Mostenire fabuloasã pentru Primãria Roman

• printr-un testament olograf, întocmit la Paris, pe 15 ianuarie 1927, printul Constantin Cantacuzino Pascanu a lãsat întreaga sa avere „comunei Roman“ • este vorba despre zeci de hectare de teren si imobile din toatã tara • la acestea se adaugã conturi bancare în Franta si Elvetia si bijuterii confiscate de Banca Nationalã a României • descoperirea apartine avocatului romascan Nicusor-Cristian Stanciu care se aflã în posesia majoritãtii documentelor referitoare la averea familiei Cantacuzino •

Primãria Roman s-a trezit, peste noapte, în posesia întregii averi a printului Constantin Cantacuzino Pascanu, care, pe 15 martie 1927, în baza unui testament olograf, a lãsat întreaga avere Primãriei Municipiului Roman. „Prin bunãvointa avocatului romascan Nicusor Cristian Stanciu, am intrat în posesia testamentului printului Constantin Cantacuzino Pascanu, unul dintre cei mai bogati latifundiari români ai anilor ’20. Acesta ne-a prezentat o serie de documente si împreunã am revendicat, deja, suprafetele de teren din diversele localitãti unde familia Cantacuzino a avut proprietãti. Din pãcate, pînã la aceastã datã nu am primit rãspuns decît de la Primãria Costisa, care ne cere sã aducem mai multe documente. Avocatul Nicusor Stanciu, care mi se pare un om deosebit de bine pregãtit profesional, dar mai ales bine intentionat, a fãcut aceastã cercetare laborioasã, din pasiune si pe cheltuiala sa, pînã la aceastã datã. Va avea întreg sprijinul nostru si, probabil, vom încheia un contract de asistentã juridicã, în vederea finalizãrii actiunii de descoperire a întregii averi, care se pare cã este, într-adevãr, considerabilã“, a declarat primarul Dan Ioan Cãrpusor. Avocatul Nicusor Cristian Stanciu a explicat circumstantele în care a intrat în posesia testamentului. „Am fost contactat de un client al meu, care m-a anuntat cã se aflã în posesia unor documente deosebit de importante. Stiindu-mã romascan, acesta mi-a pus la dispozitie testamentul. De aici a devenit pentru mine o pasiune si, prin cercetãri minutioase în arhivele judetelor Iasi, Vaslui, Botosani, Bucuresti, Brasov, am încercat sã intru în posesia documentelor care sã ateste averea printului, care a murit la Paris, dar a fost adus în tarã si îngropat în Cimitirul de la Roman. Cert este cã printul a avut o avere uriasã, fiind la un moment dat, prin anii 1920, al patrulea om din România, ca nivel al bogãtiei. Cunoastem cã familia Cantacuzino a avut foarte multe proprietãti, dar din punct de vedere al documentelor nu ne aflãm decît în posesia celor pe care le-am prezentat si domnului primar“, a precizat Nicusor-Cristian Stanciu. Acesta a spus cã în acest moment a predat Primãriei Roman copiii dupã actele de proprietate ale conacului de la Costisa (judetul Neamt), unde familia Cantacuzino a avut si 480 hectare de pãmînt, constînd în teren agricol, pãsuni, pãduri, fînete, iazuri. O altã proprietate asupra cãreia existã documente este cea de la Dumesti (Iasi), unde au fost revendicate 430 de hectare teren. La Ierbiceni (Iasi) existã documente care atestã proprietatea a 75 hectare pãdure. Avocatul romascan a mai prezentat documente pentru douã imobile situate în Bucuresti, unul în strada Lebedei si al doilea în strada Cameliei Nr. 21, mentionate în Decretul 92, din aprilie 1950, prin care comunistii au dispus confiscarea abuzivã a acestora. Avocatul mai vorbeste de conturi bancare în Franta si Elvetia, bijuterii confiscate de Banca Nationalã a României, parte dintre acestea fãcute cadou de Nicolae Ceausescu lui Tito, presedintele Iugoslaviei, cu prilejul unei vizite oficiale. De asemenea, printul Cantacuzino a fost si proprietarul unui imobil din Roman, situat în strada Lahovari(astãzi Libertãtii), imobil confiscat si demolat, pe terenul respectiv gãsindu-se în prezent Casa de Culturã a Sindicatelor. Familia Cantacuzino a mai fost proprietara morii de la Olmazi (Ilfov). „Printul, care a trãit mai mult la Paris, a fost unul din cei mai generosi latifundiari români, care a fãcut în timpul vietii multe acte de caritate. Liceul de Fete din Roman «Sturza Cantacuzino»(corpul B al Colegiului National «Roman-Vodã») a fost donat încã din timpul vietii municipalitãtii romascane. Muzeul Unirii din Iasi a apartinut aceluiasi print si la fel a fost donat de acesta, cît a trãit, municipalitãtii iesene. Noi am înaintat întreaga documentatie în baza Legii 10/2001, reactualizatã prin Legea 247/2005 si datoritã faptului cã am obtinut tardiv informatiile legate de dreptul de revendicare al acestei mosteniri, vom încerca, pe baza dreptului civil, obtinerea proprietãtii asupra imobilelor ce au apartinut printului si trebuie sã devinã, conform testamentului, în proprietatea Primãriei Roman“, a mai spus Nicusor Cristian Stanciu. Cei implicati în procesul de recuperare a averii familiei Cantacuzino apreciazã cã valoarea averii acestuia poate fi estimatã la milioane de euro, dar drumul de intrare în posesia întregii averi este lung si dificil. „Pentru cã sînt romascan, din patriotism, am fãcut aceste cercetãri pe cheltuiala mea. Am fost încurajat de faptul cã am gãsit în primarul Dan Ioan Cãrpusor un om deschis unei colaborãri de lungã duratã, care a înteles importanta, pentru Roman, a demarãrii acestui proiect de revendicare a averii printului Cantacuzino“, a mai spus avocatul romascan. FOTO: Avocatul Nicusor Cristian Stanciu a descoperit testamentul printului Cantacuzino Pascanu, care a lãsat Primãriei Roman o avere impresionantã