Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Monitorul, acasã la Jonathan Scheele

Știre publicată în urmă cu

în data de

• la resedinta sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti a avut loc un garden party de Crãciun, dedicat mass-mediei • directorul Monitorului de Neamt si Roman s-a numãrat printre invitati • directorul Monitorul si Jonathan Scheele au fãcut schimb de mãsti •

Sãptãmîna aceasta, la resedinta sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, a avut loc ceea ce s-ar putea numi un garden party de Crãciun, dedicat mass mediei. Chiar asta a si fost, o întîlnire informalã si plinã de umor cu doamna si domnul Scheele, cu membrii delegatiei, pe 14 decembrie, într-un moment extrem de important pentru noi, ca tarã aflatã pe ultimii metri în proiectul de aderare la Uniunea Europeanã. Gazdele au fãcut tot ce se putea pentru ca jurnalistii invitati sã se simtã bine: purcel de lapte, tuicã fiartã, cîrnati, o adevãratã masã de Crãciun înaintea Crãciunului, asternutã sub arcadele casei din Intrarea Armasului si un spectacol folcloric „curat“, neatins de kitsch-ul folcloric, numit neasteptat „Mini satul Sfîntului Andrei“. La intrare, surprizã: adusesem, din partea Monitorului de Neamt & Roman o mascã lãtoasã, cu nas rosu, din zona Humulestilor. Si primesc, de la gazde, cum au primit toti invitatii, o altã mascã, de prin pãrtile Vrancei. Rîdem cu totii, iar domnul Scheele probeazã masca, luminat de flãcãrile ridicate din butoaiele rãspîndite în curte si de lumina bradului plin de globuri. În jur se învîrteau oaspeti de tot felul, de la Radio România Actualitãti, Academia Catavencu, Deuche Welle de limba englezã, Freedom House România, hotnews.ro, Gazeta de Sud, Plai cu boi, Muzeul Satului, BBC, TVR si tot asa. Aveam sã remarc, încã o datã, frumoasa limbã româneascã vorbitã de Jonathan Scheele; tare mi-as dori sã aud aceeasi fluentã lingvisticã si mentalã la anumiti parlamentari neaosi. Speech-ul destins a cuprins urãrile de bine atît de necesare si jurnalistilor, si integrãrii europene. „Ce vã place în România?“ a fost intrebat, la un moment dat, Jonathan Scheele. „Românii“, a rãspuns domnia sa. Si s-ar pãrea cã acesta este un moment în care România are nevoie de cît mai multi diplomati sau politicieni cãrora sã le placã românii. Joi, România a fãcut fatã unui dus încrucisat în Parlamentul European. În fond, parlamentarii europeni nu au fãcut decît sã reia – într-un context acutizat de bãtãlia pentru bugetul UE în urmãtorii 7 ani – „reprosurile“ de fond, care apar în ultimele rapoarte de tarã. Zonele în care trebuie sã apãsãm zdravãn pedala au rãmas „reforma realã a sistemului juridic si administrativ, eliminarea coruptiei, inclusiv a celei la nivel înalt, îmbunãtãtirea conditiilor de viatã pentru copiii institutionalizati si pentru persoanele cu handicap sînt principalele probleme pe care autoritãtile române trebuie sã le rezolve în urmãtoarele luni“. Asa au mentionat miercuri la Strasbourg deputatii europeni în dezbaterea Raportului Moscovici privind stadiul de pregãtire a României pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 la UE.

România trebuie sã facã fatã unei lupte pe mai multe fronturi „Aderarea României în 2007 este încã posibilã“, avea sã declare, Douglas Alexander, reprezentantul presedintiei britanice a Uniunii Europene. Tot el a afirmat ca reducerea drasticã de buget propusã de Marea Britanie -10% numai pe bugetele regionale – nu va afecta în nici un fel aderarea României si Bulgariei. Lucru destul de greu de crezut în conditiile în care toti membrii UE, vechi si noi, nu sînt deloc fericiti cu propunerea britanicilor. Si presedintele Bãsescu, si premierul Tãriceanu s-au aflat zilele trecute la Bruxelles cu dublul scop, de a pleda cauza României pentru integrare si de a face lobby pentru un buget care sã nu ne excludã practic din UE. România trebuie sã facã fatã unei lupte pe mai multe fronturi: sã gãseascã solutii care sã o aducã în pozitia de tarã sustinutã pentru aderarea la UE, sã foloseascã inteligent relatiile bune cu SUA, sã priveasca atent si diplomatic spre Rusia. Un joc extrem de delicat, pe muchia diplomatiei, fiindcã nu suntem deloc în postura de a exclama transant, precum celebra doamna Rice, „Sã ignorãm Germania, sã pedepsim Franta si sã iertãm Rusia“. Sîntem în postura de a primi sfatul rece al lui Elmar Broek (PPE-DE), presedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care a subliniat cã totul depinde acum de autoritãtile de la Bucuresti. România si Bulgaria urmeazã a fi monitorizate drastic pînã în aprilie/mai 2006 cînd se va lua o hotãrîre definitivã privind amînarea – sau nu – a aderãrii celor douã tãri. Asta ar însemna 2008. Sãptãmîna viitoare, Comisia Europeanã va trimite autoritãtilor de la Bucuresti o „scrisoare de avertizare“ în care va mentiona punctele de maximã îngrijorare. Astãzi, la Bucuresti, are loc o conferintã, intitulatã „Anticoruptia la zi – Statul si societatea civilã“ organizatã de Freedom House România, Societatea Academicã Românã si Ministerul Justitiei, la care vor fi prezenti presedintele Traian Bãsescu si ministrul Monica Macovei, Alina Mungiu Pipidi, Cristina Guset (Freedom House), Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi, Laura Stefan, director al Departamentului anticoruptie din Ministerul Justitiei, Adrian Cucu, comisar general din Garda Financiarã, Sebastian Bodu, seful ANAF, Gelu Diaconu, director în cadrul Autoritãtii Nationale a Vãmilor, Daniel Morar, procuror general DNA, Victor Alistar, director Transparency International, Marian Sîntion, chestor sef în Directia Generalã Anticoruptie. Momentul este semnificativ ales. Europa, un continent care îmbãtrîneste, nu are nevoie de noi numai ca mînã de lucru si piatã de desfacere. Sîntem niste fiinte gînditoare care trebuie sã îsi clarifice locul în lume; si nu numai pe hãrtile strategice.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending