Contactează-ne

Actualitate

Muzeul Vivant Agapia, „o parte din sufletul neamului“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ obiectivul este unic în România ■ a fost amenajat într-o casă ce datează de peste 200 de ani ■ sunt prezentate „aspecte“ dintr-o gospodărie mănăstirească seculară ■

Vizitând ţinutul Neamţului, vrând-nevrând, pasul turistului este purtat prin locuri de un pitoresc aparte, fie că vorbim de zona mănăstirilor, Ceahlăul, lacul de acumulare de la Bicaz, Parcul Natural Vânători şi zimbrii săi, zona Piatra Neamţ ori Cheile Bicazului.

Şi ar mai fi şi altele, dar dacă ajungeţi la Agapia, trebuie să ştiţi că nu doar mănăstirea seculară sau Muzeul Alexandru Vlahuţă sunt obiectivele de interes. Mai este unul, care multora le scapă din vedere, deşi nu ar trebui. Este vorba despre Muzeul Vivavt, care se află pe partea dreaptă a şoselei, la vreo 200 de metri de intrarea în aşezământul de cult.

Dar ce este Muzeul Vivant Agapia? Răspunsul la întrebare îl veţi descoperi lesne după ce îi treceţi pragul. În DEX, vivant este explicat ca viu, animat, iar dacă facem referire la muzeu, s-at putea traduce ca muzeul vieţii. Al vieţii monahale. El este amenajat într-o fostă casa monahală, cu parter din piatră, cu chilii şi camere gospodăreşti, iar etajul din lemn prevede alte chilii şi spaţii ce reflectă aspecte din cotidianul traiului maicilor de la Agapia.

Adică un univers al credinţei, al rugăciunii, auster, de un arhaic pur, neschimbat de secole (doar electricitatea putând fi considerată element de noutate). Muzeul are doar 7 ani de când fiinţează, mobilierul, ţesăturile şi restul exponatelor fiind, unele, de dinainte de străbunicii noştri. La toată această atmosferă, dacă se adaugă vocea caldă şi calmă a custodelui, maica Maria (acum câţiva ani), plus un dangăt de clopot sau sunet de toacă în liniştea ce învăluie patriarhalul locului, ai senzaţia de întoarce în ancestral, la casa bunicilor din alte vremuri. Un colţ de rai, după cum caracteriza directorul unei instituţii de cultură din Iaşi, locul.

„Pentru noi ca muzeografi, este o imensă bucurie să deschidem un nou muzeu, mai ales unul ca acesta, care a pornit dintr-o dorinţă, dintr-o credinţă şi dintr-o ştiinţă aparte. Muzeul Vivant Agapia nu este un muzeu oareacare, în primul rând pentru că este aşezat într- un loc binecuvântat de Dumnezeu, iar în al doilea rând pentru că atunci când intri în această mică incintă, simţi atâta energie, atâta linişte şi atâta pace, încât crezi cu adevărat că este un colţ de Rai“, afirma Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Naţional Moldova din Iaşi, la deschiderea edificiului, în august 2013. De altfel, între lăcaşul de cult din Munţii Stânişoarei şi Complexul Muzeal Moldova fuse încheiat un parteneriat pentru cercetarea patrimoniului cultural deţinut de mănăstire.

Iar rezultatele au fost regândirea, pentru punerea în valoarea a expoziţiei permanente a Muzeului de artă Nicolae Grigorescu, Casei memoriale Alexandru Vlahuţă şi Muzeul Vivant Agapia. „Muzeul este o piatră de încercare, un proiect de pionierat în ţara noastră cel puţin, pentru că aplică un concept nou al muzeologiei, acela de muzeu viu, care se deschide spre vizitator şi-l implică. Putem vorbi de un complex, pentru că pe lângă casa monahală deschisă integral spre vizitare, mai există atelierele vivante din interior, cel de ţesut şi broderie, cel de olărit, precum şi cel de brutărie, dar şi o casă a oaspeţilor. În Muzeul vivant Agapia am reconstituit istoria casei monahale ce a fost locuită neîntrerupt timp de trei secole, cât şi atmosfera şi lumea pierdută a acelor timpuri. Ca să redai această lume, trebuie să o recompui în primul rând în interiorul tău, trebuie să o pătrunzi, să o înţelegi, să o reclădeşti în suflet, iar apoi să o arăţi celorlalţi. Asta am încercat să facem şi noi aici“, explica, la inaugurare, muzeograful Eva Giosanu, de la Complexul Moldova Iaşi.

„Avem nevoie de spaţii în care stresul lumii sau duhul ei, cum spun călugării, nu a pătruns încă“

Iată şi cum descria IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, rolul muzeului: „Nu veţi găsi în muzeu aur şi argint, nu veţi găsi nestemate în sensul clasic al cuvântului, ci veţi găsi lucruri foarte obişnuite, care însă făceau parte din sufletul acestui neam.

Mă bucur că există acest loc, dar mai ales mă bucur că el există, într-o formă restrânsă, şi în anumite chilii monahale actuale, de aici sau din alte mănăstiri, constituind locuri neatinse de arta chiciului. Cert este că astfel de locuri sunt mai importante uneori pentru stabilitatea noastră, a orăşenilor, decât apa şi decât pâinea pe care le avem pe masă.

Avem nevoie de spaţii în care stresul lumii sau duhul ei, cum spun călugării, nu a pătruns încă, pentru că din neatenţie sau din comoditate frumuseţea contrafăcută prinde din ce în ce mai mult teren, intrând chiar şi în Biserică. Aceste locuri sau spaţii de libertate într-o lume devenită sclavă şi confuză , sunt licăriri de normalitate, elemente de speranţă şi coloane de rezistenţă. De aceea, nu pot decât să mulţumesc tuturor celor implicaţi în realizarea acestui minunat colţişor, model de vieţuire autentică monahală şi în care turistul se transformă în pelerin“.

Trecând la concret, casa în care este amenajat muzeul datează din secolele XVII-XVIII, muzeul cuprinzând atelierul de ţesut, aici putând vedea ce vârtelniţa, fusul, suveica sau ramele folosite la realizarea de icoane brodate. Mai este un atelier de olărit, unul de brutărie şi patiserie, plus casa de oaspeţi, unde turistul poate vedea în ce constau meşteşugurile tradiţionale.

Aşadar, odată ce ai intrat şi străbătut incinta realizezi în ce consta cotidianul nevoinţei maicilor în chilii patul tare, din lemn, fără saltea, cu nişe în care ard candele şi stau cărţi de rugăciuni sau bucătăria sărăcăcioasă, prevăzută cu o măsuţă şi scaune tot lemn. Practic, aceasta este o gospodărie mănăstirească „neatinsă“ de tot ceea ce înseamnă viaţa actuală, de zi cu zi. Imobilul are ziduri de piatră, de 1 metru grosime, la parter fiind două chilii, un chilier – camară şi o magazie pentru diverse ustensile. Şi pentru că o veche gospodărie mănăstirească presupunea şi existenţa unui război de ţesut, muzeul este împodobit cu autentice covoare din lână.

La muzeul vivant, turiştii pot asista la demonstraţii prectice de ţesut, olărit, broderie, tors şi brutărit, dar numai în zilele lucrătoare. De aceste meşteşuguri tradiţionale româneşti sunt atraşi şi fascinaţi mai ales vizitatorii străini. Cât despre Mănăstire Agapia, ctitorul ei este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, care a construit biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil în perioada 1641-1643, după planurile arhitectului Enache Ctisi de la Constantinopol. Aşazământul este unul dintre cele mai mari de maici din România, aproximativ 400 de suflete, primul fiind cel din apropiere, Văratec. Ceea ce conferă o deosebită valoare acestui monument sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. FOTOGRAFII: Oana Nechifor – Doxologia

 

Actualitate

Primăvară … timidă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ pînă la finele săptămînii viitoare se anunţă temperaturi „călii“ ■ maximele diurne vor oscila între 9 şi 13 grade ■ în cea mai caldă noapte nu vor fi mai mult de 6 grade ■ în cea mai mare parte a intervalului sînt aşteptate ploi ■

Primăvara aceasta a fost capricioasă şi la fel va rămîne vremea chiar dacă am trecut în a doua parte a anotimpului. Cea de-a doua decadă a lui aprilie nu ne aduce timpul bun la care sperăm, iar meteorologii anunţă valori termice sub media perioadei, indiferent dacă vorbim de cele nocturne sau de cele diurne.

Şi mai rău este faptul că în majoritatea intervalului supus analizei sînt aşteptate precipitaţii sub formă de ploaie. Aşa stînd lucrurile trebuie spus faptul că meteorologii de la staţia de pe Ceahlău – Toaca au anunţat faptul că pe munte este un strat consistent de nea, ce măsoară 100 de centimetri de nea, iar o vorbă din popor spune că nu vine primăvara pînă nu se topeşte zăpada de pe munte.

Ieri, 15 aprilie 2021, la jumătatea primăverii, la ora 10:00 erau 2 grade la Tîrgu Neamţ, 3 grade erau la Roman, iar în reşedinţa de judeţ se înregistrau la acelaşi moment 5 grade. Pe munte erau valori negative, de -6 grade. Astăzi, 16 aprilie, am putea zări soarele în răstimpuri, iar la amiază se vor înregistra 11 grade.

Minima nocturnă va fi mult sub media perioadei, doar 2 grade. Ceva mai bine va fi sîmbătă, 17 aprilie, cînd se anunţă cer varoabil cu soare şi pînă la 13 grade. Regimul termic diurn nu-l influenţează şi pe cel nocturn, iar minima rămîne la 2 grade. Duminică, 18 aprilie, se strică vremea. Se readună norii şi plouă destul de mult, iar maxima se opreşte la 12 grade. Singura veste bună este că mai creşte maxima nocturnă care ajunge la 6 grade.

Fix la fel va fi vremea şi luni, 19 aprilie, cînd cerul va fi acopereit, plouă slab întreg intervalul la o maximă diurnă de 12 grade şi o minimă nocturnă staţionară la 6 grade. Cea mai rece zi din întreg intervalul de prognoză pare a fi cea de marţi, 20 aprilie, cînd nu vor fi mai mult de 9 grade şi continuă să plouă. După lăsarea întunericului nu sînt schimbări notabile, iar minima rămîne la 6 grade.

Mai zărim soarele abia miercuri, 21 aprilie, dar vor fi şi ceva nori lipsiţi de importanţă. Se ajunge la valori termice diurne de 11 grade, însă noaptea va fi mai rece şi minima coboară la 5 grade. Joi, 22 aprilie, se readună norii şi reîncep precipitaţiile, chiar dacă ziua se mai încălzeşte şi se ajunge la 13 grade. Se depreciază regimul termic nocturn şi se ajunge la 4 grade. Vineri, 23 aprilie, va fi cer acoperit, dar pare că precipitaţiile încetează.

Maxima zilei nu trece de 13 grade, iar minima nocturnă ajunge la 6 grade. Week-end-ul viitor aduce timp mohorît. Sîmbătă şi duminică, în perioada 24 – 25 aprilie, ploile vor face legea. În ce priveşte temperaturile nu avem mari speranţe, pentru că ziua vor fi cam 12, cel mult 13 grade, iar minima nocturnă va fi de 6 grade.

Citește știrea

Actualitate

Costul standard pe elev s-a modificat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în mediul rural, cheltuielile s-au majorat cu aproximativ 36% ■ la grădiniţă, costul standard este de 526 de lei ■ el ajunge la 575 de lei la învăţămîntul liceal urban ■

De ani de zile sindicatele din învăţămînt sînt nemulţumite de costurile standard per elev, care nu totdeauna erau acoperitoare ale cheltuielilor reale din sistem. Inspectorul şcolar general, Mihai Obreja, a confirmat faptul că într-o recentă şedinţă de Guvern a fost aprobată modificarea acestor costuri standard pe anumite cheltuieli.

„În Monitorul Oficial al României a fost publicat şi Ordinul de Ministru privind modificarea costurilor standard. Este vorba de modificarea Hotărîrii de Guvern 352 din martie, privind modificarea Hotărîrii 136 din 2016 cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev. Este bine de reţinut faptul că s-au majorat sumele costului standard privind cheltuielile cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, dar şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.

Prin noul act normativ sînt prevăzute sume mai mari cu aproximativ 36% în mediul rural. Dacă este vorba de judeţul Neamţ, acesta se află în zona 5. Astfel la grădiniţă costul standard este de 526 lei, în cazul în care grădiniţa are între 1 şi 300 de preşcolari. La şcolile cu învăţămînt liceal cu 300 şi 800 elevi costul ajunge la 575 lei, în cazul în care şcoala se află în mediul urban.

În mediul rural, costul standard la grădiniţă este de 618 lei, dacă sînt şcolarizaţi 300 de copii. La gimnaziu costul standard ajunge la 593 lei, la liceu, colegiu şcoală profesională 673 dacă aceasta funcţionează în mediul rural. Iată că sînt sume mult mai mari şi mai generoase care permit şcolilor să-şi rezolve mai uşor problemele legate de cheltuielile materiale, bunuri şi servicii“, a precizat profesorul Mihai Obreja. Conform unui comunicat de presă al ministerului, costurile standard au rămas la acelaşi nivel în privinţa cheltuielilor salariale, care rămîn la 6.111 lei.

Finanţarea cheltuielilor din învăţămînt se face potrivit costurilort standard din 2012. Creşterea bugetului Ministerului Educaţiei pentru aceste cheltuieli materiale şi pentru pregătire profesională în şcoli, de la 1,260 miliarde lei, la 1,586 miliarde lei, creştere de 326 de milioane, înseamnă exact 26%. Diferenţierea între costurile standard s-a făcut doar în funcţie de zona geografică şi în funcţie de climă şi prin noua hotărîre se crează premizele micşorării diferenţelor dintre şcolile din mediul urban şi cele din rural.

De la preluarea mandatului, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat de mai multe ori despre această intenţie de a creşte componenta de cheltuieli materiale din costul standard per elev. În ultimii 4 ani, coeficientul 1 al costului standard per elev (pentru cheltuieli cu bunuri şi servicii, cu pregătirea profesională a cadrelor didactice şi organizarea examenelor naţionale) a crescut cu doar 66 de lei, de la 321 de lei în anul 2016, la 387 de lei la începutul anului 2020. Din 2016 pînă în 2020 suma alocată pentru acest cost s-a dublat. În 2019 costul standard per elev pentru coeficientul 1 (cheltuieli salariale) a avut cea mai mare creştere, de 23%. În anul 2020 aceasta creştere a fost de 13,5%, cea mai mică din ultimii 4 ani.

Acest coeficient se calculează diferit în funcţie de zona de temperatură în care este şcoala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscrişi şi de tipul de şcoală/grădiniţă. Finanţarea unităţilor de învăţămînt preuniversitar are trei componente:finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Citește știrea

Actualitate

Cu suspendare, pentru că şi-a incendiat amicul

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ inculpatul de 60 de ani şi-a stropit amicul cu spirt şi a aprins o brichetă ■ victima a ajuns în spital cu arsuri pe o treime din corp ■

Tribunalul Neamţ s-a pronunţat în dosarul sexagenarului care i-a turnat alcool sanitar pe hainele unui amic şi i-a dat foc, provocîndu-i arsuri pe o treime din corp.

Alexandru Olaru, a fost găsit vinovat de săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, faptă pe care a recunoscut-o şi a beneficit de clemenţă, fiind condamnat la 2,8 ani de detenţie, pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Pe parte civilă este bun de plată cu aproape 95.000 de lei, din care 41.000 lei sînt daune pentru amicul mutilat, peste 51.000 trebuie achitaţi unei clinici din Iaşi, iar restul este cheltuiala ambulanţei care a transortat bărbatul incendiat.

Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Întîmplarea a avut loc pe 27 octombrie 2020, în Beţeşti, comuna Rediu. Cei doi, ambii de 60 de ani, s-au întîlnit la un bar. Între ei nu erau tensiuni, deci erau întrunite condiţiile pentru o „vorbă“ la un pahar de ceva. Probabil „vorba“ a fost cam lungă, iar la un moment dat Olaru, nu se ştie din ce motiv, a luat de pe masa din local alcoolul sanitar destinat dezinfectării mîinilor şi l-a turnat pe amicul său.

Apoi Olaru s-a jucat cu o brichetă, amenînţîndu-şi în glumă prietenul că o va apride. Nu avea această intenţie, dar la un moment dat ceea ce nu trebuia să se întîmple s-a petrecut, iar victima a devenit o torţă vie. Observînd grozăvia care s-a petrecut în faţa lor, ceilalţi clienţi au reuşit să stingă flăcările şi au cerut ajutor la 112. Victima prezenta arsuri de gradul I şi II pe 30% din suprafaţa corpului, iar după ce medicii i-au acordat primele îngrijiri, au decis transferul pacientului la o clinică din Iaşi.

În ce-l priveşte pe Olaru, acesta a fost reţinut de anchetatori şi a fost dus la audieri. A susţinut că nu a vrut să-i facă rău amicului său, însă anchetatorii au stabilit că prin agresiunea suferită, victimei i-a fost pusă viaţa în primejdie. A fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunal cu propunere de arestare preventivă pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor. La finele şedinţei, judecătorii au respins propunerea şi au decis măsura arestului la domiciliu.

„Ia faţă de inculpat – cercetat pentru săvîrşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 alin. 1 Cod penal, măsura preventivă a arestului la domiciliu, pentru o durată de 30 de zile, începînd cu data de 29.10.2020 şi pînă la data de 27.11.2020, măsură care constă în obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta“, conform instanţei. Judecătorii i-au atras atenţia asupra faptului că, dacă încalcă condiţiile impuse, arestul la domiciliu poate fi înlocuit cu arestul preventiv. Măsura preventivă a fost ulterior prelungită, ultima dată pe 3 martie.

Citește știrea

Trending