Contactează-ne

Prima pagină

Modificări la plata amenzilor: 15 zile pentru a plăti “la jumătate”

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ actul normativ a intrat în vigoare de vineri, 24 august ■ de la anul, amenzile vor putea fi plătite la orice unitate de Trezorerie din ţară, indiferent de domiciliul contravenientului ■ valoarea unui punct de amendă este de 145 de lei ■ cea mai mică sancţiune e 290 de lei, iar cea mai „scumpă“ 14.500 ■

Legea care prevede, printre altele, că amenzile pot fi plătite la jumătate, în termen de 15 zile, a intrat în vigoare de vineri, 24 august 2018. Pînă acum amenzile puteau fi înjumătăţite într-un termen mult mai mic, 48 de ore. „Printre noutăţile Legii 203/2018 se numără posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmînării sau comunicării procesului-verbal, a jumatate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. De asemenea, dacă agentul constatator aplică sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmînează contravenientului, iar acesta va semna de primire. În cazul în care contravenientul nu este prezent sau refuză să semneze procesul- verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliu sau la sediul contravenientului. Legea nr. 203/2018 prevede posibilitatea contravenientului de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ. Articolul 19 din Legea 203/2018 abrogă prevederile art. 109, alin. 6, din O.U.G. 195/2002 potrivit căruia contravenientul putea achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzilor contravenţionale în cuantum de pînă la 20 de puncte amendă şi alin. 7 din acelaşi act normativ, conform căruia agentul constatator elibera contravenientului chitanţa reprezentînd contravaloare amenzii. Legea a fost promulgată pe 20 iulie, de preşedintele Klaus Iohannis. Procedura de plată a se va simplifica de la 1 ianuarie 2019, cînd va intra în funcţiune contul unic de achitare a amenzilor la nivel naţional. „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmînării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcînd menţiune despre această posibilitate în procesul- verbal“, se arată în legea menţionată. Actul normativ îşi propune eficientizarea şi facilitarea achitării contravenţiilor prin constituirea unui cont unic de plată. Legea prevede deschiderea unui cont unic la Trezoreria statului unde vor fi centralizate toate sumele încasate din amenzi. Astfel, plata se va putea face la orice unitate a Trezoreriei, indiferent de domiciliul persoanei fizice sau sediul persoanei juridice. Totodată, conform noii prevederi, „lipsa menţiunilor privind numele şi prenumele agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvîrşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Ea se constată şi din oficiu, de către instanţa de judecată“. Prin lege, se instituie şi titlul de creanţă electronic, care va cuprinde setul de date preluate din procesul-verbal de contravenţie înmînat sau comunicat conducătorului auto, ce vor fi introduse în sistemul informatic de gestionare a titlurilor de creanţă electronic.

Astea-s amenzile

Pentru a ajunge la valori mari, în ultimele zile ale anului trecut guvernanţiii au decis să plafoneze punctul de amendă. Valoarea acestuia va rămîne la 145 de lei şi în 2018, chiar dacă salariul minim brut pe ţară a crescut la 1.900 de lei. „În ultimii ani, valoarea punctului de amendă a crescut astfel: 67 de lei în anul 2011, apoi 70 de lei în anul 2012, 75 de lei în 2013, 85 de lei în anul 2014, 97,5 lei în anul 2015 şi 125 de lei în anul 2016. În prezent, avînd în vedere prevederile HG 1/2017 pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, un punct amendă are valoarea de 145 de lei. Avînd în vedere că salariul minim e stabilit la 1.900 de lei, este necesar ca în 2018 să fie luată o măsură temporară de stabilire a unei valori fixe a punctului de amendă. Se propune ca valoarea pentru amenzi să fie menţinută, în 2018, la 145 de lei“, se arata în nota de fundamentare a proiectului. Valoarea unui punct de penalizare a fost stabilită la 145 de lei de la 1 februarie 2017, atunci cînd salariul minim brut a crescut la 1.450 de lei. Revenind la 2018, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de lei, iar cea mai „scumpă“ 14.500. Contravenţiilor li s-au stabilit clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte amendă. Clasele de sancţiuni sînt următoarele: clasa I: 2 sau 3 puncte amendă; clasa a II-a: 4 sau 5 puncte amendă; clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte amendă; clasa a IV-a: de la 9 la 20 de puncte amendă şi clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte amendă. Iată şi ce înseamnă în bani sancţiunile aplicate celor care gafează: clasa I: 290 sau 435 de lei; clasa a II-a: 580 sau 725 de lei; clasa a III-a: de la 870 la 1.160 de lei; clasa a IV-a: de la 1.305 la 2.900 de lei; clasa a V-a: de la 3.045 la 14.500 de lei. Persoanele fizice pot primi doar amenzile din clasele I-IV, iar ultima este destinată doar persoanelor juridice.

Cuantumul contravenţiilor

Cu amendă de 290 sau de 435 de lei (clasa I de sancţiuni) vor fi taxaţi şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc, fără a avea un dispozitiv tip „mîini libere“, cei care nu semnalizează cînd schimbă direcţia de mers, precum şi pasagerii care nu poartă centura de siguranţă. Şi pietonii care încalcă regulile de circulaţie pot fi amendaţi cu sumele menţionate. Amenzi de 580 sau 725 de lei (clasa a II-a) se vor aplica şoferilor care nu acordă prioritate la trecerile de pietoni, trec pe culoarea roşie sau depăşesc coloanele oprite la semafor/trecerea la nivel cu calea ferată, pentru depăşirea vitezei legale cu 21-30 km/h, pentru transportarea minorilor fără a avea sisteme de siguranţă adecvate (centuri sau scaune), dar şi pentru nerespectarea indicatoarelor şi marcajelor de obligare şi lipsa trusei medicale, a triunghiurilor reflectorizante şi a stingătorului. Sancţiuni de 870 sau 1.160 de lei (clasa a III-a) se vor aplica pentru depăşirea vitezei legale cu 31-40 km/h, pentru neacordarea de prioritate, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă astfel se produce un accident cu pagube. Alte fapte care pot fi amendate cu aceste sume sînt: conducerea cu permisul auto expirat sau circulaţia cu un automobil cu defecţiuni la sistemul de lumini sau la clacson. Cele mai mari amenzi pentru persoanele fizice sînt la clasa IV – 1.305 sau 2.900 de lei şi se dau celor care depăşesc viteza cu 41-50 km/h, pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice (cînd fapta nu constituie infracţiune), dar şi celor care circulă cu maşini cu inspecţia tehnică periodică expirată, care nu efectuează verificarea medicală periodică sau care conduc automobile fără anvelope de iarnă pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă ori polei.

Prima pagină

A greşit oare Andrei Marga?

Știre publicată în urmă cu

în data de

Războiul Rusiei cu Occidentul, purtat pe teritoriul Ucrainei, nu numai că ne-a readus spaimele de acum 80 de ani în urmă, dar a diluat şi bruma de democraţie occidentală, la care lumea mai crede că se adapă. În ziua de 21 septembrie, zi dedicată exclusiv ca „Ziua Internaţională a Păcii”, Vladimir Putin a decretat mobilizare parţială în Rusia. „Dacă vrei pace, pregătește-te de război”, spune un vechi proverb latin.

Cu acest decret, Putin a anunţat sfârşitul „Operaţiunii speciale” în Ucraina, declanşând începutul războiului cu Occidentul, în care ucrainienilor li se rezervă rolul de figuranți. Cu cinci zile înainte, vineri 16 septembrie, la târgul de carte de la Alba Iulia, profesorul şi filozoful Andrei Marga îşi lansa ultima carte scrisă, având un titlu ca o prorocire „Soarta democraţiei”.

În discursul său, de prezentare a cărţii, omul politic, filozoful, fostul ministru al educaţiei şi fostul ministru de Externe, Andrei Marga, a vrut să testeze care mai sunt astăzi limitele democraţiei. Acesta a punctat un lucru, care este evident pentru cei care nu dorm la spectacolul lumii, că Ucraina mai are un drum lung până la democraţie, cu toate că se înghesuie să se plaseze printre primele la uşa de intrare a Uniunii Europene.

Despre democraţia Rusiei, nici o vorbă în plus, că doar sunt popoare de gintă slavă. Referindu-se la cauzele care au generat şirul conflictelor din Ucraina, domnul profesor Marga a relevat un lucru, gândit de foarte mulţi români, acela că „Ucraina este în graniţe nefireşti. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei, Poloniei, României şi Rusiei”.

Imediat după discurs, avocaţii din oficiu ai cauzei ucrainene au sărit la gâtul lui Andrei Marga, lipindu-i etichete cu iz de mahala şi acuzându-l că face jocul lui Putin. În spiritul unei democraţii, oricăt de fragile, astfel de opinii nu pot face obiectul urcării pe vreun eşafod, cu atât mai mult, cu cât acestea sunt împărtăşite de prea mulţi şi încă nu a fost proiectată vreo ghilotină atât de eficientă.

Trebuie înţeles că propaganda de război nu poate fi un „Pat al lui Procust” pentru libertatea de exprimare, oricât ar fi de flașnetară propaganda. Deranjează enorm efectele acestui război, dar în egală măsură deranjează şi faptul că cei care ajută acum Ucraina, n-o ajută să găsească calea spre pace, ci spre intensificarea războiului, care va avea un final incert.

La toate criticile şi injuriile care i s-au adus, Andrei Marga a avut un singur răspuns, acela că îşi susţine afirmaţiile la care recunoaşte că nu este prim autor, ci au fost emise cu mult înainte de numeroşi şi valoroşi analişti politici sau profesori de marcă din Occident. Sunt foarte mulţi români, care gândesc ca profesorul Marga, că Ucraina este un amestec de teritorii incluse forţat în RSS Ucraineană în 1939 de Stalin, model ce a fost replicat mecanic în 1991 la formarea Republicii Ucraina.

În Ucraina există patru curente istorice, care se bat cap în cap, cu privire la evoluţia Rusiei Kievene până la formarea RSS Ucraineană. După 1991 a fost impus curentul naţionalist ucrainean, celelalte curente fiind interzise sau marginalizate. A fost negat oficial faptul că, istoric, Ucraina este teritoriul unei populaţii multietnice, aflată într-un perpetuu conflict.

Acordul Minsk II, încheiat în 2015, a fost un acord de pace propus de Germania, Marea Britanie şi Italia, ce pornea de la caracterul multietnic al Ucrainei şi propunea ca soluţie de compromis, pentru rezolvarea conflictelor, federalizarea acestei ţări. Această federalizare era menită să stingă conflictele interetnice existente, fiind evitate astfel conflictele armate, pierderile de vieţi şi distrugerile.

Acest acord a fost aprobat şi adoptat prin rezoluţie de către Consiliul de Securitate al ONU, dar Ucraina a refuzat să-l aplice. Nu numai că Ucraina nu a acceptat acest Acord de pace, dar a trecut la o politică dură de desnaționalizare a etnicilor ruşi, români, tătari, maghiari, fapt ce a ridicat temperatura conflictelor, până la nivelul unor confruntări armate în zona Donbasului.

Administrația Zelenski a replicat categoric că nu este interesată de un astfel de acord de pace, fiind încurajată în acest demers de către SUA, Marea Britanie şi unele state NATO, care aveau ca ţintă destrămarea Federației Ruse, nu consolidarea democrației în Ucraina. În cazul invadării Ucrainei se face caz de încălcări ale dreptului internaţional după 2014, când Rusia a ocupat Republica Crimeea, autodeclarată independentă.

Dar în cazul României din 1939, dreptul internaţional se rezuma doar la Pactul Molotov – Ribbentrop. Acel pact este astăzi caduc, dar noi românii ne-am ales doar cu paguba şi cu păcatul. Președintele Emil Constantinescu a rămas de tristă pomenire, când păcălit de americani că vom intra în NATO, a semnat în 1997 Tratatul de pace cu Ucraina, prin care România îşi lua adio pentru veci de la Bucovina de Nord, Herța şi Basarabia de Sud.

Acum, Andrei Marga dă curs cu voce tare nemultumirii generate în România, de cadoul pe care Emil Constantinescu l-a făcut Ucrainei în 1977. De unde dracu au scos nişte năuci ideea că Marga ar dori să ne alăturăm lui Putin, în efortul lui de a dezmembra Ucraina, ca să recuperăm ce ni s-a luat în 1940? După capul lor, daca vrem să ne unim cu Republica Moldova, care este Barasabia, se cheamă că facem jocul lui Putin?

Prin 2020, presedintele Zelenski rescria istoria scurtă a Ucrainei, acuzând public că „România a ocupat Bucovina de Nord”. Dar pe detractorii lui Marga nu-i deranjează această acuză. Nu-i deranjează nici faptul că Zelenski a interzis limba română în Ucraina, închizând majoritatea şcolilor românești. Pe aceştia îi deranjează ce a spus Marga şi că mulţi gândim ca el.

Care este diferenţa dintre democraţia din România, privind drepturile minorităţilor, şi democraţia din Ucraina privind aceleaşi drepturi? În Ucraina, unde se închid pe capete şcolile în limba română, democraţia lor se compară cu democraţia din România, unde se deschid şcoli în limba ucraineană şi pentru refugiaţi?

Un neica nimeni, pripășit la curtea lui Zelenski, în calitate de consilier, îşi permite să-l jignească pe intelectualul Andrei Marga, laureat al premiului Herder, lipindu-i eticheta de „cea mai uitată naftalină politică”. Acest consilier molie, insultându-l pe Andrei Marga, ne insultă pe toţi cei care gândim ca şi el. Avem toţi dreptul să tălmăcim ce a vrut să spună Andrei Marga.

Eu unul nu am sesizat nicio tentativă de a incita la dezmembrarea Ucrainei. În schimb am înţeles şi susţin reproșul la adresa Ucrainei, că nu este capabilă să gestioneze corect, în spiritul tratatelor internaţionale, teritoriile care istoriceşte nu i-au aparţinut vreodată şi că ar fi mai bine pentru acestea ca să le restituie foştilor proprietari. Din cavernele hulitorilor lui Marga s-a propagat că acesta ar fi fost informatorul Securităţii, lucru infirmat de CNSAS în 2013.

Doi foşti miniştri de externe români, Adrian Cioroianu şi Theodor Baconski, s-au lansat şi ei în atacuri abjecte la adresa lui Andrei Marga. Adrian Cioroianu, ca şi istoric, uită că în 1918 Guvernul noii şi efemerei Republici Ucraina cerea oficial României să-i cedeze Basarabia, pe motiv că aceasta aparţinuse Rusiei încă din 1812. Pe 19 iunie 1918, Guvernul României îi răspundea categoric Guvernului Ucrainei să-şi vadă de treabă, că nu are nici un drept asupra Basarabiei.

În finalul discursului său, Andrei Marga a susţinut o propunere de bun simţ, pe care gândind-o prea multă lume, nu poate să nu fie luată în seamă. Acesta susţinea că singura soluţie de rezolvare a conflictului era încheierea unui acord între americani, ruşi, chinezi, germani şi ucraineni, înainte de începerea războiului. Cine nu a vrut să se aşeze la masa rotundă a negocierilor, a greșit și poartă răspunderea pentru ce se întâmplă acum.

Citește știrea

Prima pagină

Pietreanul Radu Păltineanu, despre cea mai grea etapă din expediţia la Antipozi. „Ne făceau fie nebuni, fie proşti“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ expediţia temerară, efectuată de doi români la Antipozi, a trecut cu bine şi de cea mai cumplită etapă de până acum - traversarea a două deşerturi din centrul Australiei

Radu Păltineanu, din Piatra Neamţ şi prietena lui, Irina Repede, din Bucureşti, sunt, de pe 13 octombrie 2021, protagoniştii unei unei expediţii în ţara – continent. În 2020, ajungeau în Zoua Zeeleandă, intenţionând să stea câteva zile în vacanţă. Dar, pe 23 martie, rămâneau „prizonieri“, toate zborurile fiind anulate din cauza pandemiei.

Pentru că nu puteau pleca şi-au propus să străbată cele două mari insule ale ţării, pe jos şi cu bicicleta, cale de aproximativ 3.000 de kilometri. După ce au terminat traversarea, s-au gândit la alta, ţinta fiind Australia. Ca mijloc de locomoţie pentru cei 13.000 de kilometri din itinerariul propus au ales nişte triciclete.

Prin aceast stat, au străbătut până acum peste 5.000 de kilometri, avân parte de fel de fel de experienţe, ma mult sau mai puţin plăcute. Luna august 2022, le-a adus în cale cea mai dificilă zonă. În trei săptămâni au parcurs 1.052 de km, reuşind să străbată cele două deşerturi din centrul Australiei: Tanami şi Great Sandy.

„18 zile ne-a luat în total să parcurgem cei 1.052 de kilometri prin inima Australiei, printr-o zonă considerată de mulţi printre ultimele sălbăticii ale Terrei. Tanami track este atât de izolat şi de puţin circulat, încât am numărat in jur de 10 maşini în ambele sensuri care ne-au depăşit zilnic. Majoritatea acestora se opreau şi fie ne făceau nebuni, fie proşti, fie în semn de admiraţie ne ofereau apă“.

Aceste rânduri erau consemnate, pe 29 august, de Radu Păltineanu în jurnalul de pe contul de socializare. A mai spus că a fost cea mai lungă şi cea mai dificilă etapă de până acum, zona prin care au trecut fiind considerată de mulţi ca fiind printre ultimele sălbăticii ale Terrei, fără puncte de realimentare şi fără prea multe urme de civilizaţie.

Sute de kilometri de sălbăticie. Nu tu om, nu tu casă, nu tu trafic“

Pietreanul a detaliat şi de ce a fost cea mai grea parte. La fiecare 10 kilometri pe teren mai solid pe drumul de pământ, veneau alţi 20 de nisip, fiind nevoiţi să împingă cu orele la triciclete. Spune că experienţa a fost una incredibilă, pentru că oricât de greu le era ziua, focul şi seara la cort, sub bolta înstelată, era pură terapie.

De altfel, pe o lungime de de 750 de kilometri de deşert nu a fost nicio localitate, benzinărie sau magazin. Dar, cu ajutorul şoferilor care opreau şi le spuneau că sunt nebuni dacă s-au încumetat la aşa traversare şi a două rezervoare au reuşit să facă faţă lipsei de apă de pe traseu. Acum, Radu şi Irina se îndreaptă spre ţărmul Oceanului Indian.

„Expediţia noastră începe să prindă contur pe hartă. Încă de la bun început ne-am dorit să explorăm cele mai dificile, izolate şi greu accesibile colţuri ale Australiei şi să rămânem cât mai mult în afara arterelor de circulaţie. Australia adâncă poate fi iad şi rai în acelaşi timp, dar este un loc cu totul şi cu totul special“, concluzionează Radu.

Pe 31 iulie 2022, cei doi români au avut parte de altă experienţă unică. Le-a ieşit în cale Uluru, cel mai mare monolit din lume. Imensa stâncă de gresie roşie are o lungime de circa 3 kilometri, o lăţime de doi, un perimetru de 10 kilometri şi domină dunele de nisip ale deşertului de la bază, având o înălţime de 350 de metri.

În timpul expediţiei, după vreo 2.000 de kilometri parcurşi, perioadă în care au avut întâlniri sporadice cu oamenii, au ajuns în oraşul Alice Spings. Aşezarea cu vreo 30.000 de locuitori li s-a părut o metropolă, făcându-i să se întrebe dacă se vor mai adapta vreodată la superficialitatea veţii de la oraş, după timpul petrecut în „sălbăticie“.

„Sute de kilometri de sălbăticie. Nu tu om, nu tu casă, nu tu trafic. Pe cât de sălbatic, tot pe atât de enigmatic este centrul Australiei. Odată ce ne oprim din pedalat, suntem învăluiţi de o linişte absolută. Acum şi aici! Asta este tot ce contează. Sau cel puţin asta mă face să simt acest loc unde timpul parcă devine complet irelevant“, destăinuia Păltineanu.

Citește știrea

Prima pagină

Cerere fantezistă a medicului Morenciu. Acuzat de o mită 108.000 de euro, cere repunerea pe funcţia de şef la Ambulanţă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Dan Morenciu a dat în judecată Ministerul Sănătăţii ■ a solicitat anularea deciziei prin care a fost demis ■ el este acuzat că a primit o mită în valoare de 108.000 de euro ■

Un proces, care pare a nu prea avea raţiune, a fost deschis de către Dan Morenciu, fostul director al Serviciului de Ambulanţă Neamţ, care este acuzat că a luat o mită de 108.000 de euro. El solicită repunerea pe funcţia din care a fost demis de către minister, după ancheta declanşată de DNA.

Pe data de 9 septembrie 2022, a fost eliberat din detenţie după câteva luni de arest, pentru că ar fi trucat examene de angajare la instituţia condusă de el, fiind pus în control judiciar, iar după 11 zile a dat în judecată ministerul, petiţia fiind înregistrată la Tribunalul Neamţ.

Pe portalul instanţei se arată că Dan Morenciu cere „anularea unui act administrativ de către Secţia II Civilă de Contencios Administrativ, pârât fiind Ministerul Sănătăţii – Cabinet ministru“, care a emis un ordin, 1445/25.05.2022, de demitere din funcţia de manager interimar.

Fusese numit director al Serviciului de Ambulanţă pe 1 martie, pe o perioadă de 6 luni, vehiculându-se că medicul de 67 de ani urma să se pensioneze în toamna acestui an. Între timp, DNA a declanşat o anchetă, fiind suspiciuni că managerul s-a implicat în trucarea unor examene de angajare, luând mită 108.000 de euro.

Faptele au avut loc în doar 16 zile, în perioada 2-18 mai 2022, banii fiind remişi la o spălatorie şi la o pensiune din Piatra Neamţ. Au fost trei tranşe de 40.000, 20.000, respectiv 48.000 de euro. În acest dosar al procurorilor anticorupţie sunt cercetate nu mai puţin de 26 de persoane.

„Pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să nu depăşească limita teritorială a României; să nu se apropie de… (persoanele cercetate în dosar – n.red.) şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect. În caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau arestării preventive“.

Acestea erau precizările din hotărârea prin care fostul director era pus sub control judiciar. Alături de el mai sunt cercetaţi un lider de sindicat, asistente şefe şi persoane care doreau contracte definitive de muncă, după ce fuseseră angajate pe durată determinată, în timpul stării de alertă.

„Trebuie să avem în vedere gravitatea faptelor şi împrejurărilor concrete de săvârşire a acestora, caracterul activităţii infracţionale, de natură a compromite prestigiul, autoritatea şi credibilitatea instituţiilor statului. Au dat dovadă de perseverenţă şi de curaj infacţional deosebit“, se arată într-o motivare a arestărilor.

La flagrantul din 18 mai, asupra managerului s-au descoperit plicuri în care erau 40.000 de euro. În portofel avea 1.750 de euro şi 3.500 de lei, iar acasă 75.000 de lei şi peste 51.000 de euro. La sediul Ambulanţei, la o asistentă şefă, anchetatorii au găsit 8.500 de euro şi 13.400 de lei, parte din suma în euro fiind ascunsă în pantofi.

Citește știrea
Advertisement









Trending