Contactează-ne

Actualitate

Mitropolitul Visarion Puiu, despre I. V. Stalin: „Irodul contemporan a trimis la moarte milioane de oameni“

Știre publicată în urmă cu

în data de

După cum se ştie Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Visarion Puiu, acum aproximativ 56 de ani, mai precis 10 august 1964, şi-a dat obştescul sfârşit departe de ţară, în Franţa. Cel care avea să fie numit „Călugărul ostaş“ a venit pe lume în ziua de 27 februarie 1879, în localitatea Paşcani, judeţul Iaşi, părinţii fiind de pe meleagurile nemţene (tata era fiul preotului Ioan Puiu din comuna Girov, iar mama, fiica unor negustori din Roman – n.n.).

După ce este tuns în monahism la Roman, pe 22 decembrie 1905, a ocupat de-a lungul vieţii monahale mai multe funcţii ecleziastice. Dintre acestea amintim că, la 16 februarie 1942, a fost numit de către mareşalul Ion Antonescu Şef al Misiunii Bisericeşti Române pentru Transnistria, cu sediul la Odessa, echivalent cu funcţia de mitropolit, responsabilitate pe care a îndeplinit-o până la 14 decembrie 1943.

De pe această poziţie a militat cu înverşunarea numai de el ştiută să facă din teritoriul dintre Nistru şi Bug „O adevărată redută a românismului şi a Ortodoxiei în faţa tăvălugului bolşevic“, criticându-l şi pe Iosif Vissarionovici Stalin, unul din marii duşmani ai poporului român din veacul al XX-lea. Din acest punct de vedere poate fi amintit şi articolul „Irodul contemporan“, publicat în ziarul din urbea de la poalele Pietricicăi, Ceahlăul, săptămânal „de informaţii şi afirmare românească de sâmbătă 2 ianuarie 1943“, având ca director pe venerabilul profesor de limba română de la Gimnaziul Petru Rareş, Mihail Avadanei, întemeietorul publicaţiei Apostolul, revistă a Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ, înscrisă la Tribunalul Neamţ cu Nr.1/1938- Cenzurat, având redacţia la Casa Învăţătorilor din str. Petru Rareş 54, Piatra Neamţ.

Iată ce ne spune eruditul mitropolit despre cel mai mare tiran pe care l-au dat ruşii după anexarea Basarabiei din anul 1912, în articolul amintit. „Se macină necontenit anii şi lasă în spuza lor întâmplări ce nu le pot şterge nici veacurile. Aşa, acum vreo două mii de ani în răsăritul de miazăzi, a fost un rege a cărui nume învăluit în ocară este pomenit în colindele noastre bătrâneşti.

E vorba de Irod, care în teama lui bolnavă de a nu-şi pierde domnia şi-a înarmat toţi soldaţii săi şi a poruncit să ucidă toţi pruncii din Iudeea şi Galileea. Cruzimea acestui conducător de ţară a rămas de pomină şi veacurile nu numai că nu l-au acoperit, dar au lăsat să apară din ascunzişurile geniului popular aprecieri îndreptăţite a satrapului de la Ierusalim. Cu toată dârzenia lui de a sta pe scaunul conducerii, destinul a hotărât să cadă şi în cele mai groaznice chinuri, să-şi dea sfârşitul. Astăzi, cam aceleaşi întâmplări, însă în proporţii mai mari se petrec în Răsărit.

Irodul contemporan, tovarăşul Stalin, a trimis la moarte milioane de oameni spre a-şi salva tronul. Pentru stăpânirea diabolică a lui Stalin a curs atâta sânge cum nu a curs nici în războaiele de 100 de ani pe care le-a înregistrat istoria. Din cauza cruzimii lui Stalin au rămas soţii văduve, copii orfani şi bătrâne aşteptându-şi în zadar feciorii.

Destinul va decide. Stalin se va îneca în propria lui cruzime şi conducerea ţării va fi luată de altul vrednic. Vremurile se vor limpezi şi din adâncurile simţiri populare se vor ridica noi cântece în care vor zugrăvi cruzimea disperată a Irodului de la Moscova şi biruinţa armatelor creştine. Aceste cântece, ca o baladă din alte vremi se vor auzi îngânate în noaptea Sfântului Vasile, pe la ferestrile împodobite cu flori de gheaţă, sau se vor împleti cu cântecele de stea şi vor răsuna în cadenţa clopoţeilor atârnaţi în colţurile stelelor. Şi aşa, prin cântece şi poveşti, numele lui Stalin ca şi a lui Irod, va fi blestemat din veac în veac. Pr. Visarion Puiu“.

Previziunile ilustrului ecleziast român s-a îndeplinit doar în parte. Biruinţa „armatelor creştine“ în războiul antisovietic nu a fost posibilă, iar conducătorii ruşi ce au urmat, nu cu aceeaşi cruzime dar cu alte mijloace – diplomatice, uneori şi armate – au dus mai departe politica „graniţelor mobile“ cu vecinii acestora, instaurată de ţarul Petru cel Mare, de la începutul secolului al XVIII-lea. A rămas doar „blestemul“ românilor pentru răpirea de către Rusia stalinistă a strămoşeştilor teritorii de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial: Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

Nu putem încheia la cele spuse de ierarhul cu obârşia de pe meleagurile dintre Bistriţa, Moldova şi Siret fără a aminti de o previziune a scriitorului Calistrat Hogaş, cetăţean pietrean şi romaşcan în timpul vieţii, despre ruşi, în cartea fostului primar de Piatra Neamţ, Dimitrie Hogea, intitulată „Din trecutul oraşului Piatra Neamţ. Amintiri“, din anul 1936. Iată ce ne relatează fostul edil „de Piatra“ din anii 1914- 1918 din acest punct de vedere:

„… În timpul războiului C. Hogaş se găsea retras la Piatra, în vechea sa locuinţă (azi Casa Memorială Calistrat Hogaş – n.n.). Mi-aduc aminte că chiar în prima zi, la 15 august 1916, când a început războiul nostru, cea dintâi bombă, lansată de primul avion duşman a căzut în curtea caselor sale din strada Iordanului, mare groază a avut el atunci! Iar când mai târziu a sosit în gară primul regiment de infanterie rusă, noi cu toţii ne-am bucurat de acest ajutor, căci armata noastră din Ardeal, bătea în retragere.

Singur Hogaş mi-a spus cu mult scepticism: «măi Hogea, să ştii că ruşii au să fie peirea noastră, n-avem să-i mai scoatem din ţară!». Noi spunem că nu am pierit sau vom pieri din cauza lor, dar de scăpat de ei nu o să scăpăm niciodată. Ultima dată i-am scos din România (din Maramureş) în anul 1958, după ce de-a lungul istoriei au trecut Prutul de 12 ori (1711 – 1944). Sperăm să nu mai avem parte de a 13-a oară. E număr fatidic! Dixit!

Bibliografie selectivă: 1.Aurel Florin Tuscanu, „Din Istoria Vieţii monahale“, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, 2011. 2. Dumitru Stavarache, Elena Istrăţescu, „Mitropolit Visarion Puiu la sfârşit de mandat în Transnistria“, în Revista de Istorie militară, Nr.6, Bucureşti 1999. 3. Visarion Puiu, „Irodul contemporan“, în ziarul Ceahlăul, Piatra Neamţ, 2 ianuarie 1943. 4. Revista Apostolul, Piatra Neamţ, mai 1942. 5. Dimitrie Hogea, „Din trecutul oraşului Piatra Neamţ. Aminitiri, Piatra Neamţ, 1936“. 6. Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc. Aspecte istorico – documentare, legături fraterne, judeţul Neamţ -Basarabia,Vol. I, Editura Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ, 2008. (Studia Romanensia, nr. 13, 2015, Editura Papirus Media, Roman, p. 165-166)

Actualitate

Nu vine primăvara. Se strică vremea!

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ meteorologii anunţă o depreciere dramatică a registrului termic ■ cele mai mari diferenţe sînt la temperaturile diurne ■ nu mai vedem soarele cel puţin pînă la finalul săptămînii, pentru că ploile vor face legea ■

Numai cîteva zile a fost timp frumos şi dacă am crezut că primăvara s-a instalat definitiv, pare că ne-am înşelat. Deoosebit de cald va fi numai astăzi, 13 aprilie, iar cu începere de miercuri, 14 aprilie, vremea schimbă foaia.

Meteorologii anunţă o depeciere dramatică a registrului termic, iar în cîteva zile zile temperaturile de acum se înjumătăţesc. În cea mai rece zi, spre jumătatea primăverii calendaristice, se vor atinge cu greu 9 grade, în timp ce minimele nocturne vor ajunge spre finele acestei săptămîni pînă la valoarea de 3 grade Celsius.

Aşa stînd lucrurile, trebuie spus că una din cele mai calde zile din ultima perioadă de timp se anunţă a fi cea de azi, 13 aprilie. Va fi cer absolut senin, iar în lipsa norilor mercurul din termometre saltă voiniceşte pînă la valoarea de 19 grade. Din acest motiv nici noaptea nu va mai fi la fel de rece, valorile termice nocturne cresc cu două grade faţă de intervalul precedent, iar în zori se vor înregistra cam 6 grade.

Atît ţine vremea bună pentru că, începînd de miercuri, 14 aprilie, vremea schimbă foaia, şi se întoarce vremea urîtă. Nu mai vedem soarele, cerul ve fi acoperit şi plouă mai toată ziua, va fi un salt termic important, iar la amiază cu greu se ajunge la o maximă de 11 grade.

Deocamdată regimul termic nocturn nu prea are de suferit şi minima rămîne cantonată la 6 grade. Cea mai rece zi din intervalul de prognoză va fi cea de joi, 15 aprilie, iar la jumătatea primăverii calendaristice cu greu vor fi vreo 9 grade. De menţionat este faptul că norii rămîn cantonaţi la noi şi continuă ploile. Se depreciază şi regimul termic nocturn şi minima scade la 4 grade. Va continua să plouă şi pe parcursul zilei de vineri, 16 aprilie, iar din punct de vedere termic nu sînt schimbări notabile.

Maxima diurnă nu trece de 10 grade, în timp ce noaptea va fi cea mai rece din acesată săptămînă pentru că minima se opreşte la 3 grade. Cam la fel va fi vremea şi în week-end. Sîmbătă, 17 aprilie, rămînem cu cerul acoperit dar se pare că nu mai plouă. Peste zi se ajunge la cel mult 10 grade, iar minima nocturnă rămîne la 3 grade.

Duminică, 18 aprilie, norii nu se risipesc şi se întorc şi precipitaţiile, însă termic nu sînt noutăţi, cel mult 10 grade în cel mai cald moment al zilei, şi vreo 3 grade după lăsarea întunericului. De menţionat este faptul că vremea rece şi ploile, vor continua cam pînă în a doua parte a săptămînii viitoare.

Abia de joi, 22 aprilie, vremea se mai îmbunează, ploile se opresc, revedem soarele şi în week-end putem spera la temperaturi mai bune, dar nu mai mult de 14 – 15 grade.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ, sub procentul naţional de vaccinare

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ din peste 7.200 de salariaţi din învăţămînt s-au vaccinat doar 2.600, ceea ce înseamnă sub 30% ■ a fost lansată campania Vaccinare pentru testare ■ inspectorul şcolar general şi-ar dori ca pînă la finele anului şcolar să se vaccineze cel puţin 60% din personal ■

Şi la Piatra Neamţ s-a lansat, vineri 9 aprilie, campania Vaccinare pentru testare, în condiţile în care procesul de imunizare al personalului didactic din Neamţ este sub cel pe ţară. „Campania de impulsionare a vaccinării personalului care lucrează în învăţămînt a fost lansată de Ziua Mondială a Sănătăţii în prezenţa domnului secretar de stat Kallos Zoltan, a reprezentanţilor asociaţiilor de părinţi, elevi şi a domnul doctor Bogdan Mahu, coordonatorul campaniei de vaccinare din Neamţ.

Au mai fost prezenţi, on-line şi 25 de directori de şcoli, pentru că s-a impus respectarea regulilor de distanţare socială. Întrunirea a constat într-o dezbatere cu întrebări şi clarificări, din partea organelor sanitare. Avem convingerea că va fi o campanie de succes, în condiţiile în care ne vom implica total, de la conducerea MEN, la cea a inspectoratului şi a unităţilor şcolare. Deocamdată, în această etapă se pune problema vaccinării cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic.

E drept că vaccinarea e voluntară şi fiecare e liber să opteze pentru a se imuniza sau nu, dar cu cît vom fi mai mulţi vaccinaţim cu cît vom testa mai mulţi elevi, vom putea beneficia de o imunizare mai bună, care să ne permită dezideratul numărul 1 al şcolii, acela ca elevii să se întoarcă, cît mai curînd, în bănci. Spun asta pentru că învăţămîntul on-line şi-a arătat limitele şi a însemnat piederi majore în ceea ce înseamnă însuşirea cunoştinţelor, pe care ne străduim să le recuperăm prin programul Şcoala după şcoală. Asta în condiţiile în care, repet, elevii se vor întoarce, cît mai curînd, în bănci. Încep examenele naţionale, pentru care trebuie să ne pregătim“, a declarat Mihai Obreja, inspector şcolar general.

De la debutul campaniei de vaccinare, în Neamţ s-au imunizat 2.600 cadre didactice, personal nedidactic şi auxiliar, din aproximativ 7.200 de persoane, ceea ce înseamnă că judeţul se află, sub media de vaccinare pe ţară.

„Ne dorim să ajungem cît mai repede la un procent de imunizare de cel puţin 60%, care, repet, va fi garanţia că elevii se vor putea întoarce în bănci şi că vor avea sentimentul de siguranţă“, a adăugat profesorul Obreja.

În conformitate cu informaţiile furnizate de DSP Neamţ, au fost confirmate pozitiv 124 cadre didactice, 143 elevi şi 15 din rîndul personalului auxiliar şi au fost suspendate cursurile, pentru o perioadă de 14 zile, la 58 clase din înţământul primar, procesul de predarea la acestea continuînd on-line. A fost depistat un focar Covid-19 la o şcoală din Piatra Neamţ. În total au fost infectate patru persoane, din care trei elevi.

Pentru 825 de persoane sub 19 ani a fost dispusă măsura carantinei la domiciliu. În prezent, 306 de persoane confirmate sînt internate în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, din care în secţia ATI 13 şi 55 în Secţia Covid a Spitalului de Pneumoftiziologie Bisericani. În secţia ATI a Spitalului Municipal de Urgenţă Roman sînt internate, în secţia ATI, trei persoane confirmate.

Citește știrea

Actualitate

Instalaţiile electrice din şcoli sînt un real pericol

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ 97 dintre tablourile electrice vor fi înlocuite în regim de urgenţă ■ costurile materialelor se ridică la 250.000 de lei ■ înlocuirea acestora va fi făcută cu electricienii primăriei ■

Una dintre problemele pe care le întîmpină primăriile din toate localităţile este cea legată de infrastructura învechită a instituţiilor publice, fie că e vorba despre şcoli, spitale sau altele, care datează din anii Epocii de aur, unele chiar şi dintre cele două războaie mondiale, în cazul clădirilor de patrimoniu.

Viceprimarul Radu Samson, la vizitele făcute în şcoli a făcut aceste consatări pe care le-a adus la cunoştinţa primarului, în vederea rezolvării lor. „La vizitele pe care le-am făcut la începutul anului în mai multe unităţi de învăţămînt am constatat că una din problemele majore este vechimea tablourilor electrice din majoritatea şcolilor, construite în anii 1960 – 1970 – 1980.

Din cauza vechimii lor, multe din acestea prezintă un potenţial risc de izbucnire a unor incendii. În acest sens am discutat cu domnul primar şi cu salariaţii de la serviciile de investiţii şi s-a decis trecerea, urgentă, la înlocuirea a acestor tablouri electrice. Am făcut un calcul preliminar şi am stabilit că trebuie înlocuite 97 tablouri electrice din 14 şcoli. S-a estimat că e nevoie de 250.000 de lei numai pentru materiale, urmînd ca înlocuirea tablourilor să se facă de către electricienii Direcţiei de Servicii Edilitare din Primăria Roman, ceea ce va duce la diminuarea costurilor cu manopera“, a precizat viceprimarul Radu Samson.

Numai că, după incendiul de Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ s-a constatat că nu toţi electricienii din instituţile bugetare sînt autorizaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Contactat telefonic primarul Leonard Achiriloaei a declarat că administraţia are angajaţi cîţiva electricieni, iar şeful de formaţie, Valentin Mocanu, deţine acest document din partea ANRE, care să-i permită coordonarea lucrărilor de înlocuire a tablourilor electrice din şcoli.

Citește știrea

Trending