Contactează-ne

Actualitate

Mugur Cozmanciuc: Vom construi în judeţul Neamţ un Centru Naţional de Sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ „pentru sănătatea nemţenilor avem la dispoziţie 100 milioane de euro”, a declarat Mugur Cozmanciuc

Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ nu mai corespunde nevoilor momentului. Degeaba oamenii dau zilnic dovadă de dedicare în munca dificilă pe care o fac, dacă dotările, echipamentele şi chiar clădirea în sine sunt neconforme cu un act medical de calitate.

Cazuistica din Neamţ depăşeşte cu mult parametrii medii de la nivel naţional pe oncologie, afecţiuni hepatice, afecţiuni cardio-vasculare (fiecare este cu circa o treime mai mare) şi obezitate (cu 60% mai mare). Numărul de paturi disponibile în unităţile spitaliceşti este cu 22% mai mic decât media regiunii de Nord-Est, iar numărul de contracte pentru servicii ambulatorii este cu 40% mai mici decât media regiunii.Aceste lucruri indică faptul că este nevoie de reconfigurarea completă a serviciilor de sănătate în sistem public din Neamţ.

 

 În planul de guvernare locală al lui Mugur Cozmanciuc, candidatul PNL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean, elementul central de la capitolul referitor la sănătate este înfiinţarea unui Centrul Naţional de Sănătate în Neamţ. Acest centru este un proiect integrat format din:

– un Complex Spitalicesc multidisciplinar la Piatra Neamţ

– un Institut de Boli Cardiace la Roman

– centre balneoclimaterice de tratament şi recuperare la Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi, Târgu Neamţ şi Ceahlău

– centre de îngrijire a vârstnicilor în multiple localităţi din judeţ

 

“Centrul este practic proiectul care va însemna, pe de o parte, construcţia unui spital nou, care să fie funcţional şi adaptat cerinţelor actuale, de partea cealaltă va însemna clar, folosirea tuturor resurselor pe care le are judeţul Neamţ din punct de vedere al spaţiului geografic în care se află. Mă refer aici la un complex integrat, care să folosească resursele naturale aferente zonelor Neguleşti, Bălţăteşti, Oglinzi. Nu în ultimul rând, acest Centru Naţional de Sănătate va însemna o gândire unitară, o gândire care să aibă clar o singură idee în dezvoltarea sănătăţii în judeţul Neamţ, susţinerea sănătăţii în judeţul Neamţ, prin dezvoltarea unor investiţii în spitalul municipal Roman, Bicaz şi spitalul judeţean. În felul acesta încercăm să venim complementar şi să integrăm proiectul de sănătate cu o coordonare directă pe care ministerul o are pentru a construi un spital în judeţul Iaşi”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

 

Construirea unui spital privat în judeţul Neamţ, sub egida Mitropoliei

 

Un alt proiect pe care îl are în vedere Mugur Cozmanciuc  este construirea unui spital privat la Piatra Neamţ, sub egida Mitropoliei. Acest proiect a prins deja contur şi Mugur Cozmanciuc alături de Mihai Archip şi Marius Apopei, candidaţii PNL pe lista consilierilor judeţeni, au primit binecuvântarea de la Înalt Preasfinţitul Teofan pentru a-l pune în practică.

”Va fi un spital de paleaţie, cu două secţii: îngrijiri paleativeşi recuperare, iniţial cu 110 paturi şi 25 de specialităţi în ambulatoriu, cu medici gata pregătiţi să vină şi să-şidesfăşare activitatea şi la Neamţ. Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Teofan să atragem resursele necesare. Am identificat terenul unde va fi amplasat: pe fostul stadion Relonul. Acest spital va avea o componentă socială generoasă, chiar dacă este un spital privat. În momentul de faţă, se află la faza de studiu de fezabilitate. Resursele financiare sunt prin Compania Naţională de Investiţii, fonduri europene şi cine va vrea va putea face donaţii”, a declarat candidatul PNL la preşedinţia CJ Neamţ.

 

Spitalul Regional de la Iaşi va fi cel mai modern şi mai bine dotat spital din regiunea Moldovei, dar el nu va prelua funcţiile altor unităţi sanitare din zonă. Spitalul de la Iaşi va oferi tratamente care necesită un grad de complexitate ridicat, pentru care în prezent pacienţii sunt trimişi în zone îndepărtate, precum la Bucureşti sau chiar peste hotare. Gama largă de patologii care vor fi acoperite de mega-spitalul din Iaşi nu reprezintă o oprire a altor investiţii în spitale din judeţele Moldovei, o spune chiar ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru: “noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea unui spital la nivel de regiune nu ne-am oprit cu dezvoltarea în fiecare judeţ în parte. Rămâne, conceptual, o prognoză medicală pe care trebuie să o desfăşurăm şi în judeţul Neamţ. Ne referim la un nou spital de urgenţă nou, la acest centru de sănătate, la reabilitarea a tot ce înseamnă spitalul din Bicaz, la o reaşezare a spitalului din Roman şi să nu uităm reevaluarea şi capacitatea de adaptare la necesarul de activitate medicală şi a celui din Târgu Neamţ”.

Faţă de nivelul scăzut la care se află acum sănătatea din judeţ, proiectul chiar este unul ambiţios. În prezent, sistemul medical din Neamţ este unul deficitar, de o calitate scăzută, cu echipamente învechite, iar pentru un caz care necesită tratament mai aparte, pacientul trebuie să se ducă în alte oraşe, în care poate găsi ceea ce are nevoie. Acest lucru l-a subliniat şi Andrei Carabelea, candidatul PNL pentru primăria Piatra Neamţ: “Judeţul Neamţ oferă servicii medicale precare, trebuie să schimbăm acest lucru. Cauza nu este dată de cadrele medicale, nu este vina doctorilor, asistenţilor de la Spitalul Judeţean Neamţ pentru felul în care sunt trataţi pacienţii din Piatra Neamţ şi Neamţ. Este vina unui sistem de management deficitar condus cu bocancul de un baron local, care a condus iresponsabil şi nu are niciodată în vedere sănătatea oamenilor, ci doar buzunarele cumetrilor. Spitalul Judeţean Neamţ este unul bolnav, avem nevoie de însănătoşirea acestui sistem”. Iar de la acest nivel de subzistenţă medicală, putem ajunge la a fi o forţă medicală, adică să avem în judeţ turism medical.

Turismul medical este compus nu doar din oferirea de servicii medicale turiştilor aflaţi în vizită într-o regiune, ci se referă la călători atraşi tocmai de serviciile medicale oferite de un anumit oraş. Românii se duc de regulă în turism medical la Viena sau la Istanbul, unde pot primi îngrijiri de calitate, cu echipamente de ultimă generaţie. România este o ţară din care oamenii pleacă în alte ţări pentru servicii medicale de calitate, chiar dacă la preţuri mai mari. Iată că există planuri care să ne poată transforma într-o ţară în care pacienţi străini să vină la tratament. Este posibil, dacă există facilităţile pe care turismul internaţional de profil le necesită: spitale bine dotate care să ofere servicii de calitate. Sigur că turismul medical este doar o ramură a turismului, aşa că turistul medical se poate transforma în zilele pe care le are la dispoziţie într-un turist-vizitator, lucru care va creşte industria de profil. Doar că, pentru un turism funcţional (indiferent de care ar fi) este nevoie de o infrastructură de transport. Soluţia stă în dezvoltarea judeţului, iar asta se află tot în planul de guvernare locală a lui Mugur Cozmanciuc, la capitolul referitor la transporturi: avem nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de drumuri judeţene de calitate. Iar pentru lărgirea ariei de deservire a noului spital judeţean, este nevoie de heliporturi pentru urgenţe. De asemenea, obiectivele turistice pe care judeţul le oferă, trebuie să fie reabilitate, frumos prezentate şi uşor de găsit.

Impactul acestui Centru Naţional de Sănătate va fi unul major pentru domeniul medical din Neamţ. În primul rând se vor acoperi necesităţile medicale existente în judeţ, pentru care nemţenii pleacă la tratament în alte oraşe (sau, cei cu dare de mână: în alte ţări). Apoi, apariţia personalului medical performant şi a tehnologiei de ultimă generaţie. Pacienţii vor avea astfel acces la servicii medicale gratuite de înaltă calitate, va creşte calitatea şi speranţa de viaţă.

Dar, toate aceste lucruri costă, iar Neamţ nu este tocmai cel mai bogat judeţ din ţară. Nu doar că suntem unul dintre judeţele subdezvoltate, dar stăm şi prost la absorbţia fondurilor europene, singurii bani gratis pe care cineva ni-i dă ca să ne dezvoltăm, iar actuala conducere a CJ nu este capabilă să îi acceseze. Banii, aşadar, există, dar trebuie accesaţi cu cap. “Vă asigur că sunt finanţări de la nivel european, după cum şi finanţări de la nivel guvernamental. Proiectul Centrul Naţional de Sănătate Neamţ va putea să atragă în judeţ finanţări de 100 milioane de euro pentru modernizarea spitalelor existente şi pentru a dezvolta pentru cele care, în momentul de faţă sunt nefuncţionale complexe balneoclimaterice sau centre de îngrijire a persoanelor vârstnice. Acest lucru se poate face şi în parteneriat cu mediul privat. În acest mod încercăm şi suntem alături de cetăţean şi pe domeniul sănătăţii. CJ şi primăria vor avea în vedere ca în perioada 2020-2024, judeţul Neamţ să fie un pol de dezvoltare a turismului medical în judeţul Neamţ”, a declarat Mugur Cozmanciuc.

Referitor la finanţarea acestui proiect, ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a precizat: “Susţinerea Ministerului Sănătăţii, atât ca implicare, ca partener, cât şi ca implicare în consilierea în atragerea de fonduri europene pe care le avem la dispoziţie. Avem un program operaţional de sănătate care are în acest moment 4 miliarde la dispoziţie, haideţi să ne asumăm şi să implementăm nişte proiecte care să poată dezvolta viaţa medicală din judeţul Neamţ”.

Planuri sunt, bani există dar trebuie accesaţi, mai este nevoie doar de un factor politic aflat în poziţia care trebuie. Asta face ca realizarea acestui proiect să nu stea în niciuna dinte aceste considerente – oricât de relevante ar fi – ci în votul nostru. Contează pe cine punem în scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean şi ce partid va avea majoritatea în CJ. Astfel, stă în puterea noastră să punem lucrurile în mişcare, alegând încă patru ani de stagnare per total, iar pe sănătate aceleaşi servicii mai proaste ca în lumea a treia, sau alegem patru ani de dezvoltare, iar pe sănătate să avem parte de servicii de calitate.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Acuzat că a violat o bătrînă paralizată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un individ de 45 de ani, din Zăneşti, a intrat peste o septuagenară imobilizată la pat ■ i-a cerut 7 lei, iar la plecare abuzat-o sexual ■ cînd oamenii legii au dat de el, a încercat să se scape cu fuga ■

Un bărbat în vîrstă de 45 de ani, din localitatea Zăneşti, a fost reţinut 24 de ore şi ar putea fi arestat preventiv după ce a tîlhărit şi siluit o consăteancă septuagenară. Faptele lui sînt cu atît mai condamnabile cu cît victima agresiunii nu s-a putut apăra în nici un fel, fiind imobilizată la pat, iar miza infracţiunii de tîlhărie a fost modică, 7 lei.

Oamenii legii au aflat de infracţiuni pe 7 martie 2021, când anchetatorilor din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săvineşti li s-a adus lacunoştinţă că în locuinţa unei femei din Zăneşti au pătruns persoane necunoscute, care au agresat-o şi i-au sustras o sumă de bani.

În urma sesizării primite, s-a format un grup de lucru la nivelul Secţiei de Poliţie Rurală Săvineşti format din poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale şi cei ai Poliţiei municipiului Piatra Neamţ, fiind demarate de îndata cercetări. În baza activităţilor investigative desfăşurate în cauză, s-a reuşit în scurt timp identificarea şi depistarea persoanei bănuite de comiterea faptei.

Din cercetările efectuate a reieşit că, în noaptea de 6 spre 7 martie 2021, un bărbat de 45 de ani, ar fi pătruns în locuinţa unei femei 75 de ani, din Zăneşti, imobilizată la pat, pe care a constrîns-o să-i înmîneze 7 lei. „În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, profitînd de imposibilitatea femeii de a se apăra şi prin constrîngere, ar fi dezbrăcat-o şi ar fi întreţinut, împotriva voinţei sale, un raport sexual cu aceasta, după care a părăsit incinta imobilului“, se arată într-un comunicat al poliţiei Neamţ.

Pe numele persoanei bănuite de comiterea faptei a fost emis un mandat de aducere, bărbatul fiind depistat pe un teren agricol din localitatea Zăneşti. Cînd i-a văzut pe anchetatori, iar aceştia l-au somat verbal să se oprească, individul a luat-o la goană. Nu i-a fost de nici un folos deoarece a fost prins în scurt timp, imobilizat şi dus la sediul poliţiei pentru audieri.

În baza probatoriului administrat, bărbatul în cauză a fost reţinut pentru 24 de ore, fiind cercetat sub aspectul comiterii infracţiunilor de tîlhărie calificată şi viol. Acesta urmează a fi prezentat în faţa unui procuror din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Piatra Neamţ, cu propunere de luare a unei măsuri preventive. De menţionat este faptul că în activităţi au fost angrenaţi criminalişti şi luptătorii Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Neamţ.

FOTO: generica

Citește știrea

Actualitate

Achitare într-un caz cu acuze de fraudă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ patru persoane fizice şi o firmă au fost acuzate de procurorii DNA de nereguli cu fonduri europene ■ paguba a fost estimată la 1,1 milioane de lei ■ judecătorii nemţeni au decis că fapta nu există ■

Magistraţii din cadrul Tribunalului Neamţ s-au pronunţat pe 8 martie într-un proces în care patru persoane fizice şi o persoană juridică fuseseră acuzate de nereguli cu fonduri europene. După deliberări, magistraţii au dispus achitarea inculpaţilor şi exonerarea de răspunedere penală deoarece fapta nu există.

Au scăpat de necazuri penale Irimia Patrolea, Gheorghe Patrolea, Mihaela Bîzu, Ilie Bîzu şi societatea Carpentry Patrol SRL. Decizia instanţei de fond nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Conform procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Bacău, Irimia Patrolea, la data faptei administrator al SC Carpentry Patrol, a fost inculpat pentru săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Firma lui, Carpentry Patrol, a fost acuzată de săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În acelaşi dosar, Mihaela Bîzu, la data faptei administrator al unei societăţi, a fost inculpată pentru săvîrşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, iar Ilie Bîzu ar fi săvîrşit două infracţiuni de complicitate la de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

În final, Gheorghe Patrolea a fost acuzat de săvîrşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

„În cursul anului 2011, în contextul derulării unor proiecte finanţate din fonduri nerambursabile (privind Achiziţii de maşini şi echipamente pentru atelier tîmplărie, mobilă şi activităţi meşteşugăreşti), inculpaţii Patrolea Irimia şi Bîzu Mihaela au depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) mai multe înscrisuri cu un conţinut nereal (facturi fiscale, ordine de plată şi extrase de cont, etc.) prin care s-a urmărit crearea unei aparenţe de legalitate a acelor documente folosite în vederea obţinerii de fonduri din bugetul Uniunii Europene“, conform unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Anchetatorii au mai arătat că o parte din aceste înscrisuri au fost puse la dispoziţia celor doi de către inculpaţii Bîzu Ilie şi Patrolea Gheorghe. „Aceste demersuri au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 1.107.325 lei, suma cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) s-a constituit parte civilă în cauză“, se mai arăta în comunicat. Probabil că atît procurorii DNA cît şi AFIR vor contesta decizia instanţei de fond.

Citește știrea

Actualitate

Roman: Iată care sunt averile conducerii spitalului

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Aşa cum ne-am obişnuit cititorii, redactorii Monitorul obişnuiesc să monitorizeze declaraţile de avere ale diverselor categorii profesionale. În numărul de astăzi vom trece în revistă averile conducerii Spitalulului Municipal de Urgenţă (SMU) Roman, începînd cu membrii Comitetului Director şi cu o parte din şefii de secţii. În afara salariului, majoritatea medicilor obţin şi alte venituri, din activităţile la cabinete private.

Managerul spitalului, Maria Andrici declară 500 mp teren intravilan, dobîndit în 2010, în cotă parte cu soţul. Familia deţine şi o casă de 198 mp şi un apartament de 70 mp. Doctorul Maria Andrici are un autoturism Jaquar XF, din 2015 şi un Mitsubischi din 2007. Ca active declară un depozit la BCR deschis în 2015, de 22.701 lei şi o descoperire de card, la Banca Transilvania, de 20.000 lei, credit contractat în 2019. La capitolul venituri, declară 159.990 lei, din salariul anual, la care se adaugă 81.751 lei din gărzile efectuate la Secţia Ortopedie. Soţul, inginer, a obţinut un venit anual de 17.292 lei şi un altul de 99.032 lei, de la firma proprie. În declaraţia de avere apare şi alocaţia copilului de 1.872 lei.

Directorul medical, dr. Iulia Bora, declară un teren intravilan de 500 m.p, dobîndit în 2017, în urma unui partaj. Deţine un apartament de 55 m/p din anul 1997 şi un altul de 62 m.p, cumpărat în 2020. Are active financiare la BT de 20.000 lei şi de 200.000 lei la Raiffeisen Bank. Ca medic coordonator al Compartimentului Îngrijiri Paliative, directorul medical a declarat 140.400 lei, la care se adaugă 1200 lei, salariu ca profesor la Şcoala Postliceală Sanitară Moldova şi 2400 lei de la Şcoala Postliceală Roman-Muşat. Directorul medical a mai obţinut venituri şi de la cabinetul individual, în valoare de 10.000 lei.

Directorul de îngrijiri medicale, asistent principal Elena Chirilă, declară mai multe suprafeţe de teren agricol: unul de 1.548 mp, din 2013 şi altul de 4.167 metri pătraţi. În 2013 a achiziţionat 3.600 metri pătraţi, iar alte două suprafeţe, de 2.359 şi 2.089 mpi, în 2016. Toate terenuri se află în comuna natală, Ruginoasa. Ca bunuri mobile declară un autoturism Volswagen din 2014 şi un Seat din 2016. Ca active financiare are la BT un cont curent în valoare de 14.904 euro, din 2015 şi trei depozite bancare de 10.100 lei (din 2015), unul de 10.100 lei (2019), precum şi alte două din 2020, în valoare de 50.000 şi 30.000 lei.

Ca venituri sînt consemnate cele de la Spitalul Roman, din contractul de administrare, în valoare anuală de 56.612 lei, precum şi stimulentele financiare în valoare de 29.207 lei. Directorul de îngrijiri a mai obţinut şi venituri de la Liceul Teologic Episcop Melchisedec Ştefănescu pe contract de muncă, în valoare de 10.278 lei. Mai sînt declarate tichetele de vacanţă de 1.450 lei, indemnizaţia de hrană de 3.688 lei, de la spital.

În bugetul familiei mai intră veniturile declarate ale soţului, Nicu Chirilă, fost primar la Ruginoasa, care a obţinut 33.052 lei, pe contract de muncă şi 6.856 lei, ajutor de şomaj cuvenit, după eliberarea din funcţie, prin ordin de prefect, ca urmare a problemelor juridice pe care le-a avut.

Veniturile şefilor de secţii

Soţii Dan şi Laura Arvătescu, ambii şefi de secţie la SMU Roman au declarat un teren de 750 mp, din anul 2000, 500 mp teren intravilan (2019), o casă de locuit în suprafaţă de 260 mp, din 2008. Ei deţin şi două autoturisme – Honda, din 2018 şi din 2020. Medicii au declarat un depozit bancar de 35.000 euro (2018). În 2019 au deschis la BT două depozite în valoare de 21.560 euro şi un altul de 16.000 euro. Ca venituri intră salariul soţului în cuantum de 195.821 lei şi al soţiei, Laura, de 204.420 lei.

Dan Arvătescu a declarat şi o indemnizaţie de 7.200 lei, ca vicepreşedinte al Colegiului Medicilor, iar dr. Laura Arvătescu veniturile din consultaţiile de la cabinetul individual, în cuantum de 94.776 lei. Doctorul Cătălina Pălăncianu, şefa Secţiei Medicină Internă, declară o casă de locuit de 200 mp, dobîndită în 2020, ca urmare a deschiderii succesiunii, în urma decesului soţului. Medicul mai deţine un depozit bancar la BRD, în valoare de 90.000 lei, din 2017. Are un salariu de 133.834 lei, de la SMU Roman şi venituri din gărzi de 22.630 lei.

Medicul şef al Secţiei de Anatomie Patologică, Constantin Danciu, a declarat 2.300 mp, teren intravilan, în Roman, dobîndit în 2005 şi altul de 108 mp, din 2005. Declară o casă de vacanţă de 250 mp, din 2009, un apartament de 60 mp, achiziţionat prin credit ipotecar. Soţii Danciu mai au o casă de locuit în Roman, de 280 mp, moştenită de soţie. În declaraţie mai apare au autoturism Opel şi unul VW.

La capitolul datorii este consemnat un credit bancar la First Banck of Amerika, în valoare de 25.000 euro, contractat în 2019, scadent în 2032. Ca venituri a fost menţionat salariul medicului de la SMU Roman, în valoare de 230.000 lei şi cel al soţiei, profesor cu jumătate de normă la CNRV, în valoare de 22.000 lei. Constantin Danciu a obţinut şi 7.000 lei, de la SC Popîrlan SRL, iar soţia o pensie de gradul III, în valoare de 13.200 lei. Dr. Danciu mai are şi un contract prestări servicii în valoare de 36.000 lei, la un PFA.

Citește știrea

Trending