„Muzica este prima şi ultima mea iubire“

■ acesta este titul întîlnirii cu compozitorul Eugen Doga la Biblioteca Judeţeană ■ acţiunea va avea loc marţi, 24 septembrie, cu începere de la ora 17 ■

Eugen Doga, compozitorul din patrimoniul UNESCO, vine la Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu“ Neamţ. „Muzica este prima şi ultima mea iubire“ este titlul întîlnirii de suflet care va avea loc la instituţia de cultură marţi, 24 septembrie, ora 17.00, în Sala Cupola. În cadrul acestei acţiuni, admiratorii marelui compozitor vor avea ocazia să cunoască frînturi din biografia maestrului şi istorii din spatele unor creaţii relatate de însuşi compozitorul Eugen Doga. Prezentarea va fi făcută de Eugenia Tofan, de la Academia de Ştiinţe a Moldovei – persoana care ţine agenda evenimentelor compozitorului-academician Eugen Doga şi promovează imaginea celebrului artist de mai mulţi ani – în dialog cu Viorica Moraru. Evenimentul va fi însoţit de un moment muzical susţinut de Sara Stroici (vioară), Adrian Stroici (pian), precum şi de un moment artistic al elevelor de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Alexandru Roşca“ Piatra Neamţ. Maestrul Eugen Doga s-a născut în 1937, în satul Mocra, în partea de est a rîului Nistrului, pe atunci în componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, din cadrul RSS Ucrainene, în prezent un teritoriu ocupat de un regim separatist, susţinut de Federaţia Rusă. Opera lui Mihai Eminescu a marcat o bună parte a creaţiei maestrului Eugen Doga. Într-un interviu pentru Radio România Chişinău maestrul mărturisea că nu poate trăi nici o zi fără Eminescu, chiar dacă s-a apropiat tîrziu de creaţiile lui. Opera lui Mihai Eminescu şi dragostea zbuciumată dintre poet şi Veronica Micle a marcat creaţia din ultimii ani a compozitorului. În 2017 au fost publicate volumele „Dialogurile dragostei“, arii şi romanţe semnate de compozitorul Eugen Doga şi inspirate din iubirea cutremurătoare a marelui nostru poet Mihai Eminescu şi Veronica Micle. „Tot ce îmi cade în mîini de Eminescu mă aprinde din ce în ce mai profund. Eu cred că aceste două mari personalităţi din istoria culturii româneşti, a literaturii, în special, dar şi a muzicii, erau create una pentru alta. Cred că multe lucrări nu ar fi apărut dacă cei doi nu se cunoşteau. Veronica era o poetesă genială. Are puţine poezii, dar sînt grozave. Ea nu s-a consacrat acestei activităţi, avea altele pe cap, o viaţă anevoioasă, a rămas văduvă de jună, cu doi copii, fără resurse de existenţă, dar totuşi încerca să scrie şi poezii. Nişte poezii extraordinare, atîta dragoste, atîta căldură, atîta ură, devotament, pasiune, atîta spaţiu în aceste sentimente. Nu le găseşti la nimeni în literatură. Era într-adevăr cu dorul nemîngîiat. A fost un jeratec în cenuşă. Păcat că viaţa nu a suflat în acest jeratic ca să se transforme într-o flacără. A dus o viaţă foarte anevoioasă şi plină de ură din partea societăţii“, mărturisea compozitorul Eugen Doga. Recent la Chişinău a avut loc lansarea unui volum dedicat maestrului: „ABCDOGA. Un destin în Do major“ semnat de criticul de artă Larisa Turea.

Eugen Doga, compozitor

Eugen Doga a studiat la Şcoala de muzică din Chişinău, clasa violoncel la profesorul P.I. Baccinin (Pablo Giovanni Baccini, de origine italian). A absolvit Conservatorul din Chişinău, clasa violoncel (în anul 1960) şi clasa de teorie şi compoziţie (în anul 1965), precum şi cursul de dirijare simfonică. A lucrat în Orchestra Radio (1957-1962), a început să compună muzică. În anul 1967 debutează în cinematografie, scriind muzica pentru filmul „Se caută un paznic“ al studioului „Moldova-Film“. A colaborat cu studiourile „Mosfilm“, „Dovjenko“, „Belarus-film“, „Ecran“, precum şi cu studiouri din Bucureşti, Munchen, Belgrad, Taşkent şi altele. Eugen Doga a scris muzică pentru circa 200 de filme, inclusiv pentru „Maria, Mirabela“, coproducţie româno-sovietică. A colaborat fructuos cu regizorul Emil Loteanu – filmele „Lăutarii“, „O şatră urcă la cer“, „Anna Pavlova“, „Gingaşa şi tandra mea fiară“. Este autorul baletelor „Luceafărul“, „Venancia“, „Regina Margot“, circa o sută de lucrări instrumentale şi corale, şase cvartete, muzică pentru 13 piese de teatru, sute de cîntece şi romanţe, circa 70 de valsuri, creaţii pentru diferite instrumente muzicale, muzică pentru copii. Un loc aparte în creaţiie lui Eugen Doga îl ocupă opera clasicului român Mihai Eminescu şi a Veronicăi Micle. Peste 50 de lucrări pe versurile lui Mihai Eminescu şi Veronica se regăsesc în opera „Dialogurile dragostei“. Salonul de muzică „Eugen Doga“ găzduieşte sute de vizitatori, invitaţi în casa maestrului cu diverse ocazii, în special de ziua lui Eminescu. Salonul are menirea de a populariza muzica, de a uni oamenii de creaţie, oamenii de afaceri, politicienii, precum şi iubitorii de muzică, pictură, poezie. Eugen Doga este autorul Imnului Chişinăului, cetăţean de onoare al Chişinăului. Numele lui Eugen Doga îl poartă şcoala de muzică în care viitorul compozitorul a început să studieze muzica, o stradă pietonală din Chişinău, precum şi o mică planetă, cu numărul 10504, situată cu orbita între Saturn şi Marte.