Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: Cine se împotriveşte spitalului Covid la Tîrg

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ DSP a decis transformarea Spitalului Orăşenesc Tîrgu Neamţ în unitate pentru tratarea bolavilor Covid din judeţ ■ decizia este justificată şi prin faptul că în perioada pandemiei unitatea a tratat puţine cazuri ■ primarul oraşului Tîrgu Neamţ caracterizează decizia drept „iresponsabilă“ ■

Direcţia de Sănătate Publică a luat decizia transformării Spitalului Orăşenesc Tîrgu Neamţ în unitate Covid. Asta după ce, recent, reprezentanţii Prefecturii au anuntat că la solicitarea expresă a prefectului George Lazăr urmează să fie redeschis Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ.

Prefectul a solicitat Direcţiei de Sănătate să se redeschidă în totalitate unitatea şi să se identifice un alt spital suport pentu Covid-19. Avînd în vedere cerinţa extrem de mare a pacienţilor cu o cazuistică generală din judeţ, dar şi gradul mic de ocupare a persoanelor internate, de doar 13% din totalul de paturi disponibile ocupate, internaţi fiind doar 42 de pacienţi pozitiv cu SARS-Cov-2, prefectul a solicitat redeschiderea spitalului din Piatra Neamţ motivată şi de faptul că Spitalul Municipal de Urgenţă Roman este supraaglomerat în această perioadă.

„Sînt mii de pacienţi din Neamţ cu o altă cazuistică, iar Spitalul Judeţean este o unitate care dispune de cele mai multe secţii. Această decizie am luat-o şi în urma discuţiilor avute cu foarte multi medici şi alte cadre medicale de la Spitalul Judeţean. Am purtat discuţii şi cu pacienţi care au nevoie de tratament medical de specialitate cu adresabilitate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ“, a declarat George Lazăr.

În susţinerea deciziei de mutare a pacienţilor infectaţi cu coronavirus la Tîrgu Neamţ au fost luate în calcul aspecte ce ţin de sănătatea publică a locuitorilor judeţului, cît şi adresabilitatea acestora faţă de cele două mari spitale, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi Spitalul Municipal Roman, care asigură cazuistica generală, iar în continuare Spitalul Orăşenesc Sfîntul Ierarh Nicolae şi Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani nu pot fi identificate ca spitale suport Covid, datorită faptului că nu au secţii de ATI şi nu îndeplinesc condiţiile stabilite pentru SARS-Cov-2.

Totodată, prin adresa 20423/19.06.2020 Spitalul Judeţean a solicitat redeschiderea unor secţii chirurgicale, dar în urma analizei făcute de DSP soluţia propusă de managementul spitalului este neconformă din punct de vedere epidemiologic întrucît circuitele propuse pentru cazuistica COVID/non-COVID nu pot fi complet separate datorită arhitecturii şi infrastructurii spitalului.

Astfel, redeschiderea parţială, doar pe anumite secţii a Spitalului Judeţean în structura propusă nu răspunde tuturor solicitărilor de servicii medicale, nefiind acoperite specialităţi medicale precum oncologie, psihiatrie, hematologie, nefrologie, neurologie şi altele.

Prefectul Lazăr a avut discuţii şi cu Lucian Indrei, coordonatorul Direcţiei Regionale Nord-Est de Sănătate Publică. „Avem suportul şi susţinerea pentru redeschiderea Spitalul Judeţean. Am fost foarte preocupat de redeschiderea acestei unităţi sanitare pentru binele nemţenilor, dar şi pentru a oferi încredere pacienţilor că suntem într-o nouă fază epidemiologică şi cu respectarea tuturor măsurilor ce se impun trebuie să redeschidem spitalele pentru bolnavi.

În prezent numărul de cazuri noi de COVID-19 este în scădere cu o medie de 35 de cazuri pe săptămână, conform Direcţiei de Sănătate Neamţ. Am avut abordări şi cu şeful Direcţiei de Sănătate, Radu Firăstrău, care a avut o atitudine corectă şi proactivă în identificarea acestei soluţii de redeschidere a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ, care împreună cu echipa de epidemiologi au depus tot efortul pentru ca această soluţie să devină realitate. Apreciez şi îi mulţumesc domnului director Firăstrău pentru deschidere, cît şi specialiştilor Direcţiei de Sănătate“, a declarat George Lazăr.

„Acuz public PNL Neamţ de politizare, lipsă de raţiune şi profesionalism“

„Am făcut o analiză temeinică şi am hotărît că populaţia judeţului, nu doar cea din zona Piatra Neamţ, are nevoie de redeschiderea Spitalului Judeţean. Acest lucru este destul de clar pentru toată lumea. Prin urmare, Spitalul Judeţean a avut intenţia să funcţioneze şi pentru Covid şi pentru afecţiunile non-Covid, propunîndu-ne trei feluri de circuite: Covid, non-Covid şi pentru suspecţii de Sars Cov2.

Însă, după o analiză temeinică, s-a stabilit că acest lucru nu este posibil pentru că Spitalul Judeţean, din cauza structurii deficitare, nu poate asigura cele trei circuite funcţionale. Pe fondul nevoii redeschiderii Spitalului Judeţean am luat decizia să mutăm tratamentul bolnavilor Covid în alt spital. Două dintre unităţile cu paturi întruneau această condiţie, respectiv Spitalul Roman şi Spitalul Tîrgu Neamţ.

În mare, spitalul care ar urma să trateze bolnavii de Covid ar trebui să aibă secţie sau compartimeht ATI, secţie sau compartiment de boli infecţioase. Dacă am fi ales Spitalul Roman, nu am fi făcut altceva decît să mutăm problema de la Piatra Neamţ la Roman. A nu se uita că în toată această perioadă de pandemie, Spitalul Judeţean fiind închis pentru pacienţii non- Covid toată greutatea a fost dusă de unitatea din Roman, care are tot gradul III, ca şi Spitalul Judeţean. Pe de altă parte, gradul de ocupare al Spitalului Orăşenesc Tîrgu Neamţ, în toată această perioadă, a fost foarte mic, de aceea apreciem că cea mai bună decizie este cea care a fost luată.

Propunerea a fost trimisă Ministrului Sănătăţii, care va decide. Trebuie să se ştie faptul că această decizie nu s-a luat în jumătate de oră, ci are la bază o lucrare foarte complexă. Decizia finală va fi luată la nivelul Ministerului Sănătăţii, după modificarea Ordinului 555. Probabil că acest lucru se va întîmpla în cîteva zile“, a declarat directorul DSP Neamţ, juristul Rradu Firăstrău.

Primarul oraşului de sub Cetate, Daniel Harpa, a ripostat prompt, notînd pe pagina sa de facebook: „Să pui pe umerii unui oraş de mărimea Tîrgului Neamţ povara epidemiei COVID dintr-un judeţ întreg mi se pare inconştienţa şi politizare într-o manieră impardonabilă. Să înteleg că PNL ne recunoaşte meritele în ceea ce priveşte investiţiile şi managementul acestei instituţii medicale? Le mulţumim!

Dar cred că supraevaluează capacitatea acestui spital în gestionarea epidemiei pentru tot judeţul. Tot ce am facut a fost raportat la numărul de locuitori arondaţi şi luînd în calcul că Spitalul Judeţean este unitate Covid şi că s-a pregătit pentru asta prin alocări de sume fabuloase de la Consiliul Judeţean, prin campanii umanitare care m-au emoţionat, etc.

În acest caz, să schimbi regula în timpul jocului şi mai ales într-o perioadă în care cazurile sînt în creştere, este, repet, inconştienţă. Ca să nu mai dau şi alte exemple cum ar fi faptul că prin această decizie se închide, practice, cea mai importantă zonă turistică din judeţ şi puţinele şanse de redresare economică. Acuz public PNL Neamţ de politizare, lipsă de raţiune şi profesionalism şi punerea intereselor partidului mai presus de ale pacienţilor din acest judeţ!“.

Actualitate

Cronica pisălogului. Femeia şi Povestea vorbei

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la nefericitul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai ieri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă «mai ieri» era cu noi sau, mai bine zis, „lîngă noi“. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – Cronica pisălogului – această, cu adevărat, o «Neterminată» – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neuitata suită gazetărească a urbei noastre – Gazeta de Roman – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci Cronica bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri. (Gheorghe A.M. Ciobanu – text publicat în iunie 2005).

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată alta dintre ele, care era intitulată Femeia şi Povestea vorbei. Cu acest titlu v-am spus totul; cele două cuvinte, vorbă şi femeie, sînt inseparabile.

Puţini din cei care au nevastă şi telefon nu şi-au dat seama de acest lucru, după avizele de plată. Să mai vorbească şi de acum încolo cui îi dă mîna! Apropo de bani: am citit într-un almanah vechi o reclamă a CEC-ului care zicea: „Şi-a luat un ban femeia?/ Nu-i nimic, ea-ţi dă o mie/ Căci femeia este cheia/ Lăzii de economie“. Şi nu-i aşa? „Nimeni nu-şi poate imagina cîţi bani încap în mîna unei femei, mai ales cu cît această mînă este mai mică“. Şi de ce? Pentru că bărbatul are voinţă – femeia are rezultate, şi de aceea un proverb rusesc spune: „Acolo unde dracul nu se simte puternic, trimiteţi nevasta!“, că „femeia judecă pe dracu şi-l scoate dator“.

Ele sînt cele care „ne duc în infern pe drumul paradisului“ şi de aici concluzia că „femeia frumoasă e belea la casă“. Se zice că, „pe o femeie să n-o atingi nici cu o floare“ şi „e nostim că din pudoare li s-a făcut o lege a femeilor, care nu preţuiesc la bărbaţi decît obrăznicia“, deşi „nimeni nu rîde de poalele ridicate, ci de poalele întinate. Dar aşa-i făcută lumea. „Şi cele dintîi fructe sînt vara mai gustoase/ Şi cele de iarnă sînt mult mai preţioase/ Femeia năzuroasă e mult mai ispititoare,/ Iar uşile deschise nu sînt atrăgătoare“, sau, cum zicem noi „muierea cu ochi frumoşi, pe toţi îi face voioşi“ şi de aceea îmi permit să zic: „nu te uita la nevasta altuia, ci supravegheaz-o pe a ta“, căci „femeiii cînd îi i-e bine caută pe dracu“, deci „muierea cît de bună să n-o slăbeşti din frîu“, iar dacă-i rea să nu uiţi: „Fiecare om poate să stăpînească o femeie rea, afară de cel care o are“. Nu vreau să zic că femeia nebătută e ca moara neferecată“, ci să-ţi dau un sfat: „Iubeşte-ţi nevasta ca pe tine însuţi şi din cînd în cînd scutur-o ca pe un pom roditor“.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 92 cazuri noi. Naţional – 4.076 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ rata de infectare este de 1,93 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 164 decese ■

Până pe 14 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.016.449 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

920.653 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.076 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 815 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.605 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.04.2021 (10:00) – 14.04.2021 (10:00) au fost raportate 164 de decese (88 bărbați și 76 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Călărași,  Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 20 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 51 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

153 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.360. Dintre acestea, 1.521 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.035.734 de teste RT-PCR și 737.768 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.409 teste RT-PCR (16.775 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.634 la cerere) și 10.797 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 58.453 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.599 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.088 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 131 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.549 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 593 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 13 aprilie, 5.373 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.060.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.501 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.118 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Trending