Muntenii reticenti la „cota de lapte“

• specialistii Directiei Agricole au constatat cã localnicii nu înteleg utilitatea cotei de lapte

Crescãtorii de animale din zona de munte, cu precãdere cei care detin în gospodãriile proprii vaci pentru lapte, „se bucurã“ în aceastã perioadã de vizite din partea reprezentantilor agriculturii nemtene. Scopul descinderii oficialilor din acest sector în bãtãtura gospodarilor este de a împãrti tãranilor asa-zisele registre de fermã pe baza cãrora vor fi întocmite declaratiile de productie de lapte zilnice livrate la procesatori sau vîndute direct pe piatã. Mai apoi declaratiile cu pricina vor fi depuse, lunar, la Camera Agricolã, de unde vor lua calea Unitãtii de Ameliorare Neamt, locul din care se va face monitorizarea întregii productii de lapte a judetului. În vederea stabilirii cotei de lapte, pentru fiecare fermã sau gospodãrie, conform normelor europene a fost stabilitã ca perioadã de referintã 1 aprilie 2005 – 31 martie 2006, timp în care va fi monitorizatã productia de lapte din gospodãrii si fermele ce ia drumul societãtilor procesatoare sau pietei libere. „Cota de lapte reprezintã cantitatea de lapte ce se vinde de cãtre tãranul român, fãcînd obiectul comercializãrii prin vînzare directã sau prin livrare la procesatori. Cota de lapte se contabilizeazã la anul de referintã aprilie 2005 – martie 2006, iar pe baza cantitãtii totalizate se va stabili cota pentru anul urmãtor“, a declarat inginer Manuela Costea, seful serviciului UARZ Neamt, aflatã zilele acestea în mijlocul crescãtorilor de animale din Bicaz. Din discutiile purtate cu specialistul UARZ Neamt am aflat cã impactul acestei actiuni a fost unul nefavorabil, cetãtenii primind cu rezervã ideea stabilirii cotei de lapte. „Þãranii privesc lucrurile cu reticentã, deoarece îsi amintesc de cotele din perioada comunistã, dar trebuie sã înteleagã cã actuala cotã de lapte se practicã în tãrile europene, membre ale UE si va reprezenta o sigurantã pentru fermierul român, mergîndu-se pînã acolo încît aceasta va putea fi mostenitã, vîndutã sau închiriatã si va putea aduce crescãtorului de animale un adevãrat sprijin financiar“, a afirmat Manuela Costea. Cît priveste derularea actiunii, aceasta se desfãsoarã greoi, unii dintre tãrani declarînd cã laptele obtinut în gospodãrie este folosit doar pentru familie, iar altii pur si simplu refuzã dialogul cu reprezentantii Directiei de Agriculturã ai judetului Neamt. Pentru usurarea dialogului cu proprierarii de animale din zona montanã, specialistii considerã cã este necesarã înfiintarea pe localitãti sau zone a unor asociatii de profil. „Noi sperãm cã vor fi constituite asociatii ale crescãtorilor de bovine care vor fi active si vor încheia contracte pentru livrarea laptelui cu unitãtile de procesare. Astfel, o primã treaptã în demersul realizãrii cotei de lapte va fi activatã, iar cetãtenii vor reusi sã înteleagã profilul economic modern al ceea ce întreprindem noi acum, în vederea integrãrii României în Uniunea Europeanã“, a mai declarat inginer Manuela Costea, seful UARZ Neamt.