimina majoritatea pensiilor speciale, pentru că acestea se acordă mai multor categorii. Ministrul Florin Cîţu a trimis Parlamentului un proiect de lege care, cu sprijinul PSD, a fost votat în ianuarie 2020 şi trimis Curţii Constituţionale. Curtea a retrimis proiectul în Parlament pentru corectarea unor vicii de formă. În Parlament, liberalii au acceptat soluţia modificării legii, prin supraimpozitarea cu 85 % a pensiilor speciale. Prietenii ştiu de ce, se apropie alegerile. Acum proiectul este din nou pe masa Curţii Constituţionale şi nu blocat la Camera Deputaţilor, cum susţine în necunoştinţă de cauză şi de procedură senatorul Ţapu. Dacă PNL este determinat să termine cu acordarea pensiilor speciale, de ce nu procedează ca Guvernul Boc, care cu zece ani în urmă anula aceste pensii prin Ordonanţă de Urgenţă?

O astfel de Ordonanţă de Urgenţă, dacă era emisă de Guvernul Orban, intra în vigoare imediat, fără nici un blocaj din partea PSD, blocaj de care se tot plânge preşedintele Iohannis. Realitatea este că Guvernul Orban, din raţiuni electorale, nu a avut curajul să emită o astfel de Ordonanţă de Urgenţă. Mai comod a fost să dea vina pe PSD. Odată cu apropierea sezonului rece, derapajele pe lângă realitatea istorică, din raţiuni pur electorale, devin periculoase.

Citește știrea

Actualitate

De Sfîntul Andrei, pelerinaj la moaşte

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ cu prilejul hramului bisericii din centrul oraşului Tîrgu Neamţ va fi scoasă spre închinare racla ce conţine o părticică din moaştele sfîntului

Credincioşii din zona Tîrgu Neamţ au prilejul să se închine, pe 30 noiembrie, la moaştele Sfîntului Andrei, cel de-al doilea mare ocrotitor al Bisericii Adormirea Maicii Domnului.

În urmă cu 10, lăcaşul a fost înzestrat şi cu o părticică din moaştele sfîntului. Ceremonialul religios a început în ajun, cu o slujbă de priveghere la finalul căreia racla a fost scoasă într-o procesiune simbolică în jurul bisericii. Luni vor fi oficiate Acatistul Sfîntului Andrei şi Sfînta Liturghie, urmate de pomenirea ctitorilor care au ajutat la ridicarea şi înzestrarea bisericii.

Lăcaşul de cult a primit al doilea hram în 2005. De atunci este sărbătorit la Tîrgu Neamţ Sfîntul Apostol Andrei ca patron spiritual al bisericii, dar şi al oraşului, avînd în vedere că în 2010 comunitatea a trăit bucuria primirii unei părticele din moaştele sale, aduse de la Mănăstirea Radovaşniţa din Serbia. Sfîntul Sinod a hotărît în 1995 ca sărbătoarea Sfîntului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendar, iar în 1997 sfîntul a fost proclamat Ocrotitorul României, fiind considerat primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci.

El s-a născut în Betsaida Galileea, orăşel de pe malul Lacului Ghenizaret în nordul Ţării Sfinte. Înainte de a deveni ucenicul lui Iisus Hristos a fost ucenic al Sfîntului Ioan Botezătorul. Legendele spun că în noaptea Sfîntului Andrei strigoii şi spiritele întunecate bîntuie locurile pămînteşti şi ca să nu le intre în case oamenii ung tocurile uşilor şi ferestrelor cu usturoi. Se zice că şi lupii încep să vorbească, iar omul atacat de aceste fiare se transformă în vîrcolac. În popor e şi credinţa că de Sfîntul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Oamenii luau 12 cepe, semnificînd lunile anului şi le urcau în pod, lăsîndu-le acolo pînă de Crăciun.

Cepele stricate semnificau luni ploioase, iar cele încolţite, luni bune pentru recoltă. De asemenea, dacă în noaptea Sfîntului Andrei era senin şi cald, bătrînii credeau că se anunţă o iarnă blîndă, iar dacă era ger, spuneau că va fi iarnă grea.

Citește știrea

Trending