Ne insultă inteligența! În campania electorală din Neamţ nu numai sloganurile sunt aberante, ci şi promisiunile

În articolul publicat, pe 22 aprilie 2024, în Monitorul de Neamț și Roman, treceam în revistă toate sloganurile aberante, cu care ne bombardează candidaţii nemţeni, insultându-ne inteligența. Candidaţi care au început campania electorală de primăvară cu bătutul câmpilor. Anul acesta se dovedeşte a avea trei sezoane de campanie electorală intensă.

Campania de primăvară pentru alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie, campania de vară, pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale primul tur din septembrie şi campania de toamnă, pentru turul 2 al prezindențialelor, un fel de campanie de numire la Cotroceni a unui nou mutant, pentru următorii 10 ani. Stafurile de campanie ale partidelor și ale alianţelor, se pregătesc intens pentru campaniile ce urmează, de pe urma cărora să culeagă recoltele cele mai bogate de prin urnele de vot.

Principalul scenariu de campanie, aflat la îndemâna oricărui ageamiu în politică, este cel care axează competiţia pe populism, mizându-se pe convingerea că electoratul este uşor de dus cu pluta. Este adevărat, că de o bună bucată de vreme, electoratul este dresat să privească la cine promite mai mult, nu la cine este capabil să facă mai mult.

Din această perspectivă, electoratul nici nu mai analizează dacă promisiunile făcute de candidat intră în sfera de competență a funcţiei pentru care acesta se bate să o obțină. Nu contează ce promite, contează să promită. Principalul criteriu de apreciere al unui candidat a ajuns să fie lungimea listei cu promisiuni. Este neglijat orice filtru care ar izvorî din înţelepciunea populară, precum zicerea „geaba dorință, dacă nu-i şi putirință”.

La Neamţ, ca de altfel în mai toate judeţele ţării, au apărut sforari politici, care au făcut din spectacolul promisiunilor o artă, cu care seduc electoratul mai credul, pentru ca acesta să le acorde un mandat (sau încă un mandat). Chiar dacă niciunul dintre sforari nu dovedeşte, la finalul mandatului său, că a realizat mare lucru din ce a promis, sau dacă acesta, dovedeşte că nu a dedicat preocuparea şi banul politic „100% pentru Neamţ”.

Excepţii s-au dorit a fi acei aleşi, care pentru a putea fura din banul public, au trebuit să realizeze câte ceva. Este o teză greu de combătut, dar acceptată tacit de către mulţi, conform dictonului „Ce dacă a furat, dar a făcut câte ceva”. Parafrazând o zicere a lui Napoleon Bonaparte, putem spune, fără a greşi, că „Orice proiect local poartă între coperţi o cauză penală.”

Altfel ar dispare clientela politică și alesul ar rămâne la sfârșitul mandatului un simplu pârlit. Nu s-a născut încă primarul sau preşedintele de Consiliu Judeţean care să contrazică parafraza la zicerea lui Napoleon. După cum nici aceştia nu puteau câştiga mandatul prin merit, dacă nu erau proptelele clientelei. Este posibil aşa ceva?, se pot întreba unii, mai umblaţi pe la biserică.

Răspunsul este dezarmant de simplu; este posibil. Nu putem nega că un primar ca Gheorghe Ştefan nu a făcut şi lucruri bune, pe care le-am perceput ca utile, cu excepţia celor realizate pe masivul Cozla, dar printre coperțile proiectelor acelor investiţii lăudabile s-au strecurat şi subiecte de dosare penale, finalizate cu condamnări.

Nu putem spune că un preşedinte de Consiliu Judeţean, ca Ionel Arsene, nu a făcut şi lucruri bune, chiar excelente, precum modernizarea drumului Izvorul Muntelui – Durău sau a drumului Borca – Crucea Talienilor de pe Stânișoara. Dar s-a dovedit că sforarul Arsene a fost mult mai motivat, decât gospodarul Arsene.

Astăzi, Arsene aşteaptă extrădarea din Italia, unde a fugit de teama executării închisorii în România, la care a fost condamnat pentru că şi-a depășit condiţia onorabilă de ales al nemţenilor, întinzându-se mai mult decât îi era plapuma.

În ultima vreme ne-au potopit proiectele de autostrăzi, dar şi autolăudătorii

În pachetul promisiunilor de campanie nemţeană, pe primul loc nu sunt obiective care ţin exclusiv de competența administraţiilor locale sau judeţene, obiective de necesitate urgentă pentru comunitate, ci obiective ca autostrăzile sau drumurile naţionale, care sunt în competenţa exclusivă a Guvernului României. Am fost martorii recentului start al cuplării Moldovei, la reţelele de autostrăzi ale României, prin autostrăzile A7 şi A8.

Lucrările la Autostrada A7, tronsonul Bacău-Pașcani, au început deja. Pe teritoriul judeţului Neamţ, autostrada se va derula pe o distanţă de 19 km, între Secuieni şi Săbăoani, deservind astfel, în mod direct, municipiul Roman. Se impune a fi menţionat faptul că acest proiect nu este meritul vreunui lider romaşcan, pentru a tăia astfel macaroana vreunui guraliv liberal sau pesedist.

Pentru pietreni, acest segment de autostradă nu reprezintă un mare beneficiu, pentru că dacă se doreşte o deplasare spre Bucureşti, pe autostradă, mai comod este s-o iei prin Bacău. Către Roman ne vom deplasa pentru a intra pe autostrada spre Suceava. Lucrările la Autostrada A8, secţiunea Târgu Mureș-Târgu Neamț sunt în start.

Autostrada A8, denumită și „Autostrada Unirii”, care va conecta Nordul Moldovei cu Transilvania, dar şi cu Republica Moldova, este pe bună dreptate un mare proiect național, datorat meritului colectiv al Parlamentului, nu a unor panglicari de ocazie. Joncţiunea Autostrăzii A8 cu A7 se realizează la Paşcani.

Autostrada A8 este de o imensă oportunitate pentru dezvoltarea orașului Târgu Neamţ, dar nu și pentru Piatra Neamţ. La rândul său, primarul de la Târgu Neamţ, Daniel Harpa, nu se poate lăuda că are vreun merit pentru faptul că autostrada trece pe lângă urbea sa.

Totuşi, odată cu demararea acestor proiecte, de către guvernul actual al coaliţiei PSD-PNL, au apărut şi autolăudătorii locali, care își arogă merite, asigurându-ne că „Autostrada A7 este un important obiectiv liberal”, după cum s-a „autodenunţat” președintele PNL Neamţ, George Lazăr.

Nu aş fi băgat în seamă „autodenunţul” acestuia, dacă nu aş fi sesizat mirosul de minciună gogonată, cu care se aurolează liderul PNL Neamţ. În fond, realizarea este opera Guvernului PSD-PNL, din care face parte şi domnul Lazăr, ca simplu secretar de stat. Un Guvern, mult mai mult decât liberal.

Istoricul Autostrăzii A7, îndrumar de studiu pentru autolăudători

În anul 2013, Guvernul Ponta elabora „Master Planul General de Transport al României”, care cuprindea construirea a şase autostrăzi, printre care şi A7. În 2016, la Bruxelles, se valida propunerea de „Master Plan” al României. Tot în 2016, Guvernul Cioloș care a urmat, a pornit licitaţia pentru studiul de fezabilitate a porţiunii Ploiești-Pașcani, împărţită în patru segmente.

Primul segment de autostradă a fost „Centura municipiului Bacău”, în lungime de 16,27 km, începută în 2016. Deşi, pe ansamblu, construcţia autostrăzii a fost oprită după 2016, a fost reluată în 2019. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur (PNL), s-a înscris şi el pe lista autolăudătorilor, declarând că „Autostrada A7 a fost un proiect pe care eu l-am susţinut încă din 2017.”

Cristian Ghinea, mult hulitul fost ministru al „Investiţiilor şi Fondurilor Europene” din Guvernul Cîțu (2020-2021), stabilise de capul lui că Autostrada A7 va fi executată prin PNRR, cu fonduri europene. Aşa că, atât PNL, cât şi PSD, să înceteze în a-şi mai aroga meritul de a fi autorii individuali ai lansării Autostrăzii A7, cu care se încearcă prostirea electoratului din Moldova. Proiectul este o operă comună a acestora.

Cine bate câmpii cu „Drumul expres Piatra Neamț- Bacău”?

Momentul campaniei electorale, destinat lucrărilor de însămânţare a unor promisiuni privind realizarea „Drumului expres Piatra Neamț-Bacău”, a fost conferinţa de presă a PNL Neamţ, din ziua de joi, 18 aprilie. Conferinţa respectivă a fost un bun prilej pentru doi candidaţi de vârf ai PNL Neamţ, George Lazăr pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi Andrei Carabelea pentru funcţia de primar la Piatra Neamţ, de a declara că sunt porniţi să facă nişte drumuri, dacă vor fi aleşi, deși acestea nu țin de atribuțiile lor.

Au precizat că este vorba despre drumul expres Piatra Neamţ – Bacău şi despre Centura ocolitoare a Municipiului Piatra Neamţ, declarând că ambele au proiectele blocate de actualul Consiliu Judeţean, dominat de PSD. George Lazăr ne-a promis, solemn şi apăsat, că dacă îl vom alege preşedinte al Consiliului Judeţean, una din primele lui decizii va fi să deblocheze documentaţia de realizare a drumului expres, atât de necesar racordării zonei de infrastructură rutieră mare.

La respectiva conferinţă de presă a fost invitat şi liberalul Cristian Pistol, director CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), care sub girul funcţiei sale, l-a cam contrazis pe George Lazăr, precizând că „Pe drumul expres Piatra Neamț-Bacău, suntem foarte avansaţi cu studiul de fezabilitate, într-o lună finalizăm şi vom avea acordul de mediu. Apoi aprobăm indicatorii şi demarăm procedura de execuţie”.

În concluzie, dacă directorul Cristian Pistol susţine că nimic nu este blocat, înțelegem că promisiunea lui George Lazăr, dacă va fi ales președinte al Consiliului Judeţean, nu mai are justificare şi ca atare, acesta trebuie să ne prezinte o altă justificare, mai plauzibilă, pentru a fi votat. Pe de altă parte, a doua zi, vineri 19 aprilie și la PSD s-a produs o conferinţă de presă, în care senatorul Răzvan Cuc, fost ministru al Transporturilor, a demonstrat că directorul CNAIR, Cristian Pistol, nu trebuie să se mai consume încă o lună de zile, pentru finalizarea studiului de fezabilitate, pentru că acest studiu este deja depus.

În concluzie, dacă Răzvan Cuc susţine că studiul de fezabilitate a fost deja depus, Cristian Pistol a câştigat deja o lună de zile, pe care poate să o fructifice pentru rezolvarea unor probleme reale. În final, nouă ne rămâne de rezolvat o ecuaţie, care dintre cei trei au bătut câmpii? Eu unul ştiu care, dar nu vi-l spui. Ce este sigur, că nu este Răzvan Cuc.

Coacăza de pe tort este o altă ecuaţie, pe care cei doi siamezi, George Lazăr şi Andrei Carabelea, ne obligă să o rezolvăm, fără a ne oferi vreun indiciu. Ecuaţia este ce legătură are centura ocolitoare a Municipiului Piatra Neamţ, cu Consiliul Judeţean? Ecuaţie din ciclul; ce are stâlpul Goliei cu Prefectura? Dacă centura ar ţine de drumuri judeţene, ar fi evidentă legătura, dar aceasta nu ţine.

Dacă centura ar ţine de drumuri locale, atribuţiile de realizare, sunt exclusiv ale Consiliului Municipal şi implicit ale primarului. Dacă centura ar ţine de Drumuri Naţionale, atribuţiile de realizare ar fi exclusiv ale Ministerului Transporturilor, recte amicul de la CNAIR.

Rămâne să intuim doar care ar trebui să fie indiciile, care să ne convingă a ne uni glasurile cu tandemul Lazăr-Carabelea, pentru a înjura pe mai multe voci Consiliul Judeţean, care, cică blochează drumul expres și centura. Nu ne este clar dacă George Lazăr ştie despre ce este vorba în propoziţie.

Dar ne este clar că, în această ipostază, George Lazăr face echipă cu Andrei Carabelea, pe care îl târâie după el prin toate proiectele sale fantasmagonice, ca cele privind drumul expres sau Spitalul Județean, dacă ar fi să nominalizăm numai două dintre acestea.