Monumente istorice nemtene propuse pentru restaurare

• o listã cu 30 de monumente a fost trimisã Ministerului Culturii • prioritare sînt Cetatea Neamtului si Mãnãstirea Pîngãrati •

Directia pentru Culturã si Patrimoniu Neamt a trimis ministerului de resort o listã cuprinzînd circa 30 de monumente istorice propuse pentru restaurare. Pentru anul în curs, Ministerul Culturii a întocmit un plan de restaurare a monumentelor ce prevede finantarea celor aflate în stare criticã si continuarea lucrãrilor pe santierele deschise în anii precedenti. În România existã în prezent peste 26.000 de monumente, mare parte din ele fiind în pericol de degradare. „Existã, la minister, un proiect cuprinzînd obiectivele care necesitã interventie rapidã. Lista ar putea fi finalizatã în douã-trei sãptãmîni, în functie de gãsirea tuturor posibilitãtilor de finantare. Nu pot sã anunte restaurarea unor obiective si sã constate, apoi, cã nu sînt bani. Am trimis si noi o listã cu circa 30 de monumente istorice care necesitã o interventie rapidã: Cetatea Neamtului, Mãnãstirea Pîngãrati, Mãnãstirea Agapia, Mãnãstirea Neamt, Conacul Dimitrie Sturdza din Cîrligi, si altele. Prioritare sînt, însã, primele douã. Cetatea Neamtului, în acest moment, suportã consecintele lipsei de interventie din anii precedenti – prezintã fisuri în zid, chiar au cãzut portiuni din zidul vechi al cetãtii, deci acolo interventia trebuie sã fie foarte rapidã si consistentã, nu de mîntuialã. Iar la Mãnãstirea Pîngãrati lucrãrile de restaurare dureazã de cîtiva ani si sperãm sã se finalizeze cîndva. Este un obiectiv important, se lucreazã atent, în etape“, a precizat Adrian Alui Gheorghe, directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural Neamt. Constructia Cetãtii Neamtului s-a efectuat în douã etape. Prima etapã, din timpul domniei lui Petru I Musat, s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, cu fundatia construitã în trepte, adaptatã la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 m si înalte de 12 m, prevãzute cu creneluri si cu patru tunuri de apãrare în colturi. A doua perioadã de constructie a fost în timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). Acum s-a adãugat curtea exterioarã de circa 800 mp si a fost ridicatã o nouã centurã de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, care sã poatã rezista artileriei de asediu. Au fost înãltate pînã la 20 metri si zidurile vechiului fort. Un alt monument istoric de primã mãrime este si Mãnãstirea Pîngãrati, un asezãmînt de veche traditie de pe valea Bistritei. Aici a fost construit, în primii ani de domnie ai lui Stefan cel Mare, un schit din lemn. Schitul a continuat sã fiinteze, din moment ce, la 1560, Alexandru Lãpusneanu ridica la Pîngãrati biserica de piatrã. Pornind de la o micã suprafatã de teren atribuitã de Alexandru Lãpusneanu, Mãnãstirea Pîngãrati va ajunge în mai putin de un secol – prin danii si cumpãrãturi – unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe Valea Bistritei. Dupã 1863, viata cãlugãreascã se restrînge si se stinge treptat.