Contactează-ne

Actualitate

Neamţ: A fugit de poliţie şi s-a „oprit“ la… penitenciar

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un tînăr de 23 de ani, din Gîdinţi, a ajuns la închisoare pe 12 mai, avînd de executat o pedeapsă de 1 an şi 3 luni. Aviz amatorilor, tînărul ajungînd în penitenciar pentru că s-a urcat la volan fără permis, nu a oprit la semnalele poliţiştilor şi fugind de ei a comis un accident.

„Pe 4 februarie 2020., cel în cauză nu a oprit la semnalele acustice şi luminoase ale autospecialei de poliţie, continuîndu-şi deplasarea pe o stradă din Gîdinti, unde a pierdut controlul şi a intrat în coliziune cu gardul unui imobil. A părăsit locul evenimentului, fiind identificat ulterior“, transmite Poliţia Neamţ.

Pentru faptele sale, Judecătoria Roman l-a găsit vinovat de conducerea unui vehicul fără permis şi a aplicat 1 an şi 3 luni de detenţie. Poliţiştii l-au condus pe cel în cauză la Penitenciarul Bacău.

Actualitate

Recomandări pentru cadourile de Mărţişor

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ comisarii de la Protecţia Consumatorilor vin cu sfaturi urile ■ cel mai important: cumpăraţi de la comercianţi autorizaţi ■

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ vine cu sfaturi utile pentru toţi cei care fac cadouri la început de primăvară.

„Este recomandat ca achiziţionarea produselor să se facă numai de la operatori economici autorizaţi, fie că funcţionează în locaţii stabile (magazine, supermarket-uri), fie în locaţii amplasate temporar, în baza autoritaţiei emise de autoritatea locală“, anunţă instituţia.

Comercianţii au mai multe obligaţii legale între care afişarea denumirii firmei şi a orarului de funcţionare, a plachetei Telefonul Consumatorilor; informarea consumatorilor privind denumirea produsului, denumirea şi adresa producătorului, importatorului şi distribuitorului; principalele caracteristici ale produsului – natura materialelor din care sînt confecţionate, cantitatea, condiţii de întreţinere, păstrare, depozitare, riscuri previzibile – avertismente.

Marcarea informaţiilor trebuie să fie şi în română, să corespundă cu informaţiile din marcarea originală, să fie cu caractere lizibile şi indelibile. Produsele pentru care este obligatorie marcarea datei limită de consum, a datei durabilităţii minimale trebuie să se comercializeze în cadrul acestor termene. Este recomandat ca, după eliberarea bonului de vînzare, acesta să fie păstrat pentru eventuale reclamaţii.

În mod special, la achiziţionarea mărţişoarelor ce conţin bijuterii din metale şi pietre preţioase consumatorii trebuie să primească un Certificat de calitate în original, care va conţine trebuie detalii corecte, precise şi complete referitor la produsul cumpărat (titlul metalului, natura pietrelor etc), garanţia acordată şi modalitatea de asigurare a acesteia (service şi termen de remediere, politica de returnare a bunurilor, în cazul apariţiei unor defecte ulterioare).

Achiziţionarea bijuteriilor din metale şi pietre preţioase trebuie să se facă de la operatorii economici autorizaţi de ANPC să efectueze operaţiuni cu metale preţioase. La comercializarea florilor, trebuie să se ţină cont de existenţa unor informaţii obligatorii: denumirea produsului; principalele caracteristici tehnice şi calitative; compoziţia pentru alte materiale destinate întreţinerii florilor şi plantelor; existenţa în magazin a unor fotografii martor, pentru buchetele care se realizează la comandă.

Comercianţii trebuie să prezinte consumatorilor o fotografie martor, din care să rezulte componenţa şi aspectul buchetului, cu denumirile florilor autohtone şi exotice conţinute, cît şi denumirea ornamentului verde (feriga, asparagus, ficus pumila, hedera, gypsophila elegans, gypsophila paniculata,etc).

Citește știrea

Actualitate

Cît costă un pacient la vremuri pandemice

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Ministerul Sănătăţii a impus spitalelor non-Covid să limiteze internările ■ la Roman sînt blocate 100 de paturi ■ la unele spitale, CAS Neamţ a decontat doar la nivelul cheltuielilor efectiv realizate ■

În urmă cu două săptămîni, conducerea Spitalului Municipal de Urgenţă Roman se plîngea despre faptul că, odată cu măsurile impuse de legislaţia în vigoare, legate de pandemia de SARSC Cov 2, au ajuns în situaţia de a nu mai putea realiza contractul cadru semnat cu cei de la Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ.

În acelaşi timp, cheltuielile unităţilor cu echipamente de protecţie a salariaţilor au crescut substanţial şi sînt greu de acoperit. Spitalele s-au aflat în situaţia de a nu-şi putea acoperi cheltuielile necesare rezolvării cazurilor pacienţilor internaţi, în condiţiile în care unitatea din Roman are blocate, de la intrarea în pandemie, 100 de paturi.

„De la începutul pandemiei am fost obligaţi să luăm măsuri de prevenire a răspîndirii virusului. S-a creat un spaţiu de izolare la parterul spitalului, unde pacienţii aşteaptă rezultatele testelor. Pe de altă parte, pandemia a impus să achiziţionăm un volum mai mare de echipamente de protecţie. Dacă pînă la intrarea în pandemie un cadru medical purta o bonetă, o mască şi mănuşi de unică folosinţă, de la izbucnirea ei am fost obşigaţi să achiziţionăm combinezoane speciale, halate de unică folosinţă, ochelari, viziere, care au încărcat facturile. De la minister ne-a venit o adresă prin care ni s-a impus limitarea internărilor. În aceste condiţii s-a ajuns la situaţia ca în unele luni să avem mai puţine externări decît cele prevăzute în pe care-l avem cu CJAS Neamţ.

Prin crearea spaţiilor de izolare avem blocate 100 de paturi. Situaţia din spitalul nostru este aceeaşi ca a tuturora din Romania, unde nu s-au putuit respecta numărul de internări/externări impus de contractul care datează din 2018“, declara pe 15 februrie dr. Maria Andrici, managerul spitalului. Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ a explicat modul în care s-au făcut decontările la nivelul unităţilor sanitare cu paturi, în timpul pandemiei de coronavirus, în conformitate cu prevederile HG 252/30 martie 2020, privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii pe perioada stării de urgenţă şi ale HF 438/28 mai 2020.

În acest sens, sumele decontate din bugetul Fondului Naţional de Sănătate „se realizează la nivelul valorii de contract sau la mivelul cheltuielilor efectiv realizate, prin închierea unor acte adiţionale de suplimentare a sumelor cheltuielilor efectiv realizate este mai mare decît valoarea de contract pe toată perioada stării de urgenţă instituită pînă la data de 14 mai 2020“.

Decontări la nivelul cheltuielilor efectiv realizate

Începînd cu 15 mai 2020 decontarea serviciilor acordate pacienţilor diagnosticaţi cu SARS Cov 2 s-a realizat conform prevederilor HG 438/28 mai 2020.

Prin urmare, Casa de Sănătate a decontat în 2020 către cele două spitale suport Covid suma de 78.071.631,07 lei, către Spitalul Judeţean, faţă de suma contractată în valoare totală de 78.601.151, 59 lei. La Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani a fost decontată suma de 14.585.453, 17 lei, faţă de cea contractată în valoare de 14.596.8710,98 lei.

Pentru serviciile acordate pacienţilor cu afecţiuni acute, suspecţi sau confirmaţi cu coronavirus au fost decontate sume la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fiind efectuate plăţi peste valoarea de contract. Atfel Spitalul Judeţean a primit în 2020 suma de 72.975.076,08 lei, din care suma de 13.026.282,17 lei, reprezintă diferenţa dintre cheltuiala efectiv realizată şi suma contractată iniţial – 59.948.793 lei. Către Spitalul Bisericani s-a decontat o contravaloare a serviciilor acordate pacienţilor acuţi de 2.409.796,62 lei, din care 439.311,40 lei, reprezintă diferenţa dintre cheltuiala efectiv realizată şi suma contractată iniţial – 1.931.462,95 lei.

În ceea ce priveşte seviciile pentru bolnavii cronic în cazul celor doi furnizori, decontarea s-a realizat în limita valorii de contract, în timp ce serviciile de spitalizare de zi, cu excepţia pacienţilor oncologici, în cadrul Spitalului Judeţean nu au putut fi realizate, ceea ce a dus la imposibilitatea decontării acestor servicii nerealizate. Pentru celelalte unităţi sanitare cu paturi aflate în relaţie contractuală cu CJAS decontarea s-a făcut la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi a fost în mod constant mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.

În 2020. la Spitalul Roman a fost decontată suma de 41.585.891,32 lei, faţă de suma contractată de 41.859.370,06 lei. Către Spitalul Bicaz a fost decontată suma de 3.459.468,08 lei, faţă de suma contractată de 349.288, 93 lei. Către Spitalul Tîrgu Neamţ a fost decontată suma de 13918.945,88 lei, faţă de suma contractată în valoare totală de 14.0006273,52 lei. „Insistăm asupra faptului că trei unităţi sanitare cu paturi, respectiv SMU Roman, Spitalul Bicaz şi Spitalul Tîrgu Neamţ nu şi-au realizat indicatorii stipulaţi în contractele de furnizare a serviciilor medicale încheiate cu CAS Neamţ, situaţie în care sumele care le-au fost decontate au fost la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în limita valorilor de contract“, se precizează în răspunsul trimis redacţiei Monitorul, unul semat de directorul general CAS Neamţ, Marieana Atomulesei şi directorul relaţii contractuale, Gabriela Zamfir.

Citește știrea

Actualitate

A fost stabilit laureatul Premiului naţional Creangă, Opera omnia

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ câştigătorul ediţiei a V-a este scriitorul şi gazetarul politic Gabriela Adameşteanu ■ premiul a fost decernat în cadrul galei ce a avut loc la sala Calistrat Hogaş a CJ Neamţ, care a fost organizată de Centrul pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare ■

Laureatul Galei Premiului naţional pentru proză Ion Creangă, Opera omnia, ediţia a V-a, care a avut loc pe 1 martie 2021, la sala Calistrat Hogaş a Consiliului Judeţean Neamţ, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, este scriitorul şi ziaristul politic Gabriela Adameşteanu.

Ca preşedinte al juriului la manifestarea din acest an a fost desemnat Nicolae Breban, membru al Academiei Române, alături de el fiind scriitorii şi criticii literari Bogdan Creţu, Mircea A. Diaconu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu şi Cristian Livescu. Nominalizaţi ai galei au mai fost Ştefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Radu Cosaşu, Doina Ruşti şi Dumitru Ţepeneag. gabriela Adameşteanu se alătură celorlalţi patru laureaţi de până acum: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019) şi Dan Stanca (2020).

În cadrul proiectului cultural al Centrului Carmen Saeculare, unul inţiat de criticul Cristian Livescu şi finanţat de CJ Neamţ, a fost prevăzută şi editarea lucrării „Scara ruptă“ a prozatorului Dan Stanca, laureatul de anul trecut. Cartea se adaugă unei serii de antologii din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză Ion Creangă. Până acum au mai apărut „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană“ – D. R. Popescu, „Amintiri ale celui ce pare că am fost“ – Nicolae Breban şi „Viaţa altora“ – Eugen Uricaru. „Ca manifestări conexe ale Galei de decernare a Premiului Ion Creangă amintim expoziţia omagială de la Biblioteca Judeţeană G. T. Kirileanu Neamţ, cuprinzând ediţii din opera lui Ion Creangă, precum şi prezentarea filmului «Amintiri din copilărie», în regia Elisabetei Bostan, cu actorul Ştefan Ciubotăraşu, originar din Bicaz, în rolul lui Creangă “, se arată într-un comunicat al Centrului Carmen Saeculare Neamţ.

Scriitorul Dan Stanca, câştigătorul ediţiei de anul trecut, a primit din partea Primăriei şi Consiliului Local Târgu Neamţ, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de pe malul Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul“. Premiul, care constă şi într-o recompensă de 5.000 de euro, se acordă pentru întreaga operă în genul prozei unui autor român, care s-a impus conştiinţei publice autohtone sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public.

Laureata din acest an, prozatoare, publicistă şi traducătoare, Gabriela Adameşteanu s-a născut la Târgu Ocna (Bacău), într-o familie de profesori. Face liceul la Piteşti (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1974-1983) şi Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăseşte editura pentru Revista 22, al cărui redactor-şef devine în septembrie 1991. În 1975 îşi face debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile“. Urmează „Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă“ (1979). Romanul „Dimineaţă pierdută“ (1983) îi aduce succesul, încă din perioada comunistă. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, a consacrat romanul şi în ochii publicului de teatru, cel puţin două actriţe, Tamara Buciuceanu (în rolul Vica) şi Gina Patrichi (în Ivona), devenind întruparea personajelor.

Din 1989 până în 2003, Gabriela Adameşteanu a părăsit literatura şi s-a dăruit gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public, Gabriela Adameşteanu înseamna revista «22», Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase şi mai spinoase evoluţii ale politicii româneşti. Cele două mărturii editoriale – interviurile din «Obsesia politicii» (1995), dar mai ales volumul «Cele două Românii» (2000) – sunt totuşi departe de a oferi adevărata anvergură şi ponderea acestei activităţi“, se mai precizează în comunicatul Centrului Carmen Saeculare Neamţ. Gabriela Adameşteanu este semnatara şi a altor romane. În 2010, publica romanul, „Provizorat”, iar în 2014 scoate „Anii romantici”, carte care a fost prezentată şi publicului din Piatra Neamţ la ediţia din 2016 a Târgului de carte „Libris”. Opera sa a fost tradusă pentru publicul cititor din Franţa, Estonia, Israel, Bulgaria, Polonia şi Ungaria. Este cunoscută în lumea literară şi pentru traducerile făcute unor scriitori consacraţi, printre ei şi Guy de Maupassant.

Citește știrea

Trending